Cupa UEFA: Poli - Partizan 1:2 (1:1)

Alb-violeții nu au evoluat la nivelul la care ar fi trebuit sa evolueze în această seară pentru a obține mai mult decât această înfrângere la limită. Mai mult, au fost susținuți de surprinzător de puțini suporteri, absența acestora lăsând tribunele - deși pe două treimi pline - dezolant de goale.

Poli a început însă bine meciul, fiind prima care să-și treacă în cont o ocazie la lovitura de cap a lui Gigel Bucur. Chiar dacă deja din aceste prime minute fragilitatea defensivă a echipei noastre a fost evidentă, oaspeții de astăzi nu au avut nicio ocazie reală. Alb-violeți, în schimb, s-au aflat în fața golului de două ori într-un minut: întâi, Magera a tras bine de la marginea careului, dar portarul advers a scos în corner, ca la acest corner mingea să-l lovească pe Luchin afla la doar trei metri de poartă, dar portarul sârbilor a respins înapoi în Luchin, din care mingea a sărit în afara terenului. Cei de la Partizan aveau să-și treacă și ei două ocazii în cont în următoare, de ambele ori Pantilimon reușind să intervină excelent. Imediat după a doua paradă a portarului nostru, Karamyan a pornit pe un contra-atac, a pasat excelent către Bucur, iar acesta văzându-l ieșit din poartă pe portarul sârb, a trimis un lob excepțional prin care s-a consemnat deschiderea scorului! N-a fost însă suficient, căci deși presiunea oaspeților la poarta lui Panti nu era una foarte intensă, aceștia se aflau mai mereu în jumătatea noastră, iar în minutul 34 au obținut o lovitură liberă care, din tribună, a părut ușor acordată, tocmai la marginea careului. Tosici a executat perfect și a readus egalitatea pe tabelă, iar până la pauză doar intervențiile salutare ale lui Magera și Abiodun ne-au salvat de la două goluri ca și făcute.
Uhrin a mutat atipic de repede, lăsându-l pe Bădoi la vestiare, după ce fostul rapidist a fost depășit în repetate rânduri de jucătorii adverși. N-a fost însă suficient, căci mijlocul terenului era controlat în continuare de către cei de la Partizan, iar după ce au tras un semnal de alarmă în minutul 63, trimițând o minge în bară, a urmat golul secund, după ce mingea la găsit la limita ofsaidului pe Bogunovici, iar acesta a pătruns nestingherit spre poartă și a șutat de aproape, mingea sfârșind în plasa porții lui Panti, în ciuda intervenției sale. După această reușită, jocul s-a domolit, sârbii fiind mulțumiți de rezultat, în timp ce alb-violeții nu reușeau nicicum să se apropie periculos de poartă adversă, iar până la final nu s-a mai consemnat decât o bună șansă a lui Abiodun și un șut din marginea careului a lui Magera, ambele însă prea puțin periculoase pentru buturile adverse.

Înfrângerea de astăzi ne-a arătat că mai avem mult de muncă, și nu doar pe teren, unde este clar că anumiți jucători au fost depășiți valoric (în ciuda celor ce le scriam ieri) de miza meciului. În special Abiodun și Bădoi au format un flanc vulnerabil, iar centrul apărării, în ciuda intervenților bune ale lui Luchin (mai ales) și Sretenovici, a fost ușor de pătruns de către adversari. Vidul de mijloc nu a putut fi umplut de Magera și Alexa, deși cehul a făcut un meci bun (ce deobicei), iar nici flancul stâng nu a creat atâta pericol pe cât ne-am fi dorit. În plus, și inspirația lui Rusici pare să fi ajuns la sfârșit, căci și astăzi, ca la Craiova, slovenul a fost o mână moartă pe teren. Poate dacă Uhrin aborda mai precaut partida, îl lăsa pe Magera singur în atac, susținut de Borbely și Alexa, defensiv echipa s-ar fi prezentat mai bine, dar e greu de crezut că rezultatul ar fi fost altul.

Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (4,5), Luchin (6), Sretenovici (5,5), Milhazes (5) - Abiodun (5), Alexa (5,5), Magera (6,5), Art. Karamyan (5,5) - Rusici (5), Bucur (6).

Au mai intrat Stancu (5,5), Goga (5,5) și Borbely, înlocuindu-i pe Bădoi, Rusici și Karamyan.

Așadar, rămânem cu șanse absolut minime de a ne califica, pe un stadion pe care se câștigă foarte, foarte greu. Asta e, Partizan ne-a depășit din toate punctele de vedere, atât ca joc, cât și ca dăruire.