FC Bihor - Poli 0:2 (0:2)

Finalmente, returul! Și a început cu dreptul astăzi, în fața unui adversar neconvingător, grație dublei lui Axente. Cu această ocazie am putut admira noul sistem de joc al Politehnicii, precum și debutanții din lotul nostru, anume Belu și Cârstea, într-un prim meci oficial. Impresia mea a fost că cel puțin în prima repriză diferența între echipe n-a fost una foarte mare, ca joc, dar Poli a fost mult mai eficientă în fața porții și s-a plasat într-o poziție din care a putut dicta cu lejeritatea ritmul meciului.

Acest lucru s-a întâmplat și grație deschiderii rapide de scor, alb-violeții punctând prima oară în minutul 6. Atunci, Popovici a luat pe cont propriu o fază, a alergat în jurul întregii apărări bihorene și a centrat în fața porții, de unde Axente a profitat de indecizia portarului advers și a trimis cu capul în plasă. Gazdele au pus apoi presiune pe apărarea noastră, dar atacurile acestora au fost haotice. Astfel, în ciuda unor jumătăți de ocazii la faze fixe și centrări de pe flancuri, singura minge care ar fi avut o bună șansă de a intra în poarta apărată de Lepmets a venit ca urmare a unui șut din marginea careului la o respingere mai puțin ideală, balonul lovind bară înainte de a ieși în aut. Replica alb-violeților a fost destul de timidă, tot la câteva faze fixe, dar loviturile de cap trimise de către Axente și Scutaru nu au cadrat buturile adverse. Desprinderea pe tabelă a venit într-un moment oportun, cu cinci minute înainte de pauză, când cornerul bătut de Chiș a fost trimis cu capul spre poartă de către Ilie, Cârstea a luptat să țină mingea în teren și a retrimis-o lui Axente, care singur singurel din câțiva metri a trebuit doar s-o trimită în poarta relativ goală. Chiar înainte de pauză putea fi trei, la o fază ce a evidențiat labilitatea apărării bihorene, care i-a permis lui Chiș să treacă printr-o mână de jucători, numai că șutul acestuia din poziție de singur cu portarul a fost prins de cel din urmă.

Gazdele au pălit complet în mitanul secund, iar Poli a avut trei bune oportunități de a se desprinde mai mult pe tabelă în primele douăzeci de minute. Cârstea a trimis cu capul către portar la scurt timp după reluare, apoi Popovici a fost lansat de Poparadu, a trecut de portar, numai că șutul său a fost deviat de un fundaș peste poartă, iar același Cârstea s-a întins la un șut de la marginea careului în urma unei acțiuni a lui Pătraș, trimițând mingea puțin pe lângă. Ulterior, ca urmare și a modificărilor efectuate, jocul s-a liniștit aproape complet, iar pe final alb-violeții au revenit la mult mai tradiționalul 4-4-2. Gazdele ar fi putut marca în ultima fază a meciului, când Sorian l-a depășit pe Belu, a intrat în careu, dar din postură de singur cu Lepmets, l-a nimerit pe acesta.

Finalul partidei a pecetluit o victorie bine meritată pentru Poli, într-un retur care se anunță a fi turbulent din motive bine-știute. A fost interesant de văzut această nouă față a echipei în formula de 4-3-3, care s-a dovedit a avea atât anumite plusuri, precum și anumite neajunsuri.

În primul rând, în plan defensiv, flancurile au fost destul de descoperite, în special pe partea lui Belu, care a făcut o partidă slabă la debut, fiind mai mereu prost poziționat și ușor depășit de către adversari. Urcările sale ocazionale în atac din repriza secundă au arătat mai mult a rolul clasic al fundașului de bandă în această așezare, dar nu au adus beneficii concrete echipei. De cealaltă parte Sandu s-a descurcat mai bine, a avut două intervenții foarte importante, dar asemeni întregii linii de fund, a abuzat cam mult de mingile lungi trimise în față. Compartimentul central al apărării a fost solid, cu un plus pentru Scutaru, care a părut de netrecut astăzi.

Mijlocul a lăsat o impresie de fragilitate, fiind și de multe ori sărit din schema de joc și redus la rol de recuperatori. Numărul nespus de mare de faulturi făcute de Poparadu (fapt evidențiat obsesiv de către comentator) a evidențiat cam ce rol a avut mijlocașul nostru central, acesta reușind totuși o lansare memorabilă, de care am menționat mai sus. Pătraș și Chiș nu mi-au lăsat o impresie foarte bine definită, nefiind extrem de prezenți în joc, ambii evoluând la un nivel asemănător. Construcția aceasta a mijlocului, subminată de mingile lungi aruncate spre vârfuri, a permis gazdelor să domine o mare parte din prima repriză, deoarece jocul de pase n-a funcționat suficient de bine ca alb-violeții să păstreze posesia.

Cele trei vârfuri au avut parte de un meci solid, Axente reușind deja-numita dublă, în timp ce Popovici și Cârstea au avut contribuții decisive la cele două goluri. Toți trei jucătorii au ajuns în poziții de finalizare și, per ansamblu, pare că dinamica ofensivă a crescut. Problema este că atacanții trebuie să coboare mai des, să intre mai frecvent în combinații cu mijlocașii, și să profite de deschiderile care apar în apărare, făcând uz de pase filtrante.

Bineînțeles, Poli nu are calitatea Barcelonei, care a adus acest sistem la nivel de artă, deci rămâne de văzut dacă el poate fi susținut și în fața unor adversari mai feroce. Astăzi, toate fiind spuse, a funcționat binișor și ne rămâne să vedem la ce grad de perfecționare putem ajunge.

Bravo Poli!

Poli: Lepmets (6) - Belu (5), Scutaru (6,5), Ilie (6), Sandu (6) - Chiș (5,5), Poparadu (5,5), Pătraș (5,5) - Popovici (6), Axente (7), Cârstea (6)

Schimbări:

Zaluschi (5,5) pentru Poparadu (min 61)
Fuchs pentru Popovici (min 73)
Goga pentru Cârstea (min 76)