Poli - CFR Cluj 1:0 (0:0)

Stau si acuma pe scaunul din bucatarie si ma intreb cum s-a intamplat. Cum naiba a intrat Aliuta si cum naiba s-a apucat sa care mingea de-a latul terenului si cum naiba a intrat! Chiar glumeam ca baga acuma o boaba si trebuie sa-l tinem. O gluma buna, nu?

Dupa 88 de minute, lucrurile pareau insa destul de clare. Scorul era 0-0, CFR dominase usor partida - in sensul ca a avut mai multe ocazii - si numai ce fusese trimis pe teren sus numitul. Dar se ne intoarcem la inceput si sa o luam de acolo.
Poli a debutat cu convingere, dar aceasta convingere a tinut doar cateva minute, dupa care clujenii s-au dezmeticit. Panin a fost primul care ne-a dat palpitatii, patrunzand usor in careu, dar trimitand un sut pe langa poarta. A urmat o alta faza periculoasa la eroarea lui McKain, dar Fabbiani a tras din unghi si Popa/Canu a intervenit providential. Apoi i-a venit randul lui Trica, a carui lovitura libera a nimerit bara lui Popa, ca in minutul 30 Popa sa apere bine sutul lui Fabbiani. Poli n-a contat prea mult in atac, multele libere ale lui Karamyan nereusind sa puna presiune pe jucatorii adversi, astfel ca la pauza eram cel putin sceptic ca vom rezista pana la final. E drept, echipa s-a regrupat bine mereu, pericolul nu era iminent, dar considerand numarul ocaziilor, victoria CFR-ului parea mai aproape.
Poli a jucat insa mai bine in mitanul secund, Rusic si Canu trimitand - la debut de repriza - de doua ori cu capul, dar Nuno Claro a fost de ambele ori la post. Nou intratul Pantilimon, care la inlocuit pe accidentatul Popa, a fost pus la incercare printr-o libera de la distanta, dar a prins cu siguranta. Tanarul goalkeeper alb-violet a fost insa aproape de a comite o eroare grava, cand a iesit prost la o libera ce a semanat mai mult unui corner, fiind salvat insa de faptul ca Fabbiani a trimis peste poarta din doar cativa metri. Providentiala a fost interventia lui Panti cand Semedo a scapat singur spre poarta, dar portarul nostru a respins cu pieptul (si putin cu mana, poate) o minge pe care mai ca nu scria cu litere de tipar "gol". De cealalta parte, sutul lui Karamyan a fost respins cu mana de Tony, dar Tudor a decis (hmmm, corect?) sa nu acorde nimic, considerand ca sutul a fost de la mica distanta.
Revenind acuma la minutul 88, Aliuta, proaspat intrat, a insirat vreo trei "clujeni" de-a lungul terenului si a trimis o torpila in diagonala, peste Nuno Claro, rezolvand astfel o partida care se indrepta catre un egal destul de tern. Dar n-a fost un egal tern, ci o victorie providentiala, atat pentru Poli, cat si pentru cei dintre noi, care isi cam pierdusera speranta.

Privind in spatele celor trei puncte, sunt cateva lucruri care trebuiesc mentionate. In primul rand, faptul ca Uhrin a luat o serie de decizii corecte in ceea ce priveste primul unsprezece, asa cum luase o serie de decizii incorecte la meciul de la Iasi. Titularizarea lui Luchin, absenta lui Aliuta din primul unsprezece, pozitionarea lui Torje in atac au fost alegerile logice si naturale, considerand prestatiile recente ale jucatorilor mentionati. Chiar daca Torje nu a excelat in atac (probabil trebuia plasat pe dreapta in locul lui Stancu la un moment dat, acesta din urma fiind inlocuit de Mansour sau Cristea sau ceva de genul) si Aliuta s-a dovedit decisiv dupa ce a fost introdus, aceste evenimente nu puteau fi prezise inainte ca ele sa se fi implinit. Nu am mai vazut improvizari de genul McKain fundas dreapta pentru Ratiu central, etc., ci Uhrin l-a introdus pe Luchin, un fundas central care are insa si multa experienta pe postul de fundas dreapta, acesta achitandu-se foarte bine de sarcinile sale.
De cealalta parte, echipei i-a lipsit creativitatea la mijloc - un risc calculat, considerand titularizarea lui Abiodun. Decizia de a juca mai degraba defensiv a fost insa una rezonabila, daca e sa ne gandim ca un joc ofensiv ar fi permis unor jucatori de mare pericol precum Fabbiani, Didy sau Semedo sa aiba spatii pentru a incerca poarta noastra.
Dintre jucatori, merita evidentiati indeosebi Canu, Luchin, Popa/Panti si Alexa, care au evoluat foarte bine si au "cauzat" al doilea meci fara gol incasat de alb-violeti. Stancu, Torje si Rusici au fost cam stersi, in timp ce Lato a facut cateva greseli, care din fericire nu au costat echipa.

Acuma ca am trecut de acest mare hop, soarta clubului pentru restul sezonului ramane in mainile lui Iancu: daca va avea grija de Uhrin, daca nu se va implica atunci cand nu este cazul, daca ii va oferi antrenorului resursele mult promise. Dincolo de orice alte planuri pe termen lung, pana la urma victoria de astazi are o importanta majora in primul rand in ceea ce priveste moralul tuturor celor care tin la Poli. Eu unul stiu ca vreo trei luni de azi incolo o sa ma culc stiind ca il voi visa pe Aliuta, dribland jumatate din echipa si inscriind de la peste patruzeci de metri printr-un sut care a sfidat legile fizicii si l-a invins pe Nuno Claro. Ah, ce frumos este sa poti visa!