Nu eram Poli dacă nu trăiam periculos. Dar s-a terminat cu bine și până la urmă, așa cum am tot spus, echipa a încununat un sezon de-a dreptul incredibil, care să ne rămână în memorie. Chiar dacă nu e un trofeu, este o performanță obținută după un drum plin de trăiri de tot felul. Și cum să închei un astfel de drum altfel decât cu două(!) victorii împotriva rivalilor tradiționali, UTA?
E clar că meciul de azi l-am început (noi spectatorii) cu mari emoții. Echipa se mișca greoi și părea că terenul o încurcă foarte mult. Și oarecum firesc a și căzut golul arădenilor foarte repede, în minutul 5, după o lovitură liberă cauzată de Șeroni aproape de colțul careului. N-am reușit să respingem, un jucător în roșu a recentrat, iar Petre a marcat cu capul de lângă un Străuț prins prea în față.
Am început să tremurăm destul de serios, mai ales că UTA a rămas periculoasă în careul nostru. Ne-am păcălit la o fază la care am ieșit la ofsaid, dar Curtuiuș rămâne singur cu Straton. Din fericire, unghiul era destul de închis, iar Straton l-a închis bine.
Dar echipa noastră a rămas cu capul pe umeri, fiind conștientă că are nevoie de doar un gol pentru a tăia euforia arădeană. Iar valoarea și viteza superioare s-au concretizat în cele două goluri înscrise în prima repriză, la capătul unor faze destul de seci, având în vedere că în rest nu au fost mari ocazii.
Golul egalizator a venit în minutul 17 la un aut bătut de Străuț. Drăghici câștigă duelul aerian, mingea sare la Bărbuț, care prinde un vole pe un culoar spre colțul lung al porții, printre picioarele lui Gligor. Un frumos gol de despărțire pentru încă tânărul jucator! Drăghici majorează scorul doar patru minute mai târziu, după o lansare a lui Mailat. Atacantul nostru întrece fundașii în viteză, driblează și portarul și înscrie.
UTA nu a mai pus probleme până la pauză, în timp ce la noi Mailat a încercat să impresioneze prin acțiuni personale.
Repriza secundă a continuat la fel, cu un ritm redus, echipa noastră încercând să depună cât mai puțin efort posibil pentru a menține rezultatul de pe tabelă. Probabil și căldura unei după-amiezi de vară la capătul unui sezon lung și-a pus amprenta, mai ales că la capătul meciului în loc de exultare, primul lucru pe care l-au făcut unii jucători a fost să se prăbușească pe teren.
Având în vedere că UTA avea nevoie de 3 goluri pentru a întoarce soarta barajului, cu trecerea timpului obiectivul lor s-a tansformat în evitarea înfrângerii. Au fost aproape de gol în minutul 77, dar Curtuiuș a trimis pe lângă. În schimb, Pedro avea să consacre victoria noastră. Intrat pe teren în minutul 87, doar două minute mai târziu a profitat de greșeala defensivei arădene și a lobat portarul pentru 3 la 1.
Până la urmă a fost mai mult o formalitate, dar n-au stricat puține emoții ca să fie mai interesant. E de înțeles, având în vedere că viitorul sezon începe peste fix o lună, ceea ce înseamnă că echipa nu se va putea bucura de mai mult de o săptămână de pauză, după care o vor lua de la capăt.
Dar până atunci, să sărbătorim, să curgă laudele. Vor mai curge laude și din partea noastră în articolele viitoare, de sfârșit de sezon. Pe moment... Bravo Poli! Și mulțumim pentru acest sezon minunat!
Poli: Straton - Șeroni, Cânu, Scutaru, Străuț - Artean, Šoljić - Mailat, Croitoru, Bărbuț - Drăghici
Schimbări:
Doman pentru Mailat (min 76)
Henrique pentru Drăghici (min 87)
Un comentariu :
Multumesc acestei echipe minunate care s-a luptat cu frf-ul, cu arbitrii, cu adversarii si cu presa, care au beneficiat prea putin de sprijinul tribunelor sau al oficialitatilor, care i-au tinut pe sec din februarie. Au dat dovada de caracter si de spirit de invingatori, iar astazi ne dau motiv de mandrie si ne aduc bucurie in suflet. Sper ca in sezonul viitor sa le fim alaturi mai mult, si le doresc o vacanta frumoasa inainte de noul sezon. Merita pe deplin. Hai Poli!
Trimiteți un comentariu