Cum plec, cum se pune de o vijelie. Sunt la fel de dezamagit ca toată lumea după eșecul de la Mediaș, dar - la fel ca în urma prestației de la Pitești - nu mă declar șocat. Aveam toate șansele să fim surprinși în mod negativ după pregătirea de vară fușărită, a transferurilor târzii și cu troaca (mai că încep să tânjesc după legendarele transferuri punctuale) sau a scandalurilor iscate de alții sau chiar de cei din cadrul clubului. Deși am putut urmări doar pe net și în format text desfășurarea ultimelor partide, am zis că pe-un de-o dare de părere, care să prezinte în mod succint anumite convingeri pe care le-am conturat, de fapt, cu ceva vreme în urmă.
Problema la Poli este o problemă pe termen lung, mai mult decât una pe termen scurt. De când BKP-ul a preluat clubul prin persoana lui Marian Iancu s-a vorbit mult și s-au făcut puține, iar loturile și antrenorii rulați sunt consecințele directe ale acestei probleme fundamentale. De fiecare dată când suporterii începeau să se agite, pilula care este schimbarea de antrenor, urmată apoi de o serie de mutări superficiale pe piața transferurilor căuta să aline pesimismul de moment și, la fel ca orice alt drog (în acest anume caz, speranța deșartă), să dea naștere unei stabilități temporare.
Nu știu dacă am scris-o pe undeva, dacă am spus-o cândva - că de insinuat știu că am făcut-o - dar de cel puțin doi ani de zile am început să-mi pierd încrederea în posibilitatea performanțelor reale și consistente la Poli în condițiile asigurate de actuala conducere. În consecință, marea mea teamă (și frustrare) este că orice schimbare ce ar putea fi provocată de acest debut de sezon nu va reprezenta o soluție pe termen lung.
Mulți au criticat abordarea acestui sezon, mai întâi din cauza jucătorilor relativ neimpresionanți care au fost aduși, apoi datorită transferurilor făcute și desfăcute sau din cauza nereușitelor (Contra, Douala) care nu au fost compensate cu alte transferuri, și nu în ultimul rând ca urmare a tacticilor de acoperire folosite pentru situația cel puțin discutabilă din punct de vedere financiar a clubului, ce s-a manifestat prin tranșele eșalonate astfel încât Uhrin să nu aibă la dispoziție o serie de jucători pe posturi cheie în aceste prime etape (iar oricum, întârzierea cărților verzi este ciudată). În plus, Uhrin se vede obligat să recreeze o echipă în doar două luni, în contextul presiunilor puse de declarațiile bombastice ale lui Chivorchian și Iancu – declarații de atâtea ori ridicole și penibile, de la venirea sigură a lui Contra, la "echipele retrogradate", și până la scandalul Popa, care devine tot mai rușinos privind prestațiile alternante ale lui Taborda. Așadar, situația - corect percepută de multă lume - nu era nicidecum roză acuma o lună și între timp nu a devenit decât mai puțin roză.
Se poate accepta ideea că aceste riscuri au fost calculate, dar nu mi se pare că se justifică în contextul obiectivelor declarate - ceea ce mă și face să cred că situația financiară nu este prea bună, căci nimeni nu recurge la astfel de sacrificii dacă nu este obligat să le facă.
Cât despre Uhrin, va avea de îndurat niște vremuri foarte tulburi, pentru că cel puțin teoretic echipa a fost întărită față de sezonul trecut (deși debarcarea lui Aliuță și Cânu va fi cu siguranță adusă în discuție în contextul actual), dar jocul nu merge, în timp ce slăbiciunile “de demult” nu se prezintă deloc întărite (apărarea, meciurile în deplasare).
Nu e momentul să fie criticați jucătorii proaspăt aduși, pentru că nici n-au avut timp să arate ce pot și nici nu au reușit să formeze o echipă - zic eu, din cauza nenumăratelor naționalități cu care a fost împânzit, peste noapte, lotul alb-violet. Dar mulți dintre ei au șanse ridicate de a urma calea predecesorilor lor.
Deci cam din aceaste cauze simt că Poli nu are un viitor solid pe termen lung, fiindcă financiar nu mai are susținerea de odinioară, iar lipsa de potență financiară nu este nicidecum compensată de maniera în care este condus clubul. Da, este un moment prielnic pentru a cădea în tragic, dar sper că măcar pe termen scurt să ne revenim pentru a alterna, așa cum am tot făcut-o, frumosul cu urâtul. Numai să nu ne trezim cu CFR Timișoara peste noi, într-un an sau doi.
P.S. 9 din cei 14 jucători utilizați de Gaz Metan au evoluat în partida pierdută cu Poli II, în aprilie.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu