Avancronică: Poli Timișoara - UTA Arad

Aşteptăm partida de mâine ştiind că Poli şi-a găsit drumul înspre insolvenţă. Pentru a avea orice fel de viitor, începerea procedurii de insolvenţă era decisivă - astfel, diversele restanţe nu vor aduce penalizări sportive, iar conducerea poate să se concentreze în primă fază pe asigurarea necesarului financiar pentru acest sezon. Odată cu stabilitatea financiară, putem spera şi la rezultate mai bune. Ulterior, desemnarea administratorului judiciar şi trecerea unui plan de reorganizare prin masa credală va decide care sunt perspectivele pe termen lung. Obiectivul, probabil, va fi ca cineva să preia clubul, dar cât de tentantă va fi această propunere va depinde de capitalul sportiv de care dispunem şi de suma rămasă de plată după trecerea planului de reorganizare.

Până atunci, mâine întâlnim pe UTA şi sper că atât cei din cadrul clubului, cât şi suporterii vor găsi un plus de energie, un plus de încredere că avem la ce să sperăm.

UTA Arad

E amuzant, cât de frustrați suntemi noi că am pierdut atâția jucători talentați fără să creștem clubul. Asta, în condițiile în care la Poli am supraviețuit cu susținere politică minimală și toate problemele financiare posibile. De cealaltă parte, UTA, care a dat câțiva jucători interesanți fotbalului mare în ultimii ani, a avut echipe de top la juniori ani la rândul, se zbate în mediocritatea ligii secunde, o mediocritate din care n-a mai ieșit de zece ani și nici nu pare că va ieși prea curând. Măcar au vagi perspective pentru un stadion nou.

Rezultatele din acest sezon ale arădenilor sunt nesurprinzătoare. Victorii acasă cu Farul și Ripensia, înfrângere la Daco-Getica și egal la Brăila. Chiar dacă au cu trei puncte mai mult decât noi, se învârt în aceeași oală. În lot se regăsesc trei ex-poliști, fundașul Vădrariu, mijlocașul Enescu și tânărul Oprea, ultimul împrumutat pe Mureș. Experimentatul Manea ține apărarea lor, în timp ce în atac se bazează pe Alexandru Pop (treisprezece goluri sezonul trecut la Brăila) și Ciprian Rus.

Știm prea bine că antrenorul Ionuț Popa poate organiza echipe mediocre în teren, cu care să și obțină puncte. Apărarea arădenilor a cedat de câteva ori, dar n-a cedat așa de des ca a noastră. Rămâne ca „AC Recaș” să continue să compromită viitorul fotbalistic al arădenilor, așa cum a făcut-o în vara lui 2017, de aproape i-am băgat direct în C.

Poli Timișoara

Săptămâna și noutatea când vorbim de lotul lui Poli. De această dată, japonezul Kawaguchi a părăsit Timișoara, nemaifiind înregimentat, iar în locul său a revenit David Pop (1999) de la Dumbrăvița, semn că nu ne-am răcit gura degeaba pe aici. Argentinianul Rudolf are cartea verde, astfel că ne așteptăm să-l vedem în primul unsprezece. Decisivă ar fi fost revenirea lui Melinte, care ne putea da o brumă de speranță cu privire la reîntremarea apărării. Fundașul central lipsește însă în continuare.

Revin cu o teorie: zece din cele douăsprezece goluri încasate au venit în ultima jumătate de oră. Este drept că suferim în centrul apărării, dar suferim acolo și fiindcă mijlocașii nu închid culoarele și vin prea rar la susținere. Aș zice că asta ni se trage în mod egal de la o precaritate fizică, precum și de la susceptibilitatea de a cădea în joc dacă lucrurile merg împotriva noastră. Chiar şi cu Ripensia am avut noroc că nu s-a făcut 3-1, la ce ocazii au avut atunci galben-roșii. Trebuie să învățăm să ne apărăm, să aglomerăm zona din fața careului și să închidem spațiile, la fel cum trebuie să creștem ca echipă, să arătăm mai multă personalitate.

Pentru prima ai nevoie mai ales de un antrenor capabil, pentru a doua de o stare de liniște în jurul clubului. Noul antrenor, Ștefan Nanu, are experiență, a antrenat în liga secundă, a lucrat cu juniori și fotbaliști tineri, a trăit organizarea olandeză a fotbalului. Mai mult de atât, greu de zis.

Antrenorul a anunțat că va schimba sistemul tactic, poate și în ideea că nu avem soluții pentru centrul apărării. Ce spune, mai pe larg, Ștefan Nanu:

„Le-am spus băieților: complimente pentru cum au răspuns. Sunt foarte mulți tineri care nu au experiență. Sunt adeptul juniorilor. [...] Le-am spus că fără muncă, disciplină și un plan tactic nu reușim… Au fost foarte receptivi. [...] Mai sunt multe probleme de rezolvat sper ca pe viitor să se rezolve… Nu putem să promovăm, să fim serioși, obiectiv e menținerea. Am nevoie de fundași, mijlocași dreapta, un fundaș central. Sunt juniori, vin de la un nivel la care nu e atâta presiune, dar prin dorința lor pot să facă față.”

Cam așa este.

Cronica ultimei întâlniri: 

„Nu întâmplător am ajuns să jucăm acest baraj, după ce am avut la un moment dat cinci puncte avans în play-out. Decursul întâlnirii oferă o parte din explicație. În fața unui adversar cu două clase sub noi, am ratat din toate pozițiile, am oferit un gol oaspeților la singurul lor șut - ba, fază - pe poartă, am rămas în zece după o serie de decizii iritante ale centralului Găman (același care ne-a arbitrat, identic, cu Pandurii), am tremurat puțin până la final, dar tot noi am sfârșit prin a mai rata două ocazii imense în aceeași fază, dintre care una a sfârșit cu mingea-n bară.”

https://www.cronicavioleta.ro/2017/06/baraj-l1-poli-uta-21-20.html