Cumva, toate par sa se fi intors anul acesta. Si nu ma refer doar la punctele adunate, golurile marcate (cele primite), calitatea jocului, eficacitatea lui Bucur sau norocul "de campioni". Este un tot elucidant, care se concretizeaza in toate acele lucruri mentionate mai sus. Evident, mai exista destule chestiuni ce pot fi imbunatatite, dar progresul catre Politehnica Timisoara a lui Dusan Uhrin Jr. a fost rapid si - indraznesc s-o spun - extaziant.
Acest extaz pe care il mentionez nu purcede atat din fapte, cat purcede din esenta lor. Bucuria unui egal cu Dinamo la Bucuresti este una semnificativa, dar ceea ce m-a incantat pe mine a fost daruirea regasita de alb-violeti, precum si bucuria lor - nu doar la meciul acesta, dar la acesta in mod deosebit. Si dincolo de toate, Uhrin a aratat astazi ca stie sa aranjeze o echipa si ca sa se apere.
Poate ca galbenul primit in debutul meciului de Alexa a fost prea usor acordat, dar a fost un prim semn al slabiciunilor (omenesti) ale centralului de astazi (ieri). Unora este posibil sa li se pare comic ca aritrajele discutabile sunt mereu omenesti, dar cele care duc la o infrangere nu sunt - si asa si este. Este comic cum hentul lui Canu mi-l explic prin faptul ca este posibil sa fi fost dezechilibrat de jucatorul care sarea prin spatele lui sau cum presupusul hent al lui Abiodun optez sa nu il vad. La fel pot sa spun ca ofsaidul semnalat aiurea la scaparea lui Bucur ma irita la culme, dar pana la urma totul pare sa functioneze in baza legii comicului.
Trecand dincolo de tot ce este discutabil, aceasta intalnire cu Dinamo a fost una echilibrata, in care sansele de gol nu au abundat de nicio parte. Gazdele au adunat mai multe, ce-i drept, dar asta si deoarece Poli a evoluat o jumatate de ora in inferioriate numerica, dupa eliminarea lui Alexa. Golul lui Cristea a venit de nicaieri, caci dinamovistii nu mai pusesera cu adevarat in pericol poarta lui Popa pana atunci, insa executia excelenta a fostului jucator al Politehnicii Iasi a fost imparabila. Poli nu a replicat cu o sarabanda de suturi catre buturile lui Lobont, iar de nu ma insel, numai sutul lui Torje de la distanta a constituit un eveniment notabil. Insa in acelasi stil cu care ne-am obisnuit, alb-violetii au reusit sa egaleze chiar inainte de pauza: libera Karamyan de pe dreapta, mingea este stearsa de Canu din careul mic si Lobont nu se poate opune!
Repriza secunda a fost una la fel de disputata ca prima, pana cand Poli a ramas in zece. De atunci si-au intrat si mai bine in rol McKain si Canu, cei doi reusind sa respinga aproape toate mingile ratacite prin careul lui Popa. Doar Danciulescu a fost aproape de a marca cand a scapat spre poarta, dar a trimis pe langa, iar un sut al lui Ropotan a fost deviat in bara de un jucator dinamovist aflat insa in ofsaid. Exact ca in meciul cu CFR Cluj, gazdele au avut o ultima imensa ocazie la ultima faza a meciului, un corner in urma caruia doua reluari ale lui Moti (de nu ma insel) au fost respinse de pe linia portii de un Abiodun providential! Si cu imaginea jucatorilor imbratisandu-l pe nigerian s-a incheiat partida care a consemnat primul punct obtinut in Stefan cel Mare in ultimiul deceniu si jumatate.
Dupa victoria celor de la Poli II (goluri Patras si Milos, impotriva formatiei Minerul Lupeni; bravos!) mi-a vorbit superstitiosul din mine, spunandu-mi ca acuma ni se intoarce norocul la prima echipa, daca ni s-a intors la a doua. N-a fost insa asa si cu asta cred ca am spus tot ce era de spus despre superstitii idioate.
De discutat ar ramane doar eliminarea lui Alexa, dar prefer sa nu o fac. Eu vreau sa cred ca al nostru brav capitan resimtea presiunea meciului mai mult decat ceilalti jucatori si ca din acest motiv si-a pierdut luciditate din teren. Unde am fi daca am vedea oi negre la fiecare colt? Nu suntem noi cei care sa-si bata capul cu conspiratii din acestea.
Asadar, felicitari intregii echipe, in frunte cu Dusan Uhrin Jr, pentru rezultatul obtinut in aceasta seara. Este insa la fel de important ca acesta sa fie coroborat cu rezultate la fel de pozitive in meciurile cu Craiova si (mai ales) Steaua. Sa fim seriosi, daca U Cluj a putut sa-i bata, noi de ce n-am putea?
Bravo Poli si Forza Viola!
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu