Theia m-a ajutat scriind cronica la această partidă.
Poli II a întâlnit astăzi pe Nova Mama Mia Becicherecul Mic. Uitându-te la locul ocupat de Nova Mama Mia (14), pentru Poli meciul părea unul acceptabil. Dar teoria nu s-a dovedit a fi cea bună, scorul final fiind 0-0.
În prima repriză au fost puţine ocazii, care nu au reuşit să încline balanţa în nicio direcţie. În minutul 11 a avut loc prima gafă a lui Dăruială care era să ne coste, dar Cobliş şi-a apărat buturile. Nouă minute mai târziu numai bara ne-a salvat de golul oaspeţilor. Replica băieţilor noştri a venit cinci minute mai târziu când Popa a șutat din 11m, dar nici de data aceasta mingea nu a intrat în plasă. În minutul 44, Becicherecul Mic beneficiază de o lovitură liberă, mingea lovește din nou bara, iar șutul care urmează este scos la disperare de Oberşterescu.
Cea de-a doua repriză s-a dovedit a fi la fel de săracă în ocazii. Minutul 60 este marcat de o deschidere excelentă al lui Moroşan, dar care este irosită de căpitanul nostru, Popa. Cincisprezece minute mai târziu Raicu se remarcă printr-un şut de la marginea careului, dar portarul oaspeților este la post, aceasta fiind și ultima fază notabilă a partidei.
Poli II: Cobliș (6) - Dăruială (4,5), Aldana (6,5), Oberșterescu (6,5), Terlai (5) - Buda (5,5), Zaluschi (6), Riviș (5), Ganea (5,5) - Moroșan (5,5), Popa (5)
Schimbări:
Vociu (5) pentru Riviș (min 52)
Raicu (5,5) pentru Popa (min 68)
Petrus pentru Voicu (min 82)
Buda în acțiune
Ganea
Aldana
5 iunie 2009
4 iunie 2009
Despre prostia altora
Tot citeam zilele trecute despre cât de fraieri au fost dinamoviștii, cum au reușit ei să piardă campionatul când l-au condus practic întreg returul și mare parte din tur. Cât de idioți au fost că n-au putut scoate măcar un egal la Urziceni sau că n-au avut forța să îi invingă pe brașoveni. Cât de incapabili au fost cei din conducere sau cât de destrăbălați cei de pe teren. Și cât de mult se bucurau unii dintre noi că nu va lua dinamo campionatul.
E clar că situația noastră nu este identică - dar trebuie să mă întreb în ce măsură există consecvență în ceea ce privește atitudinea pe care o afișăm față de Poli. Deși mulți spuneam că pentru noi Poli e campioană chiar dacă nu primim cele șase puncte, nu am auzit de multă lume distrusă căci n-am fost în stare să ne asigurăm această poziție, acasă, în fața unui stadion plin. Înțeleg că pe de-o parte e vorba de pragmatism și pe de altă parte e vorba de un sistem implementat pentru a ne proteja de frustrarea imensă pe care ar trebui s-o îndurăm. Dar eu nu pot să râd de dinamoviști, pentru că a râde de dinamoviști este, măcar într-o oarecare măsură, ca și cum aș râde de noi, poliștii. Nu știu câtă lume este cu adevărat conștientă în ce hal am dat cu piciorul unei șanse care a mai venit doar o dată sau de două ori în istoria clubului. Punctele astea au funcționat ca o barieră emoțională, întărită de presă care s-a asigurat să nu pună prea mult accent pe faptul că Poli a condus campionatul aproape pe parcursul întregii desfășurări.
Mai avem șanse, dar după ce am pierdut toate meciurile importante ale acestui final de sezon, și mai ales după înfrângerea de duminică, îmi vine greu să cred că mai putem întoarce soarta acestui sezon. Oricum, atât aveam de zis, că mă simt groaznic de mic.
E clar că situația noastră nu este identică - dar trebuie să mă întreb în ce măsură există consecvență în ceea ce privește atitudinea pe care o afișăm față de Poli. Deși mulți spuneam că pentru noi Poli e campioană chiar dacă nu primim cele șase puncte, nu am auzit de multă lume distrusă căci n-am fost în stare să ne asigurăm această poziție, acasă, în fața unui stadion plin. Înțeleg că pe de-o parte e vorba de pragmatism și pe de altă parte e vorba de un sistem implementat pentru a ne proteja de frustrarea imensă pe care ar trebui s-o îndurăm. Dar eu nu pot să râd de dinamoviști, pentru că a râde de dinamoviști este, măcar într-o oarecare măsură, ca și cum aș râde de noi, poliștii. Nu știu câtă lume este cu adevărat conștientă în ce hal am dat cu piciorul unei șanse care a mai venit doar o dată sau de două ori în istoria clubului. Punctele astea au funcționat ca o barieră emoțională, întărită de presă care s-a asigurat să nu pună prea mult accent pe faptul că Poli a condus campionatul aproape pe parcursul întregii desfășurări.
Mai avem șanse, dar după ce am pierdut toate meciurile importante ale acestui final de sezon, și mai ales după înfrângerea de duminică, îmi vine greu să cred că mai putem întoarce soarta acestui sezon. Oricum, atât aveam de zis, că mă simt groaznic de mic.
31 mai 2009
Poli - Unirea Urziceni 1:2 (1:0)
Of. Din nou am condus și n-am reușit să ținem de rezultat. Urziceniul joacă în mod cert bine, iar în contextul în care arbitrul partidei a judecat ambele faze cheie ale reprizei secunde în favoarea lor, era clar că ne va fi foarte greu să revenim. Se bucură în sfârșit și Petrescu.
Decisivă a fost și ratarea lui Arman Karamyan, la 1-1, în urma unei faze făcute de Bucur, precum și pasul greșit făcut la ofsaid de apărarea noastră la golul doi al oaspeților.
Păcat, mare păcat. Dar asta e, măcar a câștigat o echipă care joacă fotbal.
Poli: Pantilimon (5,5) - Stancu (5), Luchin (5,5), Cisovsky (5,5), Latovlevici (5) - Arm. Karamyan (5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (6,5), Magera (5)
Schimbări:
Parks (5) pentru Borbely (min 65)
Curtean pentru Art. Karamyan (min 79)
Gol Gigel Bucur (min 29):
Decisivă a fost și ratarea lui Arman Karamyan, la 1-1, în urma unei faze făcute de Bucur, precum și pasul greșit făcut la ofsaid de apărarea noastră la golul doi al oaspeților.
Păcat, mare păcat. Dar asta e, măcar a câștigat o echipă care joacă fotbal.
Poli: Pantilimon (5,5) - Stancu (5), Luchin (5,5), Cisovsky (5,5), Latovlevici (5) - Arm. Karamyan (5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (6,5), Magera (5)
Schimbări:
Parks (5) pentru Borbely (min 65)
Curtean pentru Art. Karamyan (min 79)
Gol Gigel Bucur (min 29):
30 mai 2009
Rivali și papagali
Mă gândeam zilele astea că am putut să trăiesc pentru prima oara în viața mea cum se dezvoltă o antipatie apăsată, care poate oricând să devină una de "tradiție" în fotbalul românesc.
Când CFR-ul își disputa anul trecut titlu, mai toată suflarea alb-violetă îi susținea. Motivele erau multiple, de la admirația pentru felul în care a fost condus clubul către succes, la simplul fapt că reprezenta o piatră de rezistență împotriva dominației Bucureștiului. Am fost bucuroși că i-am putut ajuta prin acel egal în Ghencea, sau cel puțin eu am fost, în primul rând pentru că Steaua abordase cum abordase acel retur.
Apoi anul acesta totul a început să se dezintegreze. Mai întâi, CFR s-a aflat printre echipele care nu au dorit în mod oficial ca noi să ne recuperăm punctele când s-a discutat despre această chestiune, anul trecut. Conducerea admirată a luat-o razna, episodul Uhrin fiind doar unul din multele episoade care au determinat ca CFR să nu lupte pentru titlu în acest an, deși au o echipă foarte puternică. La toate meciurile de cupă disputate la Cluj, precum și la meciul de campionat, atitudinea unor suporteri din tribune a fost mai rea decât la meciurile din București. Țin însă să evidențiez că nu poate fi vorba decât despre unii, căci trebuie să ne aducem aminte de meciul cu Lituania. Iar acuma, declarațiile de amor dintre conducătorii și jucătorii ceferiști față de cauza dinamoviștilor este mai mult decât dezamăgitoare. Problema nu mi se pare faptul în sine, ci lipsa totală de respect și recunoaștere, în contextul în care egalul nostru în Ghencea a contat cel puțin la fel de mult ca victoria dinamoviștilor (la egalitate de puncte, Steaua câștiga campionatul).
Mi se pare păcat că s-a ajuns aici și că niște oameni atât de neimportanți în esența timpului riscă să pună bazele unei asemenea antipatii puternice, care mai mult ca sigur are potențialul de a-i depăși în longevitate, dată fiind natura antipatiilor și hrana puțină de care au nevoie ca să supraviețuiască. Până când diverșii protagoniști cu gurile lor mari (avem și noi din ăștia) nu se vor opri din a împrăștia aceste sentimente, până la urmă, distructive, nu văd cum fotbalul românesc va putea fi despre fotbal, și nu despre România.
P.S. Ca să nu vorbesc de rolul presei în această poveste...
Când CFR-ul își disputa anul trecut titlu, mai toată suflarea alb-violetă îi susținea. Motivele erau multiple, de la admirația pentru felul în care a fost condus clubul către succes, la simplul fapt că reprezenta o piatră de rezistență împotriva dominației Bucureștiului. Am fost bucuroși că i-am putut ajuta prin acel egal în Ghencea, sau cel puțin eu am fost, în primul rând pentru că Steaua abordase cum abordase acel retur.
Apoi anul acesta totul a început să se dezintegreze. Mai întâi, CFR s-a aflat printre echipele care nu au dorit în mod oficial ca noi să ne recuperăm punctele când s-a discutat despre această chestiune, anul trecut. Conducerea admirată a luat-o razna, episodul Uhrin fiind doar unul din multele episoade care au determinat ca CFR să nu lupte pentru titlu în acest an, deși au o echipă foarte puternică. La toate meciurile de cupă disputate la Cluj, precum și la meciul de campionat, atitudinea unor suporteri din tribune a fost mai rea decât la meciurile din București. Țin însă să evidențiez că nu poate fi vorba decât despre unii, căci trebuie să ne aducem aminte de meciul cu Lituania. Iar acuma, declarațiile de amor dintre conducătorii și jucătorii ceferiști față de cauza dinamoviștilor este mai mult decât dezamăgitoare. Problema nu mi se pare faptul în sine, ci lipsa totală de respect și recunoaștere, în contextul în care egalul nostru în Ghencea a contat cel puțin la fel de mult ca victoria dinamoviștilor (la egalitate de puncte, Steaua câștiga campionatul).
Mi se pare păcat că s-a ajuns aici și că niște oameni atât de neimportanți în esența timpului riscă să pună bazele unei asemenea antipatii puternice, care mai mult ca sigur are potențialul de a-i depăși în longevitate, dată fiind natura antipatiilor și hrana puțină de care au nevoie ca să supraviețuiască. Până când diverșii protagoniști cu gurile lor mari (avem și noi din ăștia) nu se vor opri din a împrăștia aceste sentimente, până la urmă, distructive, nu văd cum fotbalul românesc va putea fi despre fotbal, și nu despre România.
P.S. Ca să nu vorbesc de rolul presei în această poveste...
26 mai 2009
23 mai 2009
Gloria Buzău - FC Vaslui 4:1 (1:0)
Ce meci au tras buzoienii! În fața unei echipe ușor blazate a Vasluiului, au profitat de toate ocaziile ivite, au jucat frumos, s-au apărat bine, și nu le-au dat mari șanse adversarilor.
Mansour a deschis scorul după jumătate de oră de joc, fiind găsit perfect la capătul unei centrări venite de pe dreapta (Bonfim sau Cojocnean), iar finalizarea sa cu capul a avut cale lungă până în poartă, însă în final a poposit acolo unde-i era locul.
Oaspeții au egalat imediat după pauză, obținând un penalty ca urmare a unei intervenții slabe a lui Zimmermann și un atac mai agresiv al lui Chițu asupra lui Burdujan. Wesley a tranformat fără probleme. Au urmat alte câteva minute de presiune ale vasluienilor, însă aceștia au lăsat-o mai moale odată cu trecerea timpului, iar Gloria Buzău a prins contur pe atac. Chițu a creat întâi o fază bună, driblând niște jucători, dar șutul său a trecut pe lângă vinclu. Apoi Mansour a șutat din unghi, iar Kuciak a fost obligat să respingă, înainte ca Mera să dea lovitura în minutul 78: corner executat de Ionescu, iar fundașul Buzăului a reluat cu capul, fără șanse, pentru portarul oaspeților! La doar patru minute, Bonfim a obținut o liberă în marginea careului, iar Ionescu a trimis mingea direct la vinclu cu o execuție de maestru. Golul final a venit chiar înainte de ultimul fluier, Mansour fiind servit ideal de Ademar, care făcuse o recuperare și o cursă impresionante, iar senegalezul a trimis printre picioarele lui Kuciack pentru un scor de neimaginat!
E admirabil cât de mult a crescut în joc echipa odată cu trecerea timpului - și odată ce s-a stabilizat primul unsprezece. Chițu și Popa au avut de muncit până au intrat în primul unsprezece, iar revenirea lui Ionescu oferă echipei acel plus de care aveau nevoie la mijloc. Sunt convins că tuturor jucătorilor le-a făcut foarte bine această experiență în prima ligă, iar dacă mai produc asemenea surprize, cine știe câți vor putea să spere pentru un loc la Poli. Momentan nu cred că pe lângă cei menționați mai este vreunul care să aibe și atuul vârstei și cel al calității pentru a veni la Timișora, însă mă uit la Bonfim care joacă excelent mai ales pe plan ofensiv sau la Mansour care cu siguranță are cel puțin la fel de multe calități ca și Rusici. Chestiunea e că dorim să îmbunătățim lotul, nu să-l facem mai stufos, deci vor trebui luate decizii interesante în această vară - dar până atunci mai e mult, iar totul depinde de unde vom termina acest sezon.
Gloria Buzău: Zimmermann (5) - Cojocnean (5,5), Mera (6,5), Diogo (6), Bonfim (6,5) - Popa (6,5), Teușan (5,5), Poparadu (5,5), Chițu (6,5), Sandu (5,5) - Mansour (7)
Schimbări:
Ademar (6) pentru Teușan (min 58)
Cl. Ionescu (7) pentru Sandu (min 70)
Gol Mansour (min 28):
Gol Wesley (min 49):
Gol Mera (min 78):
Gol Ionescu (min 82):
Gol Mansour (min 90):
Acțiune Chițu (min 56):
Șut Mansour (min 63):
Mansour a deschis scorul după jumătate de oră de joc, fiind găsit perfect la capătul unei centrări venite de pe dreapta (Bonfim sau Cojocnean), iar finalizarea sa cu capul a avut cale lungă până în poartă, însă în final a poposit acolo unde-i era locul.
Oaspeții au egalat imediat după pauză, obținând un penalty ca urmare a unei intervenții slabe a lui Zimmermann și un atac mai agresiv al lui Chițu asupra lui Burdujan. Wesley a tranformat fără probleme. Au urmat alte câteva minute de presiune ale vasluienilor, însă aceștia au lăsat-o mai moale odată cu trecerea timpului, iar Gloria Buzău a prins contur pe atac. Chițu a creat întâi o fază bună, driblând niște jucători, dar șutul său a trecut pe lângă vinclu. Apoi Mansour a șutat din unghi, iar Kuciak a fost obligat să respingă, înainte ca Mera să dea lovitura în minutul 78: corner executat de Ionescu, iar fundașul Buzăului a reluat cu capul, fără șanse, pentru portarul oaspeților! La doar patru minute, Bonfim a obținut o liberă în marginea careului, iar Ionescu a trimis mingea direct la vinclu cu o execuție de maestru. Golul final a venit chiar înainte de ultimul fluier, Mansour fiind servit ideal de Ademar, care făcuse o recuperare și o cursă impresionante, iar senegalezul a trimis printre picioarele lui Kuciack pentru un scor de neimaginat!
E admirabil cât de mult a crescut în joc echipa odată cu trecerea timpului - și odată ce s-a stabilizat primul unsprezece. Chițu și Popa au avut de muncit până au intrat în primul unsprezece, iar revenirea lui Ionescu oferă echipei acel plus de care aveau nevoie la mijloc. Sunt convins că tuturor jucătorilor le-a făcut foarte bine această experiență în prima ligă, iar dacă mai produc asemenea surprize, cine știe câți vor putea să spere pentru un loc la Poli. Momentan nu cred că pe lângă cei menționați mai este vreunul care să aibe și atuul vârstei și cel al calității pentru a veni la Timișora, însă mă uit la Bonfim care joacă excelent mai ales pe plan ofensiv sau la Mansour care cu siguranță are cel puțin la fel de multe calități ca și Rusici. Chestiunea e că dorim să îmbunătățim lotul, nu să-l facem mai stufos, deci vor trebui luate decizii interesante în această vară - dar până atunci mai e mult, iar totul depinde de unde vom termina acest sezon.
Gloria Buzău: Zimmermann (5) - Cojocnean (5,5), Mera (6,5), Diogo (6), Bonfim (6,5) - Popa (6,5), Teușan (5,5), Poparadu (5,5), Chițu (6,5), Sandu (5,5) - Mansour (7)
Schimbări:
Ademar (6) pentru Teușan (min 58)
Cl. Ionescu (7) pentru Sandu (min 70)
Gol Mansour (min 28):
Gol Wesley (min 49):
Gol Mera (min 78):
Gol Ionescu (min 82):
Gol Mansour (min 90):
Acțiune Chițu (min 56):
Șut Mansour (min 63):
22 mai 2009
Poli - Steaua 1:0 (1:0)
Dumnezeule, ce caricatură de meci. O victorie cât trei puncte, dar alb-violeții s-au văzut blocați în propria jumătate aproape întreaga repriză secundă - după ce nici în primul mitan nu excelaseră în mod deosebit.
Oaspeții au început mai determinat și Poli le-a permis să păstreze posesia, însă fotbal s-a jucat puțin. Prima șansă de gol a venit în minutul 20 ca urmare a unui șut de la distanță al lui Golanski, pe care Pantilimon l-a parat, iar imediat după această fază alb-violeții au ieșit pe contra-atac, iar Zapata a scos șutul excelent al lui Borbely. Apoi meciul a revenit la ritmul apatic de dinainte, până când, în minutul 32, Parks a luat o fază pe cont propriu, a trecut de doi jucători, a pătruns în careu - iar șutul său a prins o deviere, intrând în plasa porții lui Zapata! Nimic nu s-a mai întâmplat până la pauză, însă nu cred că cineva se putea aștepta la grandioasa comedie din repriza a doua.
Steaua a forțat la debut, a avut două ocazii în primele cinci minute, iar apoi meciul a DECEDAT complet. Alb-violeții nu știu dacă au trecut de zece ori de mijlocul terenului, în timp ce Steaua a irosit nenumărate faze fixe grație flerului fotbalistic al lui Nicoliță. Dacă nu ar fi fost adversarii atât de impotenți, îmi vine greu să cred că prestând un asemenea joc am fi avut vreo șansă cu orice altă echipă din Liga 1. Mijlocul nostru nu a făcut nimic, atacanții n-au primit absolut nicio minge, iar după intrarea lui Magera am trecut de la un 1-8-2 la un 1-9-1. Era clar că Balint își dorea altceva, însă jucătorii nu aveau forța să construiască, în ciuda susținerii necontenite a aproape 30 000 de oameni. De abia în minutul 90, la o contră purtată perfect de Bucur, alb-violeții au șutat pe poartă, însă Abiodun, deși liber și cu tot timpul de pe lume, nu a reușit să-l învingă pe Zapata. Fluierul de final după șase minute agonizante de prelungire a pus punct unui meci dezolant de slab, din care rămânem însă cu trei puncte și o vagă speranță. Chiar și în cel mai bun caz însă, dacă posibila recuperare a punctelor nu le dă forțe proaspete jucătorilor, cu acest joc nu avem cum să obținem puncte în partidele rămase.
