Poli n-a deplasat nici un atacant la Ploiești și a lăsat un loc liber pe bancă, Daniel Florea refuzând contractul oferit de club. Astfel, Ionuț Popa a aliniat o echipă fără vârf, cu o linie ofensivă formată din cei doi laterali Munteanu și Bîrnoi, și mijlocașii croați Šoljić și Ćurjurić. Și n-a fost prea rău, echipa părând un pic mai coezivă decât în meciul cu Sepsi.
Prima parte a meciului am cam controlat-o, ținând mingea jos, pasând mult, ce-i drept mai mult în parte inferioară a terenului. O primă ocazie a realizat-o Vașvari chiar în minutul 4, cu o pasă filtrantă ce l-a lăsat pe Bîrnoi singur cu portarul, dar fiind în unghi, n-a găsit soluția cea mai bună, ci a trimis mingea în brațele portarului.
Gazdele au replicat mai mult prin faze oarecum surprinzătoare, cum a fost cea din minutul 9, când Cernat a trimis direct pe poartă dintr-o poziție laterală tipică pentru o centrare. Dar Curileac nu s-a lăsat păcălit. De menționat și că faza a pornit de la un aut bătut lung, execuție ce ne-a mai dat bătăi de cap pe parcursul acestui meci.
La poarta adversă n-am mai creat ocazii periculoase o perioadă bună, doar Ciucur, Munteanu și Vașvari încercând să surprindă cu șuturi de la distanță, fără însă a pune probleme portarului. În minutul 33, Munteanu trimite un corner la colțul lung, unde Šoljić trimite fără preluare pe spațiul porții. Portarul era bătut, dar Popescu respinge mingea din drumul său către gol.
Finalul reprizei a aparținut gazdelor, cu două șuturi periculoase ale lui Popadiuc, în minutele 42 și 43. Mai întâi, mingea ajunge dintr-un blocaj în careu la acesta, care trimite din prima, dar Curileac rămâne pe picioare și parează. Al doilea șut, de pe la 22 de metri a trecut de puțin de bara laterală, fiind și deviată de Melinte.
Repriza secundă avea să fie una și mai anostă și săracă în ocazii. Poli a părut, logic, mulțumită cu egalul, dar și tot mai vlăguită și lipsită de idei, pe când echipa lui Niculescu n-a vrut să riște prea mult. Dacă meciul trecut Popa s-a hazardat și a făcut două schimbări la pauză, acum a stat prea mult fără reacție, făcând prima schimbare abia în minutul 72.
Dar până atunci, gazdele și-au trecut în cont o mare ratare în minutul 57, când Tudorie a prelungit o pasă cu călcâiul deschizându-l pe Popadiuc printre Melinte, prins prea în față, și Ciucur, rămas un pic în urmă. Dar, atacantul gazdelor a trimis mult peste deși mai avea doar portarul de învins. În minutul 71, Artean rămâne la minge în ciuda a două contre puse de oponenți și trimite printre picioarele unui fundaș, puțin pe lângă poartă. În rest, faza cea mai des întâlnită a fost fie cu Šoljić, fie cu Ćurjurić prinși în ofsaid, semn că sistemul improvizat de azi nu le-a prea priit.
Schimbările făcute de Popa în minutele 70-80 - Mailat și Doman - au animat un pic jocul. Dar fiind așa târziu în meci și cei doi fiind jucători de fantezie și de explozie, au avut prea puțin timp la dispoziție, astfel că au încercat prea mult să rezolve de unul singur. Și mă refer în special la Doman care s-a remarcat în două faze: în prima a driblat și a driblat și a driblat, până s-a închis singur și a cerșit un fault când a pierdut mingea. Apoi și-a asumat execuția unei lovituri libere, deși pe teren erau mulți alți executanți, dar a șutat ca la rugby.
Totuși, în minutul 86, aproape că și-a spălat păcatele. Mailat s-a zbătut pentru o minge care în cele din urmă ajunge la Doman, acesta se infiltrează printre fundași și ar fi scăpat singur cu portarul, dacă Achim nu l-ar fi blocat cu cinism și cu prețul celui de-al doilea cartonaș galben. Privind în retrospectivă, a fost o decizie foarte inspirată a fundașului ilfovenilor, căci lovitura liberă a părut un pic prea în față pentru execuția lui Vașvari care a trecut puțin peste poarta. Iar eliminarea parcă ne-a creat o falsă impresie că nimic (rău cel puțin) nu se mai poate întâmpla.
Dar răul s-a întâmplat, în minutele de prelungire. Totul a pornit de la o apărare superficială ce i-a primis lui Pârcălab să șuteze din mijlocul careului, mingea fiind respinsă în corner. N-am înțeles de ce, dar Popa a decis că acesta este cel mai bun moment să îl introducă pe Șeroni în locul lui Munteanu. Nu că ar fi greșit propriu-zis la corner, dar mi se pare cea mai nepotrivită schimbare posibilă la o fază fixă, în minutul 92, după un meci de uzură, într-o echipă venită pe un drum de 10 ore și care deja era cu gândul la drumul de întors.
În fine, Marinescu execută cornerul la corțul scurt, Šoljić nu interceptează, din pământ sare printre Melinte și Mailat, Curileac respinge cum poate, apoi este mascat de Cânu și un adversar, în timp ce mingea se lovește de Tudorie care e pe fază și înscrie din acea învălmășeală.
Și așa s-a năruit discursul cu „meci echilibrat”, „rezultat echitabil”, „punct important” și este înlocuit doar de frustrare.
E o înfrângere nemeritată, având în vedere că din calitate de oaspeți am și controlat jocul pe alocuri, dar e în totalitate o înfrângere survenită din cauza noastră. Orice lamentare e degeaba în acest moment. Fotbalistic echipa trebuie să izbutească mai mult, cu ceea ce are la dispoziție. Este singurul lucru la îndemâna ei. De restul, trebuie să se ocupe altcineva. Din fericire, echipa a arătat că poate, dar acum trebuie să arate mai mult în cele două meciuri rămase din tur.
Poli: Curileac - Ciucur, Melinte, Cânu, Țigănașu - Artean, Vaşvari - Munteanu, Šoljić, Ćurjurić, Bîrnoi
Schimbări:
Mailat pentru Bîrnoi (min. 72)
Doman pentru Ćurjurić (min. 78)
Șeroni pentru Munteanu (min. 90+1)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu