Să-l văd pe cel care s-a dus la acest meci cu speranțe reale la victorie. Să-l văd! Că dacă mă uit în oglindă, tot ce-mi apare în față e un pesimist trist, care nici la 1-0 nu spera, darămite la 1-2 în minutul 80. Dar am avut parte de o demonstrație de caracter și de ambiție din partea jucătorilor, niște jucători imperfecți, care și-au dorit mult să nu termine din nou înfrânți pe teren propriu. Golurile din penalty ale lui Artean, două, și glorioasa cursă a lui Bărbuț, care a tranșat partida în ultimele minute, cântăresc mult, însă cel mai bun simbol pentru această echipă, această victorie este Șeroni. Deși a cauzat penalty-ul la primul gol al Craiovei și a făcut greșit pasul la ofsaid la golul doi, a dominat aerian careul și a arătat multă dăruire în șarjele sale în jumătatea adversă, una din ele fiind finalizată cu pasa care a dus la penalty-ul egalizator. Ce meci!
Și ca s-o luăm iar de la început, cine ar fi crezut? Debutul partidei, sub fondul sonor al galeriei oaspete și sub apăsarea generală de la club redată suporterilor din tribune, nu promitea mare lucru. Poli, fără niciun atacant de meserie în teren, promitea să se apere mai aglomerat decât în etapa trecută. Și în aceste condiții oaspeții au avut o ocazie rarisimă în minutul 9, când Ivan a trecut de Vădrariu în flanc, centrarea sa l-a găsit ideal pe Rambe, Curileac a respins din reflex șutul de la unsprezece metri, ca apoi alt craiovean să reia pe lângă poartă, tot din poziție bună. Contrar așteptărilor, însă, oaspeții n-au mai periclitat poarta noastră până prin minutul 40, când au avut trei ocazii bune - un șut respins de Artean, un corner la prima bară trimis peste de Ivan și o centrare prin fața porții a aceluiași Ivan, nerecepționată de doi coechipieri. Singura replică a Politehnicii venise în minutul 29, la un un doi în marginea careului, în urma căruia mingea a ajuns cu noroc la Croitoru, dar în locul unui șut, acesta a optat pentru o pasă în marginea careului, la un adversar. Minunea s-a arătat în ultimul minut al reprizei: degajarea lungă a lui Curileac îl caută pe Bărbuț, acesta se poziționează bine în lupta cu un adversar, ajunge la minge în situație de doi contra doi, dar alege să treacă mingea pe lângă adversarul direct, care îl agață la limita careului. Poate că acel contact a avut loc mai mult în afara, decât în interiorul zonei de pedeapsă, însă era și cazul să mai cadă o decizie la limită în favoarea noastră. Artean a bătut precis și am intrat cu un avantaj nebănuit la pauză.
Ne imaginam că ne va fi deosebit de greu în a doua parte. Deși nu au debutat în trombă, craiovenii tot și-au trecut în cont câteva șanse. După ce Curileac a intervenit la șutul lobat al decarului oaspeților, scăpat lejer de linia noastră de fund, tot portarul nostru a fost nevoit să se întindă la o centrare parșivă, faza fiind finalizată neconcludent de către oaspeți. Așa a venit minutul 60, când Șeroni a forțat o intervenție decisivă după ce Vădrariu și Sorescu fuseseră prinși expuși în flanc, însă a ratat intervenția și s-a dat penalty. Zlatinski a egalat. Ne-am văzut conduși opt minute mai târziu, la o fază în care Șeroni a stat prea jos, Curileac a ieșit relativ indecis, iar Nuno Rocha i-a fentat pe amândoi și a trimis în poarta goală. Părea cam gata, căci deși Popa a scos mâna moartă numărul unu din teren, pe Cârstocea, doar tresăririle lui Șeroni mai dinamizau cumva atacurile noastre - și la acestea lipsa pasa decisivă. Craiovenii puteau lovi decisiv la o acțiune care, culmea, a precedat egalarea, Cânu și Șeroni aruncându-se la sacrificiu în fața execuției din careu, reușind cumva să respingă în corner. În minutul 80, Șeroni a luat din nou mingea la picior de la mijlocul terenul, a lasăt pe drum trei adversari și l-a deschis pe Popovici cu o pasă printre fundași, iar vârful nostru a profitat de viteza sa și a fost agățat de un adversar în interiorul careului. Același Artean a bătut pentru un egal nesperat. Mai impresionant decât orice s-a dovedit atitudinea arătată de echipă după gol, căci jucătorii au rămas sus și au pus presiune prin nou intrații Mailat și Popovici, ajutați din zona de mijloc de Artean, Croitoru și Poparadu. Nu era o abordare fără risc, Craiova fiind foarte aproape de gol în preajma minutului 90, la o fază în care am reușit să respingem în corner. Recuperarea de pe urma acestei faze fixe l-a găsit pe Bărbuț relativ liber în fața propriului careu, acesta s-a debarasat de Băluță, și a pornit într-o cursă îndelungată spre poarta adversă. Popovici și Mailat s-au aflat la susținere/iepuri pentru fundașii adverși din zona centrală, șeptarul nostru având astfel spațiu să intre în careu iar șutul său în diagonală a poposit lângă bară, mingea învârtindu-se aparent fără oprire odată intrată în poartă! Primul gol din acțiune în acest an. Fantastic.