Nu vreau nicidecum să ignor meritele echipei din punct de vedere defensiv, însă nu mi se pare o abordare corectă atunci când oferi unui adversar atâtea faze fixe - nici nu trebuie să știe s-o bage, există șanse ca mingea pur și simplu să se lovească de cineva și să intre. Dar mijlocul de azi...
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5), Nibombe (6), Cisovsky (6,5), Latovlevici (5,5) - Stancu (5,5), Borbely (5), Alexa (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5,5), Parks (6,5)
Schimbări:
Abiodun (5,5) pentru Bădoi (min 66).
Magera (5,5) pentru Parks (min 71).
Scutaru pentru Borbely (min 90+2).
Gol Parks (min 32):
Ocazie Golanski (min 19):
Șut Borbely (min 20):
Ratare Abiodun (min 90):
Oaspeții au început mai determinat și Poli le-a permis să păstreze posesia, însă fotbal s-a jucat puțin. Prima șansă de gol a venit în minutul 20 ca urmare a unui șut de la distanță al lui Golanski, pe care Pantilimon l-a parat, iar imediat după această fază alb-violeții au ieșit pe contra-atac, iar Zapata a scos șutul excelent al lui Borbely. Apoi meciul a revenit la ritmul apatic de dinainte, până când, în minutul 32, Parks a luat o fază pe cont propriu, a trecut de doi jucători, a pătruns în careu - iar șutul său a prins o deviere, intrând în plasa porții lui Zapata! Nimic nu s-a mai întâmplat până la pauză, însă nu cred că cineva se putea aștepta la grandioasa comedie din repriza a doua.
Steaua a forțat la debut, a avut două ocazii în primele cinci minute, iar apoi meciul a DECEDAT complet. Alb-violeții nu știu dacă au trecut de zece ori de mijlocul terenului, în timp ce Steaua a irosit nenumărate faze fixe grație flerului fotbalistic al lui Nicoliță. Dacă nu ar fi fost adversarii atât de impotenți, îmi vine greu să cred că prestând un asemenea joc am fi avut vreo șansă cu orice altă echipă din Liga 1. Mijlocul nostru nu a făcut nimic, atacanții n-au primit absolut nicio minge, iar după intrarea lui Magera am trecut de la un 1-8-2 la un 1-9-1. Era clar că Balint își dorea altceva, însă jucătorii nu aveau forța să construiască, în ciuda susținerii necontenite a aproape 30 000 de oameni. De abia în minutul 90, la o contră purtată perfect de Bucur, alb-violeții au șutat pe poartă, însă Abiodun, deși liber și cu tot timpul de pe lume, nu a reușit să-l învingă pe Zapata. Fluierul de final după șase minute agonizante de prelungire a pus punct unui meci dezolant de slab, din care rămânem însă cu trei puncte și o vagă speranță. Chiar și în cel mai bun caz însă, dacă posibila recuperare a punctelor nu le dă forțe proaspete jucătorilor, cu acest joc nu avem cum să obținem puncte în partidele rămase.
Nu vreau nicidecum să ignor meritele echipei din punct de vedere defensiv, însă nu mi se pare o abordare corectă atunci când oferi unui adversar atâtea faze fixe - nici nu trebuie să știe s-o bage, există șanse ca mingea pur și simplu să se lovească de cineva și să intre. Dar mijlocul de azi...
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5), Nibombe (6), Cisovsky (6,5), Latovlevici (5,5) - Stancu (5,5), Borbely (5), Alexa (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5,5), Parks (6,5)
Schimbări:
Abiodun (5,5) pentru Bădoi (min 66).
Magera (5,5) pentru Parks (min 71).
Scutaru pentru Borbely (min 90+2).
Gol Parks (min 32):
Ocazie Golanski (min 19):
Șut Borbely (min 20):
Ratare Abiodun (min 90):
17 mai 2009
Dinamo - Poli 3:1 (2:1)
N-am văzut meciul, deci nu țin să comentez. Știam că va fi greu și că dacă nu jucăm perfect nu putem câștiga, iar din păcate este clar că nu am putut juca perfect - nici măcar "destul de perfect".
Mi-e greu să spun de ce nu m-am uitat. Cred că este primul meci pe care nu-l urmăresc în mod intenționat de când mă știu. E drept, din mai toate punctele de vedere, a fost cel mai important meci jucat în ultimul deceniu - ca să nu spun sfert de veac sau așa. Poate mi s-a părut că n-aș suporta să-l văd dacă-l pierdem. Nu știu ce să zic. Nici până acuma nu am văzut fazele meciului, exceptând golul lui Bucur și momentul acelui penalty care nu trebuia acordat. Dar tot ce am auzit de la tovarăși de suferință, inclusiv de la cei care au comentat aici sau pe forum, este o poveste a neputinței, a neatenției și a copleșirii momentului. Cele trei mari erori de la cele trei goluri, Nibombe, Panti (Lato) și Parks sunt fazele în care se reazămă această înfrângere, confirmând pentru a treia oară în acest sezon că partidele cu Dinamo (și echipele mari, în general) se decid prin eficiență. Este păcat pentru că, deși lipsiți de doi jucători foarte importanți, odată ce-am înscris, trebuia doar să ne vedem de joc și să o facem precis, și puteam obține măcar un egal. Neșansa a fost că toate golurile dinamoviste au picat cum nu se putea mai rău pentru noi, iar adevărul e că echipa nu mai capacitatea fizică de a forța în repriza a doua, motivele fiind multiple.
Nu știu dacă e cazul să ne îngropăm speranțele, ar fi fost mai mult decât fabulos să fim în joc fără cele șase puncte, dar cât mai poți cere de la jucătorii care în acest an au depășit cu mult orice așteptări pe care le aveam de la ei? Momentan nu are rost să ne gândim la lucruri mari, ci pur și simplu să învingem pe Steaua, iar ce-o fi apoi, în urma rezutatului de la Urziceni, vom mai vedea.
Poli: Pantilimon - Bădoi, Luchin, Nibombe, Latovlevici - Stancu, Borbely, Cisovsky, Curtean - Magera, Bucur
Schimbări:
Parks pentru Nibombe (min 45)
Maxim pentru Curtean (min 60)
Abiodun pentru Magera (min 83)
Gol Bucur (min 10):
Gol Ndoye (min 40):
Gol M. Niculae (min 45):
Gol Ndoye (min 48):
Paradă Pantilimon (min 12):
Ratare Niculae (min 19):
Şut Stancu (min 36):
Paradă Pantilimon (min 79):
Mi-e greu să spun de ce nu m-am uitat. Cred că este primul meci pe care nu-l urmăresc în mod intenționat de când mă știu. E drept, din mai toate punctele de vedere, a fost cel mai important meci jucat în ultimul deceniu - ca să nu spun sfert de veac sau așa. Poate mi s-a părut că n-aș suporta să-l văd dacă-l pierdem. Nu știu ce să zic. Nici până acuma nu am văzut fazele meciului, exceptând golul lui Bucur și momentul acelui penalty care nu trebuia acordat. Dar tot ce am auzit de la tovarăși de suferință, inclusiv de la cei care au comentat aici sau pe forum, este o poveste a neputinței, a neatenției și a copleșirii momentului. Cele trei mari erori de la cele trei goluri, Nibombe, Panti (Lato) și Parks sunt fazele în care se reazămă această înfrângere, confirmând pentru a treia oară în acest sezon că partidele cu Dinamo (și echipele mari, în general) se decid prin eficiență. Este păcat pentru că, deși lipsiți de doi jucători foarte importanți, odată ce-am înscris, trebuia doar să ne vedem de joc și să o facem precis, și puteam obține măcar un egal. Neșansa a fost că toate golurile dinamoviste au picat cum nu se putea mai rău pentru noi, iar adevărul e că echipa nu mai capacitatea fizică de a forța în repriza a doua, motivele fiind multiple.
Nu știu dacă e cazul să ne îngropăm speranțele, ar fi fost mai mult decât fabulos să fim în joc fără cele șase puncte, dar cât mai poți cere de la jucătorii care în acest an au depășit cu mult orice așteptări pe care le aveam de la ei? Momentan nu are rost să ne gândim la lucruri mari, ci pur și simplu să învingem pe Steaua, iar ce-o fi apoi, în urma rezutatului de la Urziceni, vom mai vedea.
Poli: Pantilimon - Bădoi, Luchin, Nibombe, Latovlevici - Stancu, Borbely, Cisovsky, Curtean - Magera, Bucur
Schimbări:
Parks pentru Nibombe (min 45)
Maxim pentru Curtean (min 60)
Abiodun pentru Magera (min 83)
Gol Bucur (min 10):
Gol Ndoye (min 40):
Gol M. Niculae (min 45):
Gol Ndoye (min 48):
Paradă Pantilimon (min 12):
Ratare Niculae (min 19):
Şut Stancu (min 36):
Paradă Pantilimon (min 79):
16 mai 2009
15 mai 2009
Universitatea Craiova - Gloria Buzău 1:1 (0:1)
Fac ce fac buzoienii și produc meciuri spectaculoase, chiar dacă fotbalul nu este bun decât pe alocuri. Astăzi au profitat de o mare eroare a craiovenilor, iar cu puțină maturitate puteau să rezolve meciul în repriza secundă, însă până la urmă au fost salvați de ratările impresionante ale lui Florin Costea.
Mansour a fost vioara întâi, a fugit enorm, a înscris o dată și ar fi făcut-o și a doua oară, dacă Mera, aflat în ofsaid, nu-și băga capul pe traiectoria unei mingi ce mergea înspre poartă. Spectacol a făcut din nou și Claudiu Ionescu, în ciuda faptului că are câteva kilograme în plus, driblând eficient și pasând destul de bine, în timp ce Popa și Chițu au depus același efort ca în partida împotriva Rapidului, fără a face mari greșeli.
Florin Sandu a fost folosit din nou mai defensiv și, prin urmare, nu a dat randamentul pe care îl poate oferi, fiind pus în multă dificultate de Wobay. Culmea face că înlocuitorul său, Bonfim, a fost depășit și mai clar de mijlocașul din Sierra Leone, însă până la urmă decisiv a fost marcajul slab asupra lui Florin Costea la faza golului - precum și în alte rânduri.
Zimmermann s-a prezentat și el bine, deși a avut câteva scăpări, fără a i se putea imputa ceva la golul primit. Dezamăgitori au fost Sanchez și Ademar, ultimul confirmând astfel că nu are valoarea necesară pentru a visa măcar la prezența în tricoul alb-violet.
Oricum, se vede un progres cert la echipa Buzăului, care are toate șansele să mai adune puncte pe acest final de sezon, dacă va continua în acest ritm.
Gl. Buzău: Zimmermann (6,5) - Cojocnean (5,5), Diogo (5), Mera (6), Rațiu (5,5), Sandu (5,5) - Popa (6), Sanchez (5), Poparadu (5,5), Chițu (6) - Mansour (7)
Schimbări:
Cl. Ionescu (6,5) pentru Sanchez (min 45)
Bonfim (5,5) pentru Sandu (min 51)
Ademar (5) pentru Popa (min 75)
Mansour a fost vioara întâi, a fugit enorm, a înscris o dată și ar fi făcut-o și a doua oară, dacă Mera, aflat în ofsaid, nu-și băga capul pe traiectoria unei mingi ce mergea înspre poartă. Spectacol a făcut din nou și Claudiu Ionescu, în ciuda faptului că are câteva kilograme în plus, driblând eficient și pasând destul de bine, în timp ce Popa și Chițu au depus același efort ca în partida împotriva Rapidului, fără a face mari greșeli.
Florin Sandu a fost folosit din nou mai defensiv și, prin urmare, nu a dat randamentul pe care îl poate oferi, fiind pus în multă dificultate de Wobay. Culmea face că înlocuitorul său, Bonfim, a fost depășit și mai clar de mijlocașul din Sierra Leone, însă până la urmă decisiv a fost marcajul slab asupra lui Florin Costea la faza golului - precum și în alte rânduri.
Zimmermann s-a prezentat și el bine, deși a avut câteva scăpări, fără a i se putea imputa ceva la golul primit. Dezamăgitori au fost Sanchez și Ademar, ultimul confirmând astfel că nu are valoarea necesară pentru a visa măcar la prezența în tricoul alb-violet.
Oricum, se vede un progres cert la echipa Buzăului, care are toate șansele să mai adune puncte pe acest final de sezon, dacă va continua în acest ritm.
Gl. Buzău: Zimmermann (6,5) - Cojocnean (5,5), Diogo (5), Mera (6), Rațiu (5,5), Sandu (5,5) - Popa (6), Sanchez (5), Poparadu (5,5), Chițu (6) - Mansour (7)
Schimbări:
Cl. Ionescu (6,5) pentru Sanchez (min 45)
Bonfim (5,5) pentru Sandu (min 51)
Ademar (5) pentru Popa (min 75)
9 mai 2009
Gloria Buzău - Rapid 0:1 (0:0)
Doar neșansa și două decizii discutabile ale brigăzii de arbitrii i-a privat pe buzoieni de un punct (chiar și de o victorie) în această etapă, căci gazdele au evoluat excepțional în repriza a doua, dacă nu ca eficiență, atunci măcar ca aspect al jocului.
Patru jucători au confirmat, și astăzi, că sunt de interes pentru Poli: Claudiu Ionescu, Florin Sandu, Marian Chițu și chiar Adrian Popa.
Primul a fost extraordinar la fiecare atingere de minge în partida de astăzi, foarte tehnic, bun pasator și a expediat un șut apărat cu greu de Marinescu pe finalul reprizei secunde.
Sandu, fiind folosit pe un post mai ofensiv decât în partidele anterioare, a arătat că acolo îi este locul, creând doua faze periculoase în urma unor curse impresionante, în care a lăsat mai mult de un adversar pe drum.
Chițu și Popa se remarcă prin viteza lor extraordinară, spiritul de luptă și determinarea cu care evoluează în general - și astăzi în mod aparte.
Gl. Buzău: Zimmermann (6,5) - Cojocnean (5), Mera (6), Diogo (5,5), Siminic (4,5) - Popa (6,5), Chițu (6,5), Sanchez (6), Poparadu (6), Sandu (6,5) - Axente (5)
Au intrat Cl. Ionescu (6,5) și Garcia (6) în locul lui Sanchez.
Popa și Chițu în acțiune (min 26):
Sandu trece de patru adversari, șut respins (min 77):
Șut Cl. Ionescu (min 78):
Patru jucători au confirmat, și astăzi, că sunt de interes pentru Poli: Claudiu Ionescu, Florin Sandu, Marian Chițu și chiar Adrian Popa.
Primul a fost extraordinar la fiecare atingere de minge în partida de astăzi, foarte tehnic, bun pasator și a expediat un șut apărat cu greu de Marinescu pe finalul reprizei secunde.
Sandu, fiind folosit pe un post mai ofensiv decât în partidele anterioare, a arătat că acolo îi este locul, creând doua faze periculoase în urma unor curse impresionante, în care a lăsat mai mult de un adversar pe drum.
Chițu și Popa se remarcă prin viteza lor extraordinară, spiritul de luptă și determinarea cu care evoluează în general - și astăzi în mod aparte.
Gl. Buzău: Zimmermann (6,5) - Cojocnean (5), Mera (6), Diogo (5,5), Siminic (4,5) - Popa (6,5), Chițu (6,5), Sanchez (6), Poparadu (6), Sandu (6,5) - Axente (5)
Au intrat Cl. Ionescu (6,5) și Garcia (6) în locul lui Sanchez.
Popa și Chițu în acțiune (min 26):
Sandu trece de patru adversari, șut respins (min 77):
Șut Cl. Ionescu (min 78):
Poli - Oțelul Galați 1:0 (1:0)
Alb-violeții s-au jucat cu focul și cu nervii noștri, încercând să abordeze această partidă în ideea de a nu forța mai mult decât era necesar pentru o victorie. De fapt n-a fost vorba atât de o încercare, cât de realitatea din teren, numai că pe final de partidă oaspeții au fost la doar câțiva centimetri de gol și au pus enormă presiune pe apărarea Politehnicii.
Meciul a începtu sub semnul echilibrului, chiar dacă Poli avea o posesie vag superioară. După o serie de tentative timide de a ataca poarta apărată de Kolev, oaspeții s-au trezit cu prima mare ocazie de gol la un sfert de oră de la primul fluier al arbitrului, însă Ibeh a finalizat din doar câțiva metri fix pe Pantilimon, astfel că am scăpat cu fața curată. Replica noastră a venit cinci minute mai târziu prin Parks, care a fost lansat perfect de Artiom Karamyan, însă costaricanul a finalizat slab, pe lângă. Faza aceasta s-a dovedit a fi premergătoare golului, căci la doar un minut Stancu a luptat exemplar pentru o minge, iar Bucur a profitat de o eroare a unui fundaș advers, a preluat perfect mingea și a șutat la colțul scurt, balonul a mușcat bara și a intrat în poartă! Următoarea mare șansă de gol i-a aprținut tot lui Bucur și tot în urma unei erori în apărarea gălățeană, dar atacantul alb-violet a finalizat în plasa laterală. Până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil, însă oaspeții au începtu treptat să se aproprie tot mai mult de poarta lui Pantilimon.
Repriza secundă avea să fie un mic calvar pentru Poli, anunțat oarecum de prima mare șansă ratată imediat după reluare de Oțelul. Alb-violeții încercau să profite pe contraatac de situația din teren, însă șansele au fost puține și chiar atunci când s-au ivit, de multe ori nu se aflau decât cel mult doi jucători ai noștri care să lucreze faza în preajma careului. În minutul 68, prima eroare a lui Pantilimon în această după-amiază era cât pe ce să ne coste, însă Latovlevici a reușit să respingă un balon ce trecuse peste portarul nostru. Bucur, Karamyan și oarecum Cisovsky puteau să stabilească definitiv soarta partidei, dar niciunul nu a reușit să finalizeze bine, iar ultimele zece minute s-au dovedit a fi mai mult decât tensionate. Alb-violeții s-au retras să apere rezultatul, permițând oaspeților să ajungă mai ușor în preajma careului nostru, și cumva apărarea lui Poli nu părea foarte sigură pe sine. Totul a culminat cu patru minute înainte de final, când Cisovsky a salvat o minge pe care scria gol, de pe linia porții, după o altă enormă eroare a lui Pantilimon, iar arbitrul a fost indulgent neacordând o lovitură liberă indirectă la degajarea imediată a lui Nibombe. Ultimele minute s-au jucat în același ritm, alb-violeții au mai ratat o ocazie bună prin Stancu, dar până la urmă gălățenii n-au mai reușit să înscrie (nu din lipsă de încercări, însă) și Poli și-a trecut în cont o victorie esențială pentru a menține viu visul unui titlu.
Meciul nu a fost unul rău, diferența minimă înregistrată pe tabelă a dat aripi oaspeților pe final, mai ales pe fondul oboselii mai multor jucători de la noi. În special Karamyan părea sleit, armeanul evoluând astăzi destul de slab per ansamblu. E clar că erorile lui Panti sunt cea mai mare grijă în acet moment, pentru că e greu de crezut că ne putem permite greșeli în vederea meciului cu Dinamo.
Cât despre partea plină a paharului, pe ea o umple fără dar și poate Cisovsky. Chiar dacă a avut câteva mici scăpări, prestația sa de astăzi a fost la fel de esențială ca reușita lui Bucur.
P.S. Cineva ar trebui să-i spună lui Latovlevici că trebuie să ai oarecare respect față de adversari. Ca să nu menționez de decalarțiile malițioase făcute de diverși reprezentanți ai clubului nostru vizavi de infirmeria imaginară a Oțelului.
