Nu doresc sa intru in detalii, dar recunosc ca ma simt putin buimac dupa decizia "irevocabila si executorie" a baietilor de la FRF, in privinta duo-ului deja arhicunoscut, Abiodun si Shroj. Indiferent cum priveste un neutru aceasta situatie (n-am fost niciodata cu adevarat pentru venirea celor doi, desi poate Abiodun ar fi fost o achizitie interesanta), acesta trebuie sa isi puna o mare intrebare: cum vine ca patru comisii dau dreptate fotbalistilor si una (heh, cea care conteaza) nu da?
Faptul ca ceva este subred la intregul nostru sistem nu cred ca trebuie reamintit. Exemplul de anul trecut, a carui protagonisti au fost tot cei de la FC National, si care a avut la baza un memoriu depus de un alt stranier, Michael Thwaite, a avut un deznodamant cel putin ciudat: dupa ce toate comisiile din Romania au dat dreptate jucatorului, FIFA a decis ca clubul bucurestean este cel neindreptati in situatia iscata. Daca asta nu a distrus complet credibilitatea "comitilor" FRF, atunci ce o va mai distruge?
Revenind la povestioara care oarecum ne priveste, ma intreb de unde au aparut noi probe (in mod mistic, evident) care sa faca o astfel de diferenta si, poate mai important, unde au fost aceste probe la fazele anterioare ale acestei judecati? Presupunand ca decizia a fost luata pe baza acelorasi documente, inseamna ca suntem confruntati cu un grad de ineptie uluitor in cadrul celor patru comisii care au dat dreptate jucatorilor (ar mira pe cineva?).
Cu Iacov trancanind ca vrea despagubiri in valoare de cinci milioane de euro de la Poli pentru ca a permis "inculpatilor" sa se antreneze la Timisoara si Marcel Popescu (impresarul lui Abiodun si Shorj) tunand si fulgerand ca va merge la FIFA, suspansul se mentine la cote inalte. Aproape ca aceasta fabula m-a facut curios chiar si pe mine!
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu