Astra Giurgiu - Poli 2:2 (1:1)

Indiferent cât de bine jucăm, rămânem o echipă care este incapabilă să câștige. Astăzi, golurile veteranilor Zicu și Curtean au semnalat o revenire admirabilă de la 0-1, ca pe final să fim penalizați cu o lovitură de unsprezece metri la un duel discutabil în careu. Astra a avut și șansa victoriei în prelungiri, dar rămânem cu amarul prea obișnuit al punctelor pierdute în ultima parte a jocului, pe fondul unei evoluții bune spre foarte bune. Dacă suntem mulțumiți cu acest punct, cred că ne amăgim de frustrare.

Una dintre cele mai bune reprize ale sezonului ne-a arătat o Poli curajoasă, care nu s-a cantonat în apărare, în ciuda ecartului din clasament între cele două echipe. Presiunea inițială l-a forțat pe Lung să intervină la o centrare din flancul stâng, expediată de D. Popescu, ca apoi Curtean să trimită un șut din afara careului, prea puțin periculos însă pentru poarta gazdelor. Acestea, ca un lider adevărat, ne-au taxat la prima lor oportunitate: în minutul 10, Alibec a recepționat o pasă lângă Luchin, venită din propria jumătate , căpitanul nostru i-a lăsat prea mult spațiu să se întoarcă, ca apoi vârful Astrei să îl deschidă ideal pe De Amorim și acesta a înscris la colțul scurt, în ciuda ieșirii portarului. Poziționarea lui Belu a contribuit mult la acest gol. Atitudinea noastră a rămas pozitivă în ciuda situației de pe tabelă, astfel că am reluat inițiativa și următoarea perioadă ne-a găsit mai mult în jumătatea adversă. Șutul din marginea careului trimis de Javi, în minutul 21, a fost urmat la cinci minute de un șut al lui Alibec, prins de Kirschstein. Deși Astra a părut tăioasă, mai ales în urma unor combinații rapide in preajma porții noastre, inițiativele ofensive purtate de Zicu & co. s-au văzut răsplătite în minutul 30, la o fază frumoasă: Llorente a recuperat la 30 metri, balonul a ajuns la Javi, acesta pasând în lateral către Zicu, care și-a pus din preluare mingea pe stângul, fentând un adversar, și a trimis cu latul pe colțul lung, mingea mângâiată de Lung jr. lovind bara înainte de a intra în poartă! Mai pozitiv decât ceea ce văzusem până în acel moment a fost că am rămas sus și după gol, și am fost destul de aproape de o a doua reușită în minutul 37, la o acțiune prelungită după un corner, mingea trimisă de Luchin pe poartă din marginea careului fiind prinsă de portar. Astra a stat sus în minutele rămase până la pauză și a beneficiat de câteva cornere, dar tot noi am fost mai aproape de a înfăptui ceva, când Elek a fost lansat în careu la capătul unui atac rapid, a încercat să dea mingea pe lângă Găman, dar a fost blocat - cu braț și trup.

Repriza secundă a avut o desfășurare asemănătoare în prima ei parte, asta după ce Alibec a înscris în minutul 47, dar dintr-o poziție de ofsaid. Prezența noastră în jumătatea adversă i-a incomodat vizibil pe amfitrioni, care n-au fost capabili să construiască mare lucru. Și apoi, minutul 66: Belu află că atunci când e altruist și pasează pe faza ofensivă, se întâmplă lucruri bune, mingea trimisă în către Javi este centrată ideal de spaniol, Curtean are o detentă impresionată, se ridică peste apărătorul advers, și înscrie cu o lovitură de cap precisă! Ne retragăm degrabă, ceea ce denotă, ca de atâtea ori, iminența eșecului. Replica gazdelor e aproape instantanee: Budescu în careu în flancul drept al apărării noastre, șutează puternic sub bară, Kirschstein scoate. Același Budescu, în minutul 75, combină elegant cu Alibec în marginea careului nostru, intră la 15 metri, dar același Kirschstein iese oportun și blochează șutul internaționalului român. Minutele trec, de aproape că începem să ne gândim că poate, poate, dar suferim mult, nu ținem deloc mingea. Așa se face minutul 86: un un-doi rapid, cu o minge precisă spre Alibec, acesta este la înălțimea umărului lui O. Popescu, care stă tare și îl dezechilibrează pe atacantul Astrei, cu Kirschstein și așa ieșit bine. Arbitrul dă penalty, de fapt pentru intervenția lui Belu, care era cumva în plus în toată scena asta - oricum, o fază care putea fi evitată, o decizie care putea să nu fie drastică împotriva noastră, așa cum nici la Elek nu s-a considerat că a fost obstrucționat. Budescu a marcat, deși Kirschstein a ghicit colțul. Apoi, în minutul 90+2, Florea a fost deschis în centru dreapta, de la mijlocul terenului, scos din ofsaid de Melinte, a urcat până în careu, unde întâmpinat de Kirschstein a țintit să tragă pe lângă el, dar a trimis și pe lângă poartă, la ultima fază notabilă a partidei.

Aș vrea să zic că putem să ne uităm la partea plină a paharului, dar dacă nu putem ține de rezultat, dacă nu adunăm punctele de care avem nevoie, nici n-o să mai conteze cât din pahar e plin sau cu ce e plin paharul. Nu știm să ne apărăm precis, nu închidem destul de bine spațiile, iar de a ataca pe contre, nici nu cred că am dat vreun gol pe o asemenea fază de atac. Și cât timp nu știm să ne apărăm, vom pierde puncte în continuare, chiar dacă începem să legăm ceva ofensiv sau creștem în viteză jocul de pase și la recuperare.

În mare, meci bun făcut de fundașii centrali, chiar și cu marcajul lui Luchin la primul gol. Curtean, excelent, după o primă parte mai slabuță, iar Zicu vice-versa. Javi, unul din puținii jucători care văd jocul din teren, continuă seria partidelor bune, cu două pase de gol, iar prezența lui Llorente la mijloc a fost de cele mai multe ori dominantă. Bun și Kirschstein, care și-a mai răscumpărat din greșeala cu Dinamo, deși a fost aproape la un moment dat de o altă eroare gravă, când a degajat într-un adversar. În flancul stâng, D. Popescu a fost peste tot, dar au existat și momente în care am rămas descoperiți. În flancul drept, Belu de o fluctuație obișnuită, poziționarea sa fiindu-ne din nou fatală. Oare nu ar fi un loc mai bun pentru el la mijlocul terenului? O. Popescu a muncit mult și a făcut o serie de recuperări utile, respectiv a urcat impetuos cu mingea la picior, doar că pasa decisivă n-a fost destul de precisă. Elek, vârf de lance, a luptat ca întotdeauna, dar a părut adesea capăt de linie, lipsindu-i explozia de care ar fi avut nevoie să se impună în fața apărătorilor adverși. Bărbuț, singurul dintre cei intrați care a prins minute, n-a prea văzut mingea, ca atât de des în ultimele sale meciuri.

Pentru efort, merită un bravo Poli! Dar totodată, e probabil ultimul bravo Poli pentru o victorie pierdută, indiferent de adversar sau de circumstanțe. Avem nevoie de mai mult și, pe alocuri, echipa arată că ar putea să ni-l ofere.

Poli: Kirschstein (6) - Belu (5), Luchin (6), Melinte (6), Popescu (5,5) - O. Popescu (5,5), Llorente (6) - Javi (6,5), Zicu (6,5), Curtean (6,5) - Elek (5)

Schimbări:

Bărbuț pentru Javi (min 71)
Artean pentru Zicu (min 88)
Rufino pentru Elek (min 90)