Poli: Pantilimon (5) - Bădoi (5), Nibombe (6), Cisovsky (7), Latovlevici (5,5) - Stancu (6), Scutaru (5,5), Magera (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6,5), Parks (5)
Schimbări:
Curtean (5,5) pentru Parks (min 57)
Vrsici (5,5) pentru Magera (min 68)
Maxim pentru Karamyan (min 90+3)
Gol Gigel Bucur (min 23):
Ocazie Ibeh (min 14):
Ocazie Parks (min 22):
Ratare Bucur (min 31):
Gafă Pantilimon (min 86):
Ocazie Stancu (min 91):
Meciul a începtu sub semnul echilibrului, chiar dacă Poli avea o posesie vag superioară. După o serie de tentative timide de a ataca poarta apărată de Kolev, oaspeții s-au trezit cu prima mare ocazie de gol la un sfert de oră de la primul fluier al arbitrului, însă Ibeh a finalizat din doar câțiva metri fix pe Pantilimon, astfel că am scăpat cu fața curată. Replica noastră a venit cinci minute mai târziu prin Parks, care a fost lansat perfect de Artiom Karamyan, însă costaricanul a finalizat slab, pe lângă. Faza aceasta s-a dovedit a fi premergătoare golului, căci la doar un minut Stancu a luptat exemplar pentru o minge, iar Bucur a profitat de o eroare a unui fundaș advers, a preluat perfect mingea și a șutat la colțul scurt, balonul a mușcat bara și a intrat în poartă! Următoarea mare șansă de gol i-a aprținut tot lui Bucur și tot în urma unei erori în apărarea gălățeană, dar atacantul alb-violet a finalizat în plasa laterală. Până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil, însă oaspeții au începtu treptat să se aproprie tot mai mult de poarta lui Pantilimon.
Repriza secundă avea să fie un mic calvar pentru Poli, anunțat oarecum de prima mare șansă ratată imediat după reluare de Oțelul. Alb-violeții încercau să profite pe contraatac de situația din teren, însă șansele au fost puține și chiar atunci când s-au ivit, de multe ori nu se aflau decât cel mult doi jucători ai noștri care să lucreze faza în preajma careului. În minutul 68, prima eroare a lui Pantilimon în această după-amiază era cât pe ce să ne coste, însă Latovlevici a reușit să respingă un balon ce trecuse peste portarul nostru. Bucur, Karamyan și oarecum Cisovsky puteau să stabilească definitiv soarta partidei, dar niciunul nu a reușit să finalizeze bine, iar ultimele zece minute s-au dovedit a fi mai mult decât tensionate. Alb-violeții s-au retras să apere rezultatul, permițând oaspeților să ajungă mai ușor în preajma careului nostru, și cumva apărarea lui Poli nu părea foarte sigură pe sine. Totul a culminat cu patru minute înainte de final, când Cisovsky a salvat o minge pe care scria gol, de pe linia porții, după o altă enormă eroare a lui Pantilimon, iar arbitrul a fost indulgent neacordând o lovitură liberă indirectă la degajarea imediată a lui Nibombe. Ultimele minute s-au jucat în același ritm, alb-violeții au mai ratat o ocazie bună prin Stancu, dar până la urmă gălățenii n-au mai reușit să înscrie (nu din lipsă de încercări, însă) și Poli și-a trecut în cont o victorie esențială pentru a menține viu visul unui titlu.
Meciul nu a fost unul rău, diferența minimă înregistrată pe tabelă a dat aripi oaspeților pe final, mai ales pe fondul oboselii mai multor jucători de la noi. În special Karamyan părea sleit, armeanul evoluând astăzi destul de slab per ansamblu. E clar că erorile lui Panti sunt cea mai mare grijă în acet moment, pentru că e greu de crezut că ne putem permite greșeli în vederea meciului cu Dinamo.
Cât despre partea plină a paharului, pe ea o umple fără dar și poate Cisovsky. Chiar dacă a avut câteva mici scăpări, prestația sa de astăzi a fost la fel de esențială ca reușita lui Bucur.
P.S. Cineva ar trebui să-i spună lui Latovlevici că trebuie să ai oarecare respect față de adversari. Ca să nu menționez de decalarțiile malițioase făcute de diverși reprezentanți ai clubului nostru vizavi de infirmeria imaginară a Oțelului.
Poli: Pantilimon (5) - Bădoi (5), Nibombe (6), Cisovsky (7), Latovlevici (5,5) - Stancu (6), Scutaru (5,5), Magera (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6,5), Parks (5)
Schimbări:
Curtean (5,5) pentru Parks (min 57)
Vrsici (5,5) pentru Magera (min 68)
Maxim pentru Karamyan (min 90+3)
Gol Gigel Bucur (min 23):
Ocazie Ibeh (min 14):
Ocazie Parks (min 22):
Ratare Bucur (min 31):
Gafă Pantilimon (min 86):
Ocazie Stancu (min 91):
8 mai 2009
Poli II - Gloria Arad 2:1 (1:0)
Grație efortului lui Theia, avem o cronică a partidei de astăzi, precum și poze de la meci, din care alb-violeții au ieșit învingători.
Repriza I (45) a început cu un corner pentru oaspeţi în minutul 3 - ratat. Apoi, în minutul 7 Riviş a trimis un şut de la 20 m, care a trecut însă pe lângă. În minutele 23 si 31 am avut parte de două cornere executate de Riviş, respectiv Buda, încheiate cu finalizări peste poartă, ca același Riviș să marcheze în minutul 43 un gol de la aprox. 25m.
Repriza II (45+3) s-a dovedit a fi mai spectaculoasă, faţă de prima. În minutele 47 şi 49, oaspeţii au beneficiat de două cornere, care nu s-au dovedit a pune în pericol poarta apărată de Cobliș. Cinci minute mai târziu, cu puţin noroc, portarul alb-violeților a reuşit să prindă mingea după un şut de la distanţă, ca după alte două minute, oaspeţii să egaleze scorul prin Marco Enciu. În minutul 75, Poli II a beneficiat de un penalty, pe care l-a ratat însă Riviş, dar cu nouă minute înainte de final, Sergiu Buda reuşeşte să încline din nou balanţa în favoarea alb-violeților, stabilind astfel și scorul final, printr-un gol de la 30-35 m.
Este important de menţionat că oaspeţilor li s-a anulat un gol pe motiv de offside.
Poli II: Cobliș - Dăruială, Oberșterescu, Gavriluță, Cuciorvă - Riviș, Buda, Zaluschi, Ganea - Popa, Leagu
Rezerve: Bonda – Boştină, Raicu, Voicu, Sicoe, Suru, Vucea
Schimbări:
Raicu pentru Popa (min 62)
Voicu pentru Cuciorvă (min 71)
Vucea pentru Riviș (min 86)
Boștină pentru Leagu (min 91)
Riviș, Leagu, și Ilie Rotariu:
Ganea și Popa:
Lovitură liberă:
Repriza I (45) a început cu un corner pentru oaspeţi în minutul 3 - ratat. Apoi, în minutul 7 Riviş a trimis un şut de la 20 m, care a trecut însă pe lângă. În minutele 23 si 31 am avut parte de două cornere executate de Riviş, respectiv Buda, încheiate cu finalizări peste poartă, ca același Riviș să marcheze în minutul 43 un gol de la aprox. 25m.
Repriza II (45+3) s-a dovedit a fi mai spectaculoasă, faţă de prima. În minutele 47 şi 49, oaspeţii au beneficiat de două cornere, care nu s-au dovedit a pune în pericol poarta apărată de Cobliș. Cinci minute mai târziu, cu puţin noroc, portarul alb-violeților a reuşit să prindă mingea după un şut de la distanţă, ca după alte două minute, oaspeţii să egaleze scorul prin Marco Enciu. În minutul 75, Poli II a beneficiat de un penalty, pe care l-a ratat însă Riviş, dar cu nouă minute înainte de final, Sergiu Buda reuşeşte să încline din nou balanţa în favoarea alb-violeților, stabilind astfel și scorul final, printr-un gol de la 30-35 m.
Este important de menţionat că oaspeţilor li s-a anulat un gol pe motiv de offside.
Poli II: Cobliș - Dăruială, Oberșterescu, Gavriluță, Cuciorvă - Riviș, Buda, Zaluschi, Ganea - Popa, Leagu
Rezerve: Bonda – Boştină, Raicu, Voicu, Sicoe, Suru, Vucea
Schimbări:
Raicu pentru Popa (min 62)
Voicu pentru Cuciorvă (min 71)
Vucea pentru Riviș (min 86)
Boștină pentru Leagu (min 91)
Riviș, Leagu, și Ilie Rotariu:
Ganea și Popa:
Lovitură liberă:
6 mai 2009
CFR Cluj - Poli 2:0 (0:0)
Din păcate alb-violeții au rămas fără putere și inspirație în perspectiva acestei partide, și și-au trecut astfel în cont a patra înfrângere a sezonului.
Cele mai mari ocazii ale primei reprize ni le-am trecut în cont în primele zece minute, dar ce ocazii au fost: Bucur a ratat în două rânduri singur cu portarul, ca apoi Abiodun să lufteze în marginea careului. Meciul a devenit mai echilibrat ulterior și niciuna dintre echipe nu a ajuns periculos aproape de poartă, deși gazdele au pus mai multă presiune - și au ajuns relativ aproape prin Mara și Pereira. Mai ales greșelile repetate ale lui Latovlevici le-au permis clujenilor să stea sus, dar din fericire centrul apărării s-a ținut bine.
Repriza secundă a început exact invers față de prima, iar spre deosebire de noi, gazdele n-au ratat. Peralta și Ruiz au lucrat frumos o fază, depășindu-i pe Nibombe și Latovlevici, iar cel din urmă a finalizat la colțul lung, fără șanse pentru Pantilimon - era minutul 50. Balint a încercat imediat să redreseze echipa, introducându-i pe Parks și Curtean, iar alb-violeții ar fi putut egala în minutul 58, însă același Bucur a finalizat slab o fază de atac în care eram în superioritate numerică. Opt minute mai târziu Stancu și Bucur n-au reușit să împingă în poartă o centrare excelentă a lui Parks și în minutul 72 clujenii au tranșat partida, după un contraatac efcient, care l-a găsit liber pe Dubarbier în stânga careului și șutul în forță al acestuia l-a învins pe Pantilimon. Până la final doar Magera a mai fost aproape de a înscrie, însă mingea trimisă din foarfecă a trecut pe lângă, iar cu ea s-au mai disipat speranțele pentru titlu.
