Multe întrebări, câteva răspunsuri

În sondajul completat săptămână această, nu puţini dintre voi au avut întrebări despre viitorul clubului - cine, ce, unde, cum. Am avut câteva discuţii cu factorii de decizie şi încerc să vă prezint nişte răspunsuri care să clarifice, măcar în parte, aşteptările noastre. Nu există multe certitudini, doar intenţii şi eforturi.

Perspectivele pe termen scurt

• Desemnarea unui nou administrator special

În 4-5 iulie are loc Adunarea Generală a Asociaţilor pentru desemnarea noului administrator special. Primăria, Consiliul Judeţean, Politehnca şi Ioan Miculaş îşi vor asuma această alegere. Dacă se desemnează un administrator special, aş lua-o ca pe un semn că activitatea va continua şi echipa se va înscrie în Liga a 3-a. Dacă nu, probabil că vor începe demersurile pentru intrarea în faliment.

Problema în numirea unui administrator special este că acesta trebuie să-şi asume atât plata datoriilor curente, cât şi a costurile de funcţionare. Ce rost ar avea altfel? Sumele datorate în acest moment sunt consistente, iar chiar dacă există contracte de sponsorizare în derulare, ele trebuie suplimentate. Pe lângă acestea, un sezon în Liga a 3-a costă de la un milion de RON în sus, şi asta la nivel de subzistenţă, nu ca să ataci promovarea.

Nu mai este mult până la AGA, există oameni cu care se discută. Cei care stăm aproape de club de ani de zile ştim cât de complicată este situaţia, ce semne de întrebare îşi pune orice posibil finanţator şi motivele pentru care nimeni nu s-a aruncat până acuma să astupe găuri şi să dezlege căile întortocheate care ne-au adus în acest punct.

• Lotul de jucători

O primă problemă a administratorului numit va fi că la club mai există doar o mână de jucători din lotul trecut, două mâini de jucători împrumutaţi şi mai multe mâini de juniori. Valoric am putea, poate, să încropim o echipă care nu retrogradează din L3, în condiţii de activitate normală - fără restanţe, neplăţi, etc.

Dacă nu mă înşel, singurii jucători din retur care mai au contract cu clubul sunt Mario Contra, Lucian Oprea, Dorin Codrea şi David Pop - iar toţi au restanţe salariale şi ar putea pleca liberi. Apoi, jucătorii împrumutaţi ar fi Podină, Cochinţu, Popan, Sporin, Ochea, David Filip, Daniel Filip şi Alexandru David dintre cei de la nivelul ligii a treia, care au şi jucat în această primăvară. Completările de la juniori ar putea veni de la jucătorii pe care i-am văzut în acest sezon, preponderent din generaţiile 2000, 2001 şi 2002. Nu poţi face însă o echipă doar din juniori şi să supravieţuieşti, nu suntem în situaţia Centrului Naţional de Pregătire, nu avem resursele lor.

Acestor jucători li s-ar alătura şi Motreanu, care pare însă că va pleca la Astra - de văzut în ce condiţii, fiindcă atâta timp cât nu se renunţă la participarea în liga a treia, orice transfer trebuie justificat şi să aducă un beneficiu clubului/creditorilor.

Nu ştiu câţi jucători îşi şi doresc să continue aici. Nu mulţi, îmi imaginez.

• Sume de plată

Administratorul special ar trebui să plătească, urgent, salariile jucătorilor pe care clubul îi mai are sub contract, atât la seniori, cât şi la juniori. Jucătorii care vin la finalul unor împrumuturi teoretic nu ar trebui să aibă restanţe, mai ales că toţi, mai puţin Motreanu, n-au fost la club de la intrarea în insolvenţă. Va fi foarte dificil şi foarte scump să găsească alţi jucători la un nivel valoric echivalent cu jucătorii care au evoluat sezonul trecut aici, dată fiind reputaţia clubului. 

Totodată, administratorul va trebui să găsească resurse să plătească restanţe sau să negocieze cu toţi angajaţii care ar putea duce la depunctarea echipei. Aceasta este cea mai semnificativă sumă, dar nu pot spune cu precizie cât şi ce se poate temporiza. Oricum, într-un fel sau altul, ea va trebui plătită, dacă echipa continuă. 

Nu în ultimul rând, trebuie plătită o garanţie financiară pentru participarea în L3 până în data de 15 iulie, în valoare de 20.000 RON. Practic acesta este cel mai târziu termen la care vom ştii cu certitudine dacă Poli va continua în L3.

• Reorganizare

În funcţie de resursele disponibile, structura administrativă a clubului va suferi şi ea, mai mult ca sigur, o transformare, dacă este să continue activitatea. Sportiv am avut nevoie de o reorganizare de mult timp, fiindcă am suferit la acest capitol şi multe decizii greşite au fost luate ca urmare a acestor lipsuri.

Există o mare încărcătură negativă care atârnă pe umerii lui Poli.

Perspectivele pe termen lung

Revenim la o discuţie mai veche: vin astăzi şi cumpăr clubul, ce preiau de valoare? Există câţiva jucători, câţiva juniori, nişte oameni în departamentul administrativ care au experienţă în domeniu. Există şi palmaresul, care nu are însă greutate comercială, atâta timp cât în oraş mai activează un club care şi-l arogă, direct sau indirect.

Datoria de aprox. 10 milioane de euro poate fi negociată în momentul propunerii planului de reorganizare, în funcţie de votul şi de interesele grupelor de creditori. La cât, este ceva care nu va fi stabilit decât atunci când se încearcă negocierea. Dacă apare un şeic cu 3 milioane şi propune să plătească proporţional fiecărui creditor 30% din sumele datorate (sau poate 50% unora şi 0% altora), poate că va avea succes, poate că nu. Nu cred că a purtat cineva această discuţie până acuma. 

În lipsa vreunui alt deznodământ în lupta cu Curtea de Conturi (şi nu ştiu ce se mai poate face în acest sens), acesta este singurul scenariu pentru a avea continuitate pe termen lung. Multă lume nu cred că a înţeles că şi dacă acuma există un cadru legal să oferi bani fotbalului, în situaţia noastră de la Poli este prea complicat/riscant să o faci din cauza acestei decizii judecătoreşti, atât din cauza unei posibile expuneri legale, cât mai ales din punct de vedere politic. Aşadar, cine vine să plătească aceşti bani din buzunarul propriu pentru un club care are puţine active şi nişte drepturi derivate din asocierea pentru palmares care necesită, însă, o validare juridică într-o dispută teoretică cu ASU Politehnica? 

Orice alte idei despre fuziuni şi transferuri de identitate depind de acest lucru. 

Şi, să fim sinceri, ce sacrificii mai merită făcute? Cât de jos să mai cobori şi pentru ce? Dacă vom continua, mi se pare imperativ să fie altfel decât a fost până acuma. Este posibil aşa ceva?