Poli - CFR Cluj 4:3 (2:0)

Meci demențial pe Dan Păltinișanu, unde Poli a făcut instrucție cu liderul-neînvins-înainte-de-astăzi, terminând în corzi pe seama a zece minute de nesporitivitate și de slăbiciune. Desprinși la patru goluri în minutul șaizeci, grație reușitelor semnate de Munteanu, Cânu, Drăghici și din nou Munteanu, CFR a revenit în doar șapte minute, dar, conform realității de până atunci din teren, n-a avut capacitatea să smulgă vreun punct. Emoțiile din final au căzut greu la stomac, însă ceea ce a jucat Poli până în ultimele douăzeci de minute a fost peste tot ce am văzut din partea unui club de fotbal din Timișoara de multă, multă vreme.

De abia așezat pe scaun (min. 2), am ridicat privirarea să-l văd pe Munteanu ochindu-l pe portarul Vâtcă de la treizeci de metri - mingea a plecat cu boltă promițătoare, Vâtcă părea ușor expus la câțiva metri în fața liniei porții, și, și, și...ce gol! Am zis că ne-am procopsit cu șansa cutezătorului, dar jocul a continuat într-un ritm sigur, iar clujenii n-au ajuns periculos în preajma careului nostru. Noi ne-am văzut de ale noastre, luptând pentru fiecare minge și ținând adversarul la atenție. Știam că fazele fixe pot conta mult, iar cornerul obținut de Munteanu la mijlocul reprizei a făcut diferența (min. 32): mijlocașul dreapta a și executat, mingea l-a găsit pe Cânu venind lansat în centrul careului, și fundașul, din săritură, a trimis pe lângă Vâtcă pentru a ne desprinde pe tabelă! Accidentarea lui Țigănașu ne-a dat ceva emoții, însă până la pauză tot Poli ar fi putut înscrie, fie la șutul razant al lui Šoljić (min. 39), de la douăzeci și cinci de metri, fie la faza personală spectaculoasă a lui Bîrnoi (min. 45), care a trecut de doi adversari în marginea careului, finalizând cu un șut din unghi închis, parat de portar.

Mai multe poze în galeria foto

Deși am crezut că repriza secundă va începe cu alb-violeții pe metereze, ocaziile au curs în aceeași direcție. La prima (min. 49), Ciucur a tras din marginea careului și Vâtcă a respins, dar la a doua (min. 55) nimeni n-a mai avut ce face: tot Ciucur trage, mingea capătă boltă din deviere, și Drăghici profită de comunicarea proastă între adversari, ajunge primul la balon, pe care-l plasează pe lângă portar! Neverosimilul avea să se desăvârșească atunci când Šoljić a recuperat la mijloc (min. 60), Crețu a făcut un efort deosebit să ajungă la minge în flanc, i-a trimis lui Munteanu, acesta întâi a preluat larg, cu șansă mingea i-a revenit, a făcut un un-doi cu Bianconi, primul șut i-a fost respins de fundașii adverși, dar la al doilea nimeni nu s-a mai putut opune. Popa a epuizat schimbările după această a patra reușită, dar totul părea rezolvat, cu oaspeții aparent incapabili să ofere o replică. Introducerea lui Balde a dinamizat însă atacul CFR-ului. Revenirea oaspeților a plecat de la o fază orchestrată de Alexandru Tudor (min. 74), care nu i-a permis lui Melinte să reintre (deși jocul fusese întrerupt), clujenii ne-au prins pe o contră după mingea pierdută de Mailat, Crețu a strâns în centru și Balde a rămas liber în dreapta, iar senegalezul a trimis printre picioarele întins ale lui Curileac. Apoi, cu Šoljić căzut la centru, oaspeții nu au dat mingea afară (min. 77), au profitat de surprinderea noastră generală, precum și de ieșirea târzie la ofsaid a lui Crețu, iar Balde a repetat execuția de mai devreme. Puțin în corzi, am intrat complet în ele când Nistor a urcat nejenat vreo treizeci de metri cu mingea, a trimis o centrare tare înspre careu, la care Cânu a pus capul și a deviat-o peste Curileac, pentru a redeschide soarta jocului (min. 81). Din fericire și cumva în ciuda tuturor presentimentelor sumbre, alb-violeții s-au reașezat mental, iar în afară de două intervenții stângace ale portarului nostru, clujenii n-au mai reușit să creeze mult pericol. Fluierul de final ne-a izbăvit după patru minute de prelungire, punând capăt unei seri deosebite de fotbal.

Propun să rămânem cu prestația excepțională până la ultimele douăzeci de minute, cu primul gol al lui Muntenau, și cu atmosfera deosebită oferită de tribuna 1, pentru că, la urma urmei, rămânem și cu cele trei puncte. Suferința de final își găsește cauzele atât în situațiile descrise mai sus, cât și în schimbările nereușite efectuate de Popa în partea secundă a meciului, cu Bianconi steril în afară de faza golului patru, și Mailat pierzând mingea în două faze concretizate cu gol de oaspeți. Se întâmplă.

Poli arată ca o echipă spectaculoasă, reușind astăzi improbabilul: să bată liderul neînvins, ca acum zece ani, (atunci prin alt gol magnific, semnat de Aliuță) și să stea aproape de zona de play-off.

Bravo Poli!

Mai multe poze în galeria foto

Poli: Curileac - Crețu, Melinte, Cânu, Șeroni - Artean, Šoljić - Munteanu, Bîrnoi, Țigănașu - Drăghici

Schimbări:

Ciucur pentru Țigănașu (min. 35)
Bianconi pentru Drăghici (min. 58)
Mailat pentru Munteanu (min. 64)