Astăzi am plătit polița ratărilor, în timp ce gazdele au fost foarte eficiente, așa cum am fost și noi în atâtea rânduri. E păcat, dar nu avem ce să-i facem. Echipa a evoluat ca de obicei, deși nu s-a autodepășit, iar clujenii au fost puțin mai agresivi. De remarcat arbitrajul brigăzii din Slovacia, care a lăsat jocul extrem de liber, așa cum trebuie să fie, și, culmea, a mers foarte bine!
Și aș mai menționa doar atitudinea deplorabilă a fanilor clujeni, nu mi-a venit să cred ce mi-a fost dat să văd și să aud. Dacă nici la Cluj, atunci unde să mai găsești spiritul fair-play în România?
Poli: Pantilimon (5) - Stancu (5), Luchin (5,5), Nibombe (5), Latovlevici (4) - Abiodun (5,5), Cisovsky (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5), Magera (5,5)
Au mai intrat Parks (5,5), Curtean (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Abiodun, Nibombe și Bucur.
Gol Ruiz (min 50):
Gol Dubarbier (min 73):
Ratare Bucur (min 6):
Ratare Bucur (min 59):
Ratări Stancu și Bucur (min 66):
Foarfecă Magera (min 86):
Cele mai mari ocazii ale primei reprize ni le-am trecut în cont în primele zece minute, dar ce ocazii au fost: Bucur a ratat în două rânduri singur cu portarul, ca apoi Abiodun să lufteze în marginea careului. Meciul a devenit mai echilibrat ulterior și niciuna dintre echipe nu a ajuns periculos aproape de poartă, deși gazdele au pus mai multă presiune - și au ajuns relativ aproape prin Mara și Pereira. Mai ales greșelile repetate ale lui Latovlevici le-au permis clujenilor să stea sus, dar din fericire centrul apărării s-a ținut bine.
Repriza secundă a început exact invers față de prima, iar spre deosebire de noi, gazdele n-au ratat. Peralta și Ruiz au lucrat frumos o fază, depășindu-i pe Nibombe și Latovlevici, iar cel din urmă a finalizat la colțul lung, fără șanse pentru Pantilimon - era minutul 50. Balint a încercat imediat să redreseze echipa, introducându-i pe Parks și Curtean, iar alb-violeții ar fi putut egala în minutul 58, însă același Bucur a finalizat slab o fază de atac în care eram în superioritate numerică. Opt minute mai târziu Stancu și Bucur n-au reușit să împingă în poartă o centrare excelentă a lui Parks și în minutul 72 clujenii au tranșat partida, după un contraatac efcient, care l-a găsit liber pe Dubarbier în stânga careului și șutul în forță al acestuia l-a învins pe Pantilimon. Până la final doar Magera a mai fost aproape de a înscrie, însă mingea trimisă din foarfecă a trecut pe lângă, iar cu ea s-au mai disipat speranțele pentru titlu.
Astăzi am plătit polița ratărilor, în timp ce gazdele au fost foarte eficiente, așa cum am fost și noi în atâtea rânduri. E păcat, dar nu avem ce să-i facem. Echipa a evoluat ca de obicei, deși nu s-a autodepășit, iar clujenii au fost puțin mai agresivi. De remarcat arbitrajul brigăzii din Slovacia, care a lăsat jocul extrem de liber, așa cum trebuie să fie, și, culmea, a mers foarte bine!
Și aș mai menționa doar atitudinea deplorabilă a fanilor clujeni, nu mi-a venit să cred ce mi-a fost dat să văd și să aud. Dacă nici la Cluj, atunci unde să mai găsești spiritul fair-play în România?
Poli: Pantilimon (5) - Stancu (5), Luchin (5,5), Nibombe (5), Latovlevici (4) - Abiodun (5,5), Cisovsky (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5), Magera (5,5)
Au mai intrat Parks (5,5), Curtean (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Abiodun, Nibombe și Bucur.
Gol Ruiz (min 50):
Gol Dubarbier (min 73):
Ratare Bucur (min 6):
Ratare Bucur (min 59):
Ratări Stancu și Bucur (min 66):
Foarfecă Magera (min 86):
5 mai 2009
Gloria Buzău - Steaua 0:1 (0:1)
Buzoienii s-au prezentat binișor cu Steaua și au fost învinși în urma unei erori de arbitraj (ofsaid evident), însă trebuie remarcat că n-au reușit să creeze pericol la poarta lui Zapata dincolo de câteva faze întâmplătoare.
De remarcat și prestația lui Chițu, care fuge repede și mult, și care centrează bine, câteva atuuri importante pentru un jucător de doar 19 ani. În rest îmi vine greu să evidențiez pe cineva, în afară eventual de Sanchez. Problema e că buzoienii, după umila mea părere, au abordat greșit partida insistând cu mingi pe Mansour, în contextul în care pe flancuri au jucători de mare viteză și un nivel bun de tehnică, ce sunt capabili să creeze mereu pericol (Sandu, Chițu, Cojocnean, Popa).
Gl. Buzău: Zimmermann (6) - Sandu (5,5), Siminic (5,5), Diogo (6), Mera (6), Cojocnean (5,5) - Ademar (5), Sanchez (6), Poparadu (5), Chițu (6) - Mansour (5,5)
Au mai intrat Garcia (5,5), Axente (5,5) și Popa, înlocuindu-i pe Ademar, Siminic și Sanchez.
De remarcat și prestația lui Chițu, care fuge repede și mult, și care centrează bine, câteva atuuri importante pentru un jucător de doar 19 ani. În rest îmi vine greu să evidențiez pe cineva, în afară eventual de Sanchez. Problema e că buzoienii, după umila mea părere, au abordat greșit partida insistând cu mingi pe Mansour, în contextul în care pe flancuri au jucători de mare viteză și un nivel bun de tehnică, ce sunt capabili să creeze mereu pericol (Sandu, Chițu, Cojocnean, Popa).
Gl. Buzău: Zimmermann (6) - Sandu (5,5), Siminic (5,5), Diogo (6), Mera (6), Cojocnean (5,5) - Ademar (5), Sanchez (6), Poparadu (5), Chițu (6) - Mansour (5,5)
Au mai intrat Garcia (5,5), Axente (5,5) și Popa, înlocuindu-i pe Ademar, Siminic și Sanchez.
2 mai 2009
Poli - Farul 3:2 (1:1)
Trebuie să mă întreb dacă Poli acestor zile nu este un fel de echipă cameleon. De fapt nici nu cred că mă refer la cameleon, dar dat fiind că e cea mai aproximativ potrivită comparație, o lăsăm așa. Spun asta pentru că aproape în fiecare meci din acest sezon, alb-violeții au jucat la nivelul adversarului, iar cu două excepții au reușit să și câștige - dacă șansa n-ar fi prin definiție o chestiune rară, aș fi înclinat să indic că ea a făcut diferența. Așa însă, nici nu știu ce să zic.
Alb-violeții au pus presiune de la începutul meciului și după doar zece minute au avut prima mare șansă de gol: Maxim a executat o lovitură liberă de pe dreapta, mingea a sărit prin careu, a ajuns la Parks care a rămas singur cu portarul, dar a tras în acesta, mingea sărind la Cisovsky, care a trimis cu capul și un fundaș advers a salvat de pe linia porții. Balaj a văzut însă un henț la lovitura de cap a lui Cisovsky, iar prin urmare ne-a acordat un unsprezece metri care nu a (prea?) fost, pe care apoi Bucur l-a transformat. Între minutele 17 și 27, Poli a avut o serie de ocazii, prin Bucur, de două ori, Cisovsky și Luchin, dar pe măsura ocaziilor au fost și ratările. Prima fază periculoasă la poarta lui Pantilimon a avut loc în minutul 29, când Rusmir a șutat de la mare distanță și aproape că l-a prins pe Panti neatent, însă portarul nostru a reușit să respingă. În minutul 35 a devenit clar, pentru cine nu era deja, faptul că alb-violeții aveau o atitudine complet necorespunzătoare intrând în această partidă, după ce Latovlevici a bătut un aut direct la un adversar, în preajma careului, și doar respingerea lui Pantilimon a ținut-o pe Poli în avantaj. Bucur a ratat din nou o ocazie incredibilă în minutul 42, astfel că numai bine, la ultima fază a reprizei, ratările s-au răzbunat și oaspeți au reușit să egaleze, cu aportul lui Pantilimon.
Repriza secundă a părut mai bună, în debutul ei, dar în ceea ce privește fazele de poartă, acestea nu prea au existat - exceptând un șut respins al lui Cisovsky, și unul al lui Nibombe. În minutul 65 a căzut ca din nimic golul doi al alb-violeților, și a fost de fapt un autogol, marcat de Ben Tekloh după un corner. Avantajul nostru n-a ținut însă decât un minut, căci, în ciuda aparențelor, jucătorii dormitau în continuare, iar la o fază fixă Farul a reușit să egaleze pentru a doua oară. Sus numita șansă ne-a mai surâs o dată în minutul 71, când un aut "executat" de Stancu a fost prelungit, oarecum, de Magera, un fundaș advers a intervenit aiurea, iar Gigel Bucur a fost la locul potrivit pentru a-și trece în cont a paisprezecea reușită a sezonului. Alb-violeții s-au regrupat și au abordat defensiv finalul de partidă, dar și așa au mai existat faze de poartă de ambele părți. Întâi Curtean a șutat în forță de pe dreapta, șutul fiind deviat peste de Curcă, apoi în prelungirile partidei Farul a înscris din ofsaid, iar în ultima fază a meciului Curcă a parat un șut puternic, de la distanță, a lui Magera. Cel din urmă fluier al lui Balaj a venit ca o izbăvire nebănuită înaintea începerii acestei partide, ceea ce m-a și dus la gândurile detaliate în primul paragraf al acestei cronici.
E greu de zis cine a jucat mai bine dintre alb-violeți, căci aproape toți jucătorii au fost destul de visători. Apărarea a dormit la goluri, mijlocul a recuperat, precum a și pierdut mingi ușor, iar în atac Parks a creat pericol, dar nu a avut faze de gol (în afară de cea menționată), iar Bucur, deși a marcat de două ori, a și ratat trie ocazii monumentale. Probabil l-aș remarca pe Cisovsky, care a recuperat bine, a driblat destul de bine și a deschis jocul bine, însă odată pus la mijloc, joacă mult mai ofensiv decât, de exemplu, Alexa și, implicit, lasă apărarea mai descoperită. Dar nici nu cred că avem vreo soluție mai bună pentru acel post, decât dacă insistăm să-l poziționăm pe Magera mai defensiv decât de obicei.
Să sperăm că tactica de cameleon va funcționa în continuare, și că în meciul cu CFR vom reveni la forma arătată cu celelalte echipe de top din ligă.
Poli: Pantilimon (5) - Stancu (5,5), Luchin (5,5), Nibombe (5,5), Latovlevici (5) - Abiodun (5,5), Cisovsky (6), Borbely (5), Maxim (5) - Bucur (6), Parks (5,5)
Au mai intrat Curtean (6), Rusici (5), și Magera (6), înlocuindu-i pe Maxim, Parks și Borbely.
Gol Bucur (min 10):
Gol Rusmir (min 45):
Autogol Ben Tekloh (min 63):
Gol Chico (min 64):
Gol Bucur (min 71):
Faza penalty-ului (min 8):
Ocazie Cisovsky (min 20):
Ocazie Bucur (min 26):
Șut Rusmir (min 30):
Greșeală Latovlevici (min 33):
Șut Cisovsky (min 54):
Șut Nibombe (min 63):
Șut Curtean (min 81):
Gol anulat Farul (min 90):
Șut parat Magera (min 91):
Alb-violeții au pus presiune de la începutul meciului și după doar zece minute au avut prima mare șansă de gol: Maxim a executat o lovitură liberă de pe dreapta, mingea a sărit prin careu, a ajuns la Parks care a rămas singur cu portarul, dar a tras în acesta, mingea sărind la Cisovsky, care a trimis cu capul și un fundaș advers a salvat de pe linia porții. Balaj a văzut însă un henț la lovitura de cap a lui Cisovsky, iar prin urmare ne-a acordat un unsprezece metri care nu a (prea?) fost, pe care apoi Bucur l-a transformat. Între minutele 17 și 27, Poli a avut o serie de ocazii, prin Bucur, de două ori, Cisovsky și Luchin, dar pe măsura ocaziilor au fost și ratările. Prima fază periculoasă la poarta lui Pantilimon a avut loc în minutul 29, când Rusmir a șutat de la mare distanță și aproape că l-a prins pe Panti neatent, însă portarul nostru a reușit să respingă. În minutul 35 a devenit clar, pentru cine nu era deja, faptul că alb-violeții aveau o atitudine complet necorespunzătoare intrând în această partidă, după ce Latovlevici a bătut un aut direct la un adversar, în preajma careului, și doar respingerea lui Pantilimon a ținut-o pe Poli în avantaj. Bucur a ratat din nou o ocazie incredibilă în minutul 42, astfel că numai bine, la ultima fază a reprizei, ratările s-au răzbunat și oaspeți au reușit să egaleze, cu aportul lui Pantilimon.
Repriza secundă a părut mai bună, în debutul ei, dar în ceea ce privește fazele de poartă, acestea nu prea au existat - exceptând un șut respins al lui Cisovsky, și unul al lui Nibombe. În minutul 65 a căzut ca din nimic golul doi al alb-violeților, și a fost de fapt un autogol, marcat de Ben Tekloh după un corner. Avantajul nostru n-a ținut însă decât un minut, căci, în ciuda aparențelor, jucătorii dormitau în continuare, iar la o fază fixă Farul a reușit să egaleze pentru a doua oară. Sus numita șansă ne-a mai surâs o dată în minutul 71, când un aut "executat" de Stancu a fost prelungit, oarecum, de Magera, un fundaș advers a intervenit aiurea, iar Gigel Bucur a fost la locul potrivit pentru a-și trece în cont a paisprezecea reușită a sezonului. Alb-violeții s-au regrupat și au abordat defensiv finalul de partidă, dar și așa au mai existat faze de poartă de ambele părți. Întâi Curtean a șutat în forță de pe dreapta, șutul fiind deviat peste de Curcă, apoi în prelungirile partidei Farul a înscris din ofsaid, iar în ultima fază a meciului Curcă a parat un șut puternic, de la distanță, a lui Magera. Cel din urmă fluier al lui Balaj a venit ca o izbăvire nebănuită înaintea începerii acestei partide, ceea ce m-a și dus la gândurile detaliate în primul paragraf al acestei cronici.
E greu de zis cine a jucat mai bine dintre alb-violeți, căci aproape toți jucătorii au fost destul de visători. Apărarea a dormit la goluri, mijlocul a recuperat, precum a și pierdut mingi ușor, iar în atac Parks a creat pericol, dar nu a avut faze de gol (în afară de cea menționată), iar Bucur, deși a marcat de două ori, a și ratat trie ocazii monumentale. Probabil l-aș remarca pe Cisovsky, care a recuperat bine, a driblat destul de bine și a deschis jocul bine, însă odată pus la mijloc, joacă mult mai ofensiv decât, de exemplu, Alexa și, implicit, lasă apărarea mai descoperită. Dar nici nu cred că avem vreo soluție mai bună pentru acel post, decât dacă insistăm să-l poziționăm pe Magera mai defensiv decât de obicei.
Să sperăm că tactica de cameleon va funcționa în continuare, și că în meciul cu CFR vom reveni la forma arătată cu celelalte echipe de top din ligă.
Poli: Pantilimon (5) - Stancu (5,5), Luchin (5,5), Nibombe (5,5), Latovlevici (5) - Abiodun (5,5), Cisovsky (6), Borbely (5), Maxim (5) - Bucur (6), Parks (5,5)
Au mai intrat Curtean (6), Rusici (5), și Magera (6), înlocuindu-i pe Maxim, Parks și Borbely.
Gol Bucur (min 10):
Gol Rusmir (min 45):
Autogol Ben Tekloh (min 63):
Gol Chico (min 64):
Gol Bucur (min 71):
Faza penalty-ului (min 8):
Ocazie Cisovsky (min 20):
Ocazie Bucur (min 26):
Șut Rusmir (min 30):
Greșeală Latovlevici (min 33):
Șut Cisovsky (min 54):
Șut Nibombe (min 63):
Șut Curtean (min 81):
Gol anulat Farul (min 90):
Șut parat Magera (min 91):
1 mai 2009
Poli II - Sânnicolau Mare 1:2 (0:1)
Din păcate, rezultatele bune consecutive obținute de echipa secundă au fost curmate de această înfrângere. Pentru alb-violeți a înscris Riviș, în minutul 90, din penalty.
30 aprilie 2009
Finala la Târgu-Jiu
După toate aparențele, în urma declarației de ieri a lui Lupescu cum că Târgu-Jiu și Iași (?!?!?!) sunt opțiunile pentru finala Cupei României, pe care Poli o va disputa împotriva CFR-ului, președintele clubului Pandurii a declarat că stadionul echipei sale va găzdui această partidă.
Numai să nu se decidă că trebuie să mergem în celălalt capăt al țării și e suficient de bine.
Numai să nu se decidă că trebuie să mergem în celălalt capăt al țării și e suficient de bine.
28 aprilie 2009
CR: Poli - Dinamo 4:1 (1:0)
Uneori, forțele cosmice se alinează în așa fel încât nimic nu-ți mai poate sta în cale. Nu știu în ce măsura a fost cazul ieri, sau dacă aceste forțe cosmice au jucat vreun rol mai aparte, cert este însă că după vreme lungă de amar și chin, am reușit să trecem de Dinamo.
Alb-violeții au abordat perfect partida, atât tactic, cât și ca atitudine, deși nu pot spune că primele 25 de minute nu mi-au dat anumite palpitații. E și normal ca atunci când permiți adversarului să te domine, dai și în emoții, dar tactica a fost aplicată perfect de Poli, grație și lipsei totale de inspirație a dinamoviștilor. La primul contraatac s-a și făcut 1-0 pentru noi: era minutul 27, Bucur primea o pasă excelentă și o lua la goană pe flancul drept, îl punea în fund pe Goian și șuta în bară - iar Magera, la locul potrivit, aștepta calm cu mingea la picior momentul s-o introducă în poartă! Dinamoviștii au forțat ușor după acest gol, dar în afara de Cristea, e greu de spus că vreunul dintre jucătorii "gazdelor" chiar avea vreo tangență cu sportul. Mai mult, Magera putea să ridice scorul la 2-0, însă a ratat mingea la o centrare foarte bună venită de pe flancul stâng.
Pauza n-a schimbat nimic în jocul celor două echipe, deși dinamoviștii au ieșit mai motivați pe teren. A fost însă degeaba, căci apărarea noastră funcționa perfect, iar introducerea lui Maxim la pauză în locul accidentatului Magera a făcut ca flancul stâng să fie unul foarte incisiv. Prin urmare, golul doi a pornit de la Maxim și Lato, care au făcut un schimb indirect de pase - va să zică, Lato a pasat, iar mingea a ajuns la Lato după ce centrarea lui Maxim a fost respinsă - și fundașul nostru a trimis perfect în careu pentru Abiodun, care a șutat cu sete în dreapta lui Matache, fără nicio șansă pentru acesta! Meciul a continuat apoi în nota obișnuită, singura diferență manifestându-se zece minute mai târziu, când Cristea a trimis un șut de la distanță, Nibombe nu a interevenit, iar Miranda l-a indus în eroare pe Pantilimon, astfel că mingea a trecut de acesta și a intrat în poartă. A fost însă doar un moment întâmplător, căci în minutul 79, Parks s-a distrat cu apărarea dinamovistă și i-a pasat excelent lui Bucur, care a înscris fără emoții în poarta aproape goală. E drept că înainte de acest gol, Borbely a ratat o șansă fantastică, moment în care am început să cred că vom pierde acest meci - ca să vadă tot omul cât de traumatizat puteam fi după acești ultimi ani de calvar.