Am avut parte de foarte puține partide de asemenea dramatism în ultima vreme. E drept, cam orice victorie pare dramatică în aceste zile, însă mai rar ceva de calitatea celei de azi. Am avut parte de două faze la limită care au curs în favoarea noastră, atât la penalty-ul lui Bărbuț, cât și la o intervenție a lui Șeroni pe final de meci, însă dincolo de asta spun din nou că ceea ce trebuie să admirăm este dăruirea cu care am jucat până la final. E clar că avem nevoie aproape disperată de un fundaș cu oareșce viteză în centrul apărării, de variante mai solide pe flancuri, unde suntem prinși adeseori descoperiți, pentru a putea emite pretenții la puncte cu regularitate. Un atacant puternic n-ar strica în față. Dar nu putem juca fotbal doar în așteptarea soluțiilor, trebuie să facem ceva și cu cei pe care îi avem. Iar tactica de azi, fără vârf, cu doi închizători, a mers oarecum, chiar dacă viteza oaspeților tot ne-a dat mult de furcă.
Șira spinării a acestei victorii trebuie să îi includă pe Șeroni, Artean și Bărbuț. Alături de ei, Cânu, Poparadu și Croitoru au evoluat solid, în vreme ce Popovici a intrat cu o atitudine bună în teren. E clar că niciunul n-a fost perfect - scăpările lui Șeroni, faza tratată greșit de Croitoru în careul advers, câteva imprecizii ale lui Artean - însă s-a simțit că au vrut până la capăt. Bărbuț s-a ridicat peste toți, cu o prestație disciplinată, punctată prin cele două acțiuni de gol pe care le-a avut. Greu în flancuri, unde Vădrariu a fost adeseori depășit, iar Scutaru a abordat adversarul cu destulă larghețe, fiind lăsat în fund la un moment dat de Nuno Rocha, iar tinerii Sorescu și Mailat au avut puține reușite, nereușind să găsească spații pe lângă adversari. Despre Cârstocea ce să mai zicem? Prezența sa în primul unsprezece rămâne un mister, e un jucător care nici nu iese în evidență la recuperare, nici nu are o tehnică să-i permită dictarea jocului, nici nu are servicii de calitate. Greu de zis dacă Roșu e o soluție, dar poate pe viitor vom aborda meciuri cu un atacant și atunci Poparadu - Artean - Croitoru vor fi suficienți la mijloc.
Dincolo de toate, cel mai important e că am avut parte de trei puncte frumoase, care spun o poveste. Puține lucruri sunt mai de preț, dacă nu cumva ești o echipă care are atâta calitate încât să fie constant bună, meci de meci. Noi să tot avem dispute din astea, care să-i oblige pe unii și alții să rescrie cronicile gata ticluite cu zece minute înainte de final. Să nu mai fim tratați ca victime sigure.
Bravo Poli!
Poli: Curileac (6) - Scutaru (5), Cânu (6), Șeroni (6), Vădrariu (5) - Artean (6,5), Poparadu (6) - Bărbuț (7), Cârstocea (5), Sorescu (5) - Croitoru (6)
Schimbări:
Popovici (6) pentru Cârstocea (min 62)
Mailat pentru Sorescu (min 74)
Roșu pentru Poparadu (min 87)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu