Remanierea supraviețuirii

Deși situația de la fruntea clubului este cam la fel de ambiguă ca înainte de decizia TAS, cu afirmații contradictorii ale lui Iancu (e adevărat, contrazic lucruri spuse într-un trecut dincolo de săptămâna în curs) și zvonuri de toate felurile în ceea ce privește viitorul fotbalistic al Politehnicii, există câteva idei care pot fi creionate aici în legătură cu factorul sportiv al universului alb-violet.

Plecarea jucătorilor de bază - știți voi care sunt - este aproape o certitudine. Problema principală în ceea ce îi privește sunt salariile ridicate, pe care un club în liga secundă nu le poate suporta decât dacă are parte de o finanțare proprie semnificativă. Într-un exercițiu de imaginație, folosind acest criteriu financiar, echipa ar rămâne cu următorii jucători dintre cei care au evoluat în această ultimă fază a pregătirilor:

Portari: Sergei Lepmets, Paul Iordache;

Fundaşi: Cristian Scutaru, Florin Sandu, Ioan Mera, Florin Ilie, Andrei Dăruială, Răzvan Iovan

Mijlocaşi: Alexandru Popovici, Ionuţ Matei, Rafael Rocha, Adrian Poparadu, Adrian Popa, Adrian Zaluschi, Marian Chiţu, Artur Pătraş, Samuel Jitaru

Atacanţi: Mircea Axente, Andrei Zăgrean, Stefan Nikolic, Tosaint Ricketts, Mansour (?)

Ar mai fi semne de întrebare pe mai mulți jucători, dar și privind această echipă este bătător la ochi calibrul suspect al defensivei. Cu Mera cel mai experimentat fundaș, Scutaru și Sandu jucători susceptibili la accidentări și Ilie, Dăruială și Iovan debutanți în liga secundă, dacă nu mă înșel, va fi foarte dificil. Mai lipsesc cel puțin trei jucători în compartimentul defensiv.

De la mijloc în sus, chiar și în lipsa unui coordonator de joc, există mai mulți jucători buni pentru nivelul ligii secunde, dar care au evoluat foarte puțin împreună. De fapt, aceasta va fi și cea mai mare provocare pentru Uhrin dacă rămâne, sau pentru orice antrenor care îl va înlocui, să creeze o echipă care pe de-o parte să poată lupta pentru promovare și pe de altă parte să reprezinte un fundament pentru o viitoare participare în Liga 1.

S-a vehiculat că după plecarea ultimilor reprezentați din vechea gardă, s-ar mai putea aduce trei sau patru jucători pentru a întări echipa, ceea ce ar fi în mod cert necesar. Mă întreb cât de imperativă este promovarea din primul sezon, mai ales într-o serie cu mulți adversari dificili. Este clar că jucând în Liga 1, și dacă implicați în lupta împotriva retrogradării, veniturile clubului ar crește substanțial, iar cu cât mai curând cresc, cu atât mai bine se poate reorganiza echipa.

Ceea ce trebuie ținut minte este că și Craiova a făcut această mișcare acuma câțiva ani, a întinerit lotul, a promovat cu brio, a arătat bine un sezon și apoi s-a dezintegrat, cu largul aport al unui conducător cu idei puține, dar fixe. Planurile pentru debutul iminent al sezonului nu au voie să ne facă să uităm că am ajuns aici, în liga secundă, și ca urmare a unor nereguli în cadrul clubului. Justificarea TAS pentru confirmarea deciziei FRF se va lăsa așteptată, dar cel târziu atunci vor trebui căutați niște oameni responsabili de partea aceasta a centurii de asteroizi.

Oricum, concluzia tristă este una singură: nici acesta nu este deceniul în care în care Poli să nu viziteze ligile inferioare.