Finalul ne-a aparținut tot nouă, iar după ce Izovranu a văzut roșu direct pentru o intrare urâtă, Nibombe a ridicat scorul la 4-1, fiind plasat perfect la capătul unei lovituri libere executate de Maxim! După cele patru minute de prelungire indicate de la margine, Tudor parcă a uitat să mai fluiere, prelungind partida înca aproape două minute fără vreun motiv aparte, însă singurul efect a fost că am putut savura mai mult această partidă minunată, un meci care trebuie înrămat și pus acolo unde poate fi văzut de toți cei care vor lupta pentru Poli.
Poli: Pantilimon (6) - Stancu (6,5), Luchin (6,5), Nibombe (6,5), Latovlevici (6,5) - Abiodun (6,5), Borbely (6), Cisovsky (6,5), Curtean (6) - Bucur (7), Magera (6,5)
Maxim (6,5), Parks (6,5) și Scutaru i-au înlocuit pe Magera, Curtean și Bucur.
Gol Magera (min 27):
Gol Abiodun (min 61):
Gol Cristea (min 72):
Gol Bucur (min 79):
Gol Nibombe (min 86):
Alb-violeții au abordat perfect partida, atât tactic, cât și ca atitudine, deși nu pot spune că primele 25 de minute nu mi-au dat anumite palpitații. E și normal ca atunci când permiți adversarului să te domine, dai și în emoții, dar tactica a fost aplicată perfect de Poli, grație și lipsei totale de inspirație a dinamoviștilor. La primul contraatac s-a și făcut 1-0 pentru noi: era minutul 27, Bucur primea o pasă excelentă și o lua la goană pe flancul drept, îl punea în fund pe Goian și șuta în bară - iar Magera, la locul potrivit, aștepta calm cu mingea la picior momentul s-o introducă în poartă! Dinamoviștii au forțat ușor după acest gol, dar în afara de Cristea, e greu de spus că vreunul dintre jucătorii "gazdelor" chiar avea vreo tangență cu sportul. Mai mult, Magera putea să ridice scorul la 2-0, însă a ratat mingea la o centrare foarte bună venită de pe flancul stâng.
Pauza n-a schimbat nimic în jocul celor două echipe, deși dinamoviștii au ieșit mai motivați pe teren. A fost însă degeaba, căci apărarea noastră funcționa perfect, iar introducerea lui Maxim la pauză în locul accidentatului Magera a făcut ca flancul stâng să fie unul foarte incisiv. Prin urmare, golul doi a pornit de la Maxim și Lato, care au făcut un schimb indirect de pase - va să zică, Lato a pasat, iar mingea a ajuns la Lato după ce centrarea lui Maxim a fost respinsă - și fundașul nostru a trimis perfect în careu pentru Abiodun, care a șutat cu sete în dreapta lui Matache, fără nicio șansă pentru acesta! Meciul a continuat apoi în nota obișnuită, singura diferență manifestându-se zece minute mai târziu, când Cristea a trimis un șut de la distanță, Nibombe nu a interevenit, iar Miranda l-a indus în eroare pe Pantilimon, astfel că mingea a trecut de acesta și a intrat în poartă. A fost însă doar un moment întâmplător, căci în minutul 79, Parks s-a distrat cu apărarea dinamovistă și i-a pasat excelent lui Bucur, care a înscris fără emoții în poarta aproape goală. E drept că înainte de acest gol, Borbely a ratat o șansă fantastică, moment în care am început să cred că vom pierde acest meci - ca să vadă tot omul cât de traumatizat puteam fi după acești ultimi ani de calvar.
Finalul ne-a aparținut tot nouă, iar după ce Izovranu a văzut roșu direct pentru o intrare urâtă, Nibombe a ridicat scorul la 4-1, fiind plasat perfect la capătul unei lovituri libere executate de Maxim! După cele patru minute de prelungire indicate de la margine, Tudor parcă a uitat să mai fluiere, prelungind partida înca aproape două minute fără vreun motiv aparte, însă singurul efect a fost că am putut savura mai mult această partidă minunată, un meci care trebuie înrămat și pus acolo unde poate fi văzut de toți cei care vor lupta pentru Poli.
Poli: Pantilimon (6) - Stancu (6,5), Luchin (6,5), Nibombe (6,5), Latovlevici (6,5) - Abiodun (6,5), Borbely (6), Cisovsky (6,5), Curtean (6) - Bucur (7), Magera (6,5)
Maxim (6,5), Parks (6,5) și Scutaru i-au înlocuit pe Magera, Curtean și Bucur.
Gol Magera (min 27):
Gol Abiodun (min 61):
Gol Cristea (min 72):
Gol Bucur (min 79):
Gol Nibombe (min 86):
25 aprilie 2009
Gloria Bistrița - Poli 0:1 (0:0)
Ce chin, Doamne, ce chin! Alb-violeții au câștigat cu șansă și inspirația a doi jucători această partidă, din nou pe final de meci, în urma unei partide mai mult decât slabe.
De fapt, s-a văzut un aer ușor de vacanță la felul în care a evoluat Poli astăzi, cu mingi scăpate pe sub picior, pase aiurea și puțină determinare. Nici nu rețin ca alb-violeții să fi avut vreo ocazie serioasă de gol până în ultimele cinci minute, singura fază notabilă fiind libera executată aproape de vinclu în prima repriză de către Bădoi. Gazdele au fost mult mai aproape de a înscrie, au reclamat și un posibil penalty, dar apărarea noastră s-a ținut destul de bine, iar jucătorii bistrițeni n-au prea reușit să trimită pe poartă atunci când ar fi putut marca. Primul semn de viață l-a dat Cisovsky, în minutul 75, când a trimis o pasă excepțională către Bucur, iar acesta a fost luat din spate de Ciucă, fundașul bistrițean fiind avertizat pentru a doua oară și, implicit, eliminat de pe teren. Nici cu un om în plus, echipa nu a arătat prea determinată, drept dovadă și faptul că toate fazele de gol (puține, câte au fost) au fost inițiate cu șuturi din afara careului. Astfel, în minutul 88, Cisovsky a trimis o torpliă care a lovit bara, înainte ca Alex Curtean să marcheze cu un șut care l-a prins prea în față pe Tătărușanu, în minutul 91. Culmea ridicolului a avut loc în minutul 93, când Stancu a pornit spre poarta adversă, lăsată goală de Tătărușanu, și cu doar doi fundași împrăștiați în fața lui a trimis, de la 30 de metri, în bara laterală. Parcă totuși altele sunt așteptările de la un jucător precum Stancu.
Oricum, victoria e victorie, să zicăm că maniera în care a fost obținută s-a tras de la oboseala jucătorilor, și să privim către semifinala cu Dinamo - precum și incertitudinile ce planează în jurul ei.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (5), Nibombe (5,5), Cisovsky (6), Latovlevici (5,5) - Stancu (5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (5,5), Magera (5,5)
Au mai intrat Curtean (6), Abiodun (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Karamyan, Bădoi și Borbely.
Gol Curtean (min 91):
Respingere Pantilimon (min 5):
Ocazie Bistrița (min 10):
Bară Cisovsky (min 88):
Ratare Stancu (min 93):
De fapt, s-a văzut un aer ușor de vacanță la felul în care a evoluat Poli astăzi, cu mingi scăpate pe sub picior, pase aiurea și puțină determinare. Nici nu rețin ca alb-violeții să fi avut vreo ocazie serioasă de gol până în ultimele cinci minute, singura fază notabilă fiind libera executată aproape de vinclu în prima repriză de către Bădoi. Gazdele au fost mult mai aproape de a înscrie, au reclamat și un posibil penalty, dar apărarea noastră s-a ținut destul de bine, iar jucătorii bistrițeni n-au prea reușit să trimită pe poartă atunci când ar fi putut marca. Primul semn de viață l-a dat Cisovsky, în minutul 75, când a trimis o pasă excepțională către Bucur, iar acesta a fost luat din spate de Ciucă, fundașul bistrițean fiind avertizat pentru a doua oară și, implicit, eliminat de pe teren. Nici cu un om în plus, echipa nu a arătat prea determinată, drept dovadă și faptul că toate fazele de gol (puține, câte au fost) au fost inițiate cu șuturi din afara careului. Astfel, în minutul 88, Cisovsky a trimis o torpliă care a lovit bara, înainte ca Alex Curtean să marcheze cu un șut care l-a prins prea în față pe Tătărușanu, în minutul 91. Culmea ridicolului a avut loc în minutul 93, când Stancu a pornit spre poarta adversă, lăsată goală de Tătărușanu, și cu doar doi fundași împrăștiați în fața lui a trimis, de la 30 de metri, în bara laterală. Parcă totuși altele sunt așteptările de la un jucător precum Stancu.
Oricum, victoria e victorie, să zicăm că maniera în care a fost obținută s-a tras de la oboseala jucătorilor, și să privim către semifinala cu Dinamo - precum și incertitudinile ce planează în jurul ei.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (5), Nibombe (5,5), Cisovsky (6), Latovlevici (5,5) - Stancu (5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (5,5), Magera (5,5)
Au mai intrat Curtean (6), Abiodun (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Karamyan, Bădoi și Borbely.
Gol Curtean (min 91):
Respingere Pantilimon (min 5):
Ocazie Bistrița (min 10):
Bară Cisovsky (min 88):
Ratare Stancu (min 93):
24 aprilie 2009
Albina - Poli II 1:3 (0:2)
Alb-violeții mici își continuă parcursul bun din ultimele etape și reușesc o nouă victorie, grație reușitelor lui Leagu, Popa și Aldana. O mică satisfacție în această vineri destul de imbecilă, judecând după deciziile luate din nou de comisiile fotbalului nostru drag.
22 aprilie 2009
Poli - Poli Iași 3:0 (1:0)
Alb-violeții nu s-au lăsat demoralizați de eșecul de la Vaslui și au obținut astăzi o victorie clară, în urma unui joc mai degrabă defensiv, dar în care au speculat toate oportunitățile care s-au ivit.
După un debut echilibrat de meci, Arman Karamyan a deschis scorul la prima fază periculoasă de poartă, în minutul 12