Debutul de mâine, de la Chiajna, în sezonul 2017/2018 al Ligii 1 este piperat cu tot felul de necunoscute. Unele dintre ele sunt cele care suscită interesul și curiozitatea; altele, aceleași ca la fiecare început de an fotbalistic, pistonează anxietatea. Toate-s vechi și nouă toate.
Sportiv ne prezentăm cu o echipă mult schimbată la față - poate prea mult, pe alocuri. Jucătorii aduși au dat, cu mici excepții, dovada calității lor în mod separat, dar marea încercare va fi s-o dea și laolaltă, la capătul a doar câteva săptămâni de pregătiri. Ne îngrijorează mai mult timpul restrâns pentru pregătirea fizică a jucătorilor, decât carențele de omogenitate. Pe termen mediu va conta să facem față celor nouăzeci de minute, că omogenitatea vine.
Sondajul referitor la așteptările pentru noul sezon arată un grup realist de suporteri. 77% văd echipa în zona de sus a play-out-ului (locurile 6-10), 18% sunt mai optimiști și văd play-off-ul, iar doar 5% consideră că echipa va lupta din nou la retrogradare. Probabil că zona de optimism visător este o clasare pe poziițiile 5-8, mai ales că pentru a intra în play-off trebuie să lăsăm măcar pe una dintre Viitorul, Steaua, Dinamo, CFR Cluj, Craiova sau Astra în urma noastră.
Nu are rost să insistăm asupra importanței unei posibile calificări în play-off. Într-un fel este o ambiție prea mare, după schimbările făcute în această vară și considerând totuși că jucătorii aduși vin toți din a doua parte a clasamentului. În alt fel, la suferințele noastre financiare, este capital s-o facem. Stabilitatea aceasta va conta cel mai mult pe termen lung, mai ales dacă e să dăm crezare celor declarate de Alex Munteanu, cum că jucătorii au promisiunea că nu vor exista întârizeri la plată. Degenerarea spiritului de echipă ne-ar fi la fel de fatală ca acum doi ani, iar acesta este un risc pe care și l-a asumat conducerea prin schimbarea radicală a efectivului.
O clasare măcar în top de play-out ne-ar garanta aproape un milion de euro în plus pentru sezonul viitor; una în play-off ne-ar ajuta mult cu costurile curente (de ex. salariile), fiindcă ar aduce la Timișoara și în primăvara lui 2018 cluburi tari și, implicit, spectatori în tribune. Trebuie să fie ambiția clubului să ajungă măcar la media de spectatori pe care a avut-o acum doi ani, 3500 spectatori/meci, față de doar 1600 anul trecut. Din păcate, nu putem spune că pregătirile pentru sezon și vânzarea policardurilor au pus accent pe atragerea suporterilor, capitalizându-se doar pasiv de pe urma victoriei din fața celor de la UTA. Atragerea mai multor sponsori, schimbarea sistemului de expunere grafică 4k #nextlevel, prioritizarea corporatistă în vânzarea de policarduri la zona lojelor prin aplicarea unor prețuri prohibitive, toate ne pot fi de folos. Doar că în lupta pentru imagine, față în față cu administrația locală care ne pune bețe în roate - de la neclarificarea posibilității de finanțare, la blocarea conturilor pentru a antama banii de pe drepturile TV - contează mai mult câtor oameni le pasă de tine decât numărul de firme dispuse să-ți bage un ban în cont. De fapt nu în cont, că acolo n-ai avea ce face cu el.
Mereu există o prioritate mai mare decât suporterii, fie că este supraviețuirea imediată sau meciul din următoarea etapă. În sondajul pe care l-am făcut în urmă cu două săptămâni, a reieșit că vechimea medie în 'polism' a celor care țin cu clubul de Liga 1 este de treizeci de ani; adică media de vârstă trebuie să fie undeva între patruzeci și cincizeci.
Fani noi creați în acești ultimi cinci ani? 3% - și ne întrebăm dacă în cazul acestora n-a fost vorba de o completare eronată a sondajului, trecându-se suporteri de abia din iulie...2017. Este teribil de greu să atragi pe cineva, nu doar din cauza lipsei de bani, a scandalurilor pe plan local, ci și datorită fotbalului românesc în ansamblul lui. Dar cu siguranță se poate mai bine și ar fi cazul să primească și suporterii fideli echipei puțină atenție, nu doar Cotnarii și Carrefourii aceștei lumi.
Iar dincolo de suporteri, ne dorim să vedem schimbările interne promise de către președintele clubului. Completarea administrativă cu oameni care să poată da Politehnicii capacitatea de a funcționa optimal pentru un club de Liga 1 ar fi un pas. Altul este reorganizarea sectorului juvenil, parcă pusă pe pauză după elaborarea unor planuri pozitive și ambițioase la începutul anului. Ar fi catastrofal și jenant să continuăm cu această hemoragie de tineri talentați, având în vedere și disensiunile cu Fridrich din ultimele săptămâni.
În rest ne vedem de ale noastre și de ce se întâmplă în iarbă. Avem încredere că lotul actual poate reprezenta clubul și orașul într-o manieră deosebită, adică să nu mergem cu capul plecat pe niciun stadion al țării. Sperăm ca acesta să fie sezonul în care Haruț, Bîrnoi și Mailat devin piese (mai) importante pentru Poli; că în urma lor vor crește și alții, chiar și dintre cei care au cam pierdut un an în demotivarea unui sezon confuz de liga a 3-a. Că mai multă lume va aprecia fotbalul jucat de alb-violeți. Și că vom avea măcar puțină liniște.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu