O atmosferă foarte încinsă înfășoară acest meci. Motivele sunt multe și de înțeles: pauza de 2 săptămâni, duelul la distanță din Chișinău, debutul frumos al Politehnicii din acest an, faptul că suntem mai aproape ca niciodată de un țel pe care orașul nu l-a atins de mai mult timp decât oricine își poate aduce aminte, și bineînțeles datorită renumelui ce atârnă de gâtul adversarului de sâmbătă. Cert e că stadionul va fi plin, și cei care n-au fost pe fază au rămas să urmărească meciul în fața televizoarelor. Așteptările sunt foarte mari, emoțiile presupun că sunt la fel.
Realitatea, însă, e că acest meci e cam la fel de important ca unul în fața Brăneștiului sau Sportului, de exemplu. Pierderea unor puncte ar putea însemna că vom rămâne din nou în urma liderului. Mai mult, o victorie s-ar putea să ne dea la fel de multă satisfacție ca cea împotriva Mediașului din prima etapă a anului, când toate celelalte echipe din top au bifat și ele victorii. Așadar, e un meci în care ar trebui să ne trecem în cont toate cele 3 puncte, ca să rămânem în frunte. Ca bonus, asta ar putea reprezenta și ultimul cui bătut în coșciugul Stelei.
O Stea care cum-necum e tot acolo sus, când zici că mai ridicol de atât nu se poate, vine al 5lea (cred) antrenor și parcă renaște și începi să crezi nebuniile debitate de patronul lor cum că ar putea bate tot și să iasă campioni - un miracol din punct de vedere statistic, să știți. Cu toate astea, pentru acest meci, steliști par cu capul pe umeri, teribil de entuziaști și optimiști, dar serioși.
Trecând la lucruri concrete, s-ar putea ca înfruntarea să fie decisă de absențe. Și nouă și lor ne lipsesc oamenii de creație. Mai ales pentru noi, Zicu e o absență foarte importantă, care nu are cum să fie acoperită, decât prin schimbarea tacticii. Propovăduitul lui Iancu, Robinho Rocha, n-a confirmat deloc în amicalul de la Chișinău, mai degrabă Curtean părând a fi potrivit pentru postul de mijlocaș stânga, numai de ar fi la forțe maxime. De cealaltă parte, surpriza braziliană a steliștilor, celebrul Maicon, pare să fie ceea ce le trebuie, și ar putea confirma așteptările chiar în meciul cu noi. Dar amicalurile sunt amicaluri, iar realitatea o vom vedea sâmbătă pe "Dan Păltinișanu".
Lângă Alexa, orice înlocuitor al lui Bourceanu va fi bun, dar o posibilă accidentare a lui Magera ar putea fi supărătoare. Și lipsa lui Sepsi ne încurcă un pic, dar Ignjatijevic a fost unul dintre jucătorii remarcați la Chișinău. De fapt, dacă ne uităm la lista "rezervelor" ce au jucat acolo, mi se pare că suntem acoperiți. Chiar am rămas uimit ce jucători ținem deoparte. Părerea mea e că au jucat bine, doar că le-a lipsit determinarea.
Acestea fiind spuse, sper ca echipa să nu fie afectată de zgomotul din afară, să-și facă datoria, și să nu se întâmple ca alte dăți când am mers la un meci cu atâta entuziasm și s-a încheiat rău. Ei trebuie să se asigure ca după cele 90 de minute de joc, totul să se fi încheiat așa cum stă scris și cum logica ne îndeamnă să anticipăm: Victorie!
Hai Poli!
2 comentarii :
Totusi, e o satisfactie deosebita sa bati echipa care monopolizeaza atatea minti si suflete prin intermediul mass-media.
Dureroare absente, mai ales ca nici Axente nu pare a fi capabil sa joace din cauza unei accidentari. Nu ca ar fi lipsa unui alt jucator decat Zicu o pierdere pur si simplu de neacoperit (desi si Magera e aproape de acest statut), dar Ricketts vine dupa o deplasare cu Nationala si deja sunt prea multi jucatori noi in primul unsprezece.
Probabil, daca se confirma toate problemele, vom avea un unsprezece asemanator cu:
Panti - Helder, Ghionea, Luchin, Ignjatijevic - Goga, Alexa, Cisovsky, Curtean - Nikolic, Ricketts
Disponibili ar mai fi Zagrean pentru Ricketts, Tames pentru Cisovsky, Rocha pentru Curtean si, intr-o alta formula, Rocha pe stanga, Curtean pe dreapta si Goga varf.
Date fiind auspiciile, va fi foarte, foarte dificil, fiindca, in esenta, Steaua nu are chiar multe de pierdut.
Un avantaj important al celor care debutează la prima echipă este că li se fâlfâie dacă primesc galben sau nu. Prin urmare sper să alerge cât îi ţin plămânii şi să pună osul în dueluri cu nădejde.
Despre jocul din Moldova .. ce să zic, şi în restul amicalelor am jucat ca nişte curci bete. Nu le putem folosi ca indicator pentru nimic. Tot ce contează este să fim mai hotărâţi ca ei sâmbătă.
A, apropo, am un sentiment ciudat că în poartă va sta Pedro. În orice caz .. tempo!
Trimiteți un comentariu