Perioada internaţională

Ultimele zile au fost de un interes mediu pentru noi, cu doar câţiva jucători evoluând pentru reprezentativele ţărilor lor.

Despre românii noştri cred că ştim deja prea bine cine, ce, cum. Panti a făcut un meci bun cu Franţa, fapt evidenţiat de mai toată lumea. Zicu, în schimb, a fost bombardat cu critici, unele mai justificate decât altele. Din moment ce jocul ofensiv din prima repriză a fost unul inexistent, mijlocaşul nostru s-a poziţionat chiar...la mijloc. S-a jucat aproape exclusiv cu mingi lungi, aruncate către Daniel Niculae, iar puţinele faze construite au găsit formaţia franceză bine poziţionată în apărare. Au fost doar câteva pase bune oferite de Zicu, la cele câteva faze de atac pe flancul drept. Nu cred însă că a-l critica pentru pasele date în spate este chiar just, din moment ce România a fost foarte defensivă în prima repriză, iar în contextul unei posesii minime, păstrarea balonului era importantă pentru a linişti sporul francez. Cert e că nu şi-a asumat multe riscuri, dar acest lucru ar fi fost probabil mai uşor de scuzat dacă fugea cu aplombul lui Deac. Numai că Zicu nu este Deac.

Magera a fost titular şi a jucat 60 de minute în meciul Cehia - Scoţia, dar nu a mai fost folosit în Liechtenstein - Cehia. Am urmărit prima repriză a partidei cu Scoţia, în care Magera a jucat vârf, dar n-a prea intrat în schema echipei. A executat o liberă de la vreo 30 de metri, în zid, dar a şi oferit o pasă excelentă la un atac pe stânga, finalizat însă cu un şut în blocaj.

Nu în ultimul rând, Nikolic a jucat pentru Muntenegru U21 şi a marcat un gol în partida cu Libia.