Face omul tot ce poate ca sa caute fericirea in Poli si am ajuns mai demult la concluzia ca Poli II este cel mai scurt drum in aceasta directie. Chiar daca fotbalistii raman doar cu gloria rezultatelor, imi incanta inima sa vad daruirea lui Rada, siguranta lui Luchin sau elanul lui Popovici.
Victoria de astazi, desi la un scor nesperat, nu se intrevedea prea mult in prima repriza. Oaspetii au evoluat mai bine si doar doua parade ale lui Zimmerman au tinut tabela imaculata. Culmea vine ca la singura ocazie de poarta, alb-violetii au si inscris, Rada fructificand o lovitura de colt. Mitanul secund a fost un iures pentru tinerii polisti, de remarcat fiind faptul ca diferenta a facut-o executarea fazelor fixe. Meritul in acest sens il are Patras, care desi nu a stralucit, a fost letal la cornere. Golurile doi, trei si patru au venit toate dupa lovituri de la coltul terenului executate de internationalul moldovean de tineret! Intai reluarea lui Straut loveste un adversar, mingea cade in careu, toata lumea incearca s-o loveasca si pana la urma Scutaru o introduce in plasa. La doar cateva minute un alt corner este respins de apararea targovisteana, mingea ajunge pe flanc si de acolo in careu unde Oprea si Straut combina frumos, sutul primului este deviat in bara dupa care mingea este sutata de al doilea in poarta goala. A patra reusita a fost precedata la randu-i de un corner, mingea ajungand la Daminuta care a inscris cu un sut puternic din interiorul careului. Golul cu numarul cinci a venit in urma unei faze de contra-atac, finalizata cu centrarea excelenta a lui Axente si golul lui Oprea. Oaspetii au inscris golul de onoare la o eroare a lui Zimmerman, inainte ca centralul Helesteanu sa acorde un penalty pentru alb-violeti, dupa un hent clar in careu. Gol Axente si scor final 6:1.
Pe cat de surprinzatoare a fost victoria, pe atat de placuta s-a dovedit a fi. De remarcat jocul fara cusur al lui Luchin, care doar la o singura faza a scapat mingea dupa o pasa gresita de la Scutaru. Vreau sa spun ca nu exista fundas la echipa mare cu plasamentul si precizia lui Luchin - ca sa nu mentionam de golurile inscrise in acest sezon. Pe langa marcatori s-a mai remarcat Popovici, intrat in a doua repriza, care a luat in driblinguri toata apararea oaspetilor, iar chiar de nu a avut succes, a facut spectacol. Individualismul sau il imparte cu alti jucatori, precum irecuperabilul Axente, care lasa impresia ca n-ar pasa in veci daca nu ar fi pocnit peste picioare de un adversar. Straut a depus obisnuita doza de efort, chiar de jocul sau a alternat - mai ales in prima repriza - in timp ce Oprea a muncit in stilu-i tipic, dovedinu-se pana la urma o piesa importanta in angernajul echipei.
Ah, si de ce nu joaca niciunul dintre acesti jucatori la prima echipa? De ce trebuie sa ne multumim cu vorbele goale ale lui Roti, cum ca "X sau Y vor ajunge curand la echipa mare"? Ma tem ca totul tine de logistica si management, doi termeni care la echipa noastra nu fac altceva decat sa ne dea batai de cap si de suflet.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu