6 august 2009

Poli - Şahtior Donetsk 0:0

Ce-i fantastic e fantastic, iar nimic nu-i mai frumos decât acest fantastic delicios! Nu ştiu câte lume a sperat că putem trece de acest tur, dar eu cu siguranţă nu mi-am făcut speranţe. Rar mi-a fost dat să mă înşel atât de frumos.

Alb-violeţii au luptat aşa cum au ştiut ei, cu un Nibombe de întrecut, un Bourceanu determinat ŞI cu mintea limpede, un Bonfim renăscut din dezastrul meciului tur, un Parks care a dat mereu dureri de cap fundaşilor adverşi şi un Bucur tupeist până la capăt. Şahtior nu a arătat forma din tur, forţa lor ofensivă fiind domolită atât de apărarea noastră, cât şi de atmosfera aproape perfectă de pe Dan Păltinşanu (de era plin stadionul...). În ciuda acestui fapt, au pus destulă presiune pe careul nostru, cu precădere din faze fixe, dar printr-o combinaţie eficientă de ştiinţă şi de şansă, Poli a scăpat cu bine. Bucur a avut singura fază cu adevărat periculoasă pentru noi în primul mitan, când a trecut în viteză de doi fundaşi adverşi, dar în loc să paseze, a încercat o finalizare dintr-un unghi imposibil, mingea sfârşind în plasa laterală.
Precum era de aşteptat, repriza secundă a prezentat mai multe şanse de gol, oaspeţii fiind aproape de a marca de două ori în ultimele cincisprezece minute, însă de ambele ori Panti a fost la post. Au mai fost destule faze încinse, de la cornere, la nişte libere acordate cu multă generozitate în marginea careului nostru, însă şi alb-violeţii au avut şansele lor. Bucur şi Parks au fost în general artizanii atacului nostru, iar amândoi puteau să înscrie - primul, din păcate, a încercat ca la faza din repriza întâi să rezolve totul singur, în timp ce costaricanul a primit o minge recuperată splendid de Bonfim în marginea careului, dar a preferat un dribling semi-eşuat în locul unei finalizări, deşi era singur cu portarul. Acuma, în mod evident, nu mai contează.

Finalul a fost unul tensionat la culme, tot stadionul deşcătusându-se la ultimul corner al celor din Donetsk, atunci când Panti a prins mingea cu încredere. Cel din urmă fluier al lui Hauge a consemnat şi cea mai mare reuşită pe plan internaţional a clubului nostru drag, poate chiar cea mai importantă din întreaga sa existenţă. În acest moment există însă doar recunoştinţa infintă faţă de aceşti jucători minunaţi, conduşi de un antrenor care a reuşit să impună o disciplină tactică ce s-a dovedit esenţială în vederea calificării obţinute în faţa câştigătoarei Cupa UEFA. Nu mai vreau să spun nimic, pentru că orice cuvânt poate doar să diminueze aerul de poveste în care plutim în această seară. Fantastic POLI!

Poli: Pantilimon (6,5) - Bonfim (6,5), Cisovsky (6,5), Nibombe (7), Art. Karamyan (6) - Stancu (6), Bourceanu (7), Alexa (6), Arm. Karamyan (6) - Parks (6,5), Bucur (6)

Schimbări:

Scutaru (6) pentru Alexa (min 60)
Cl. Ionescu pentru Stancu (min 80)
Magera pentru Bucur (min 89)

Rezumatul partidei aici.

Niciun comentariu :

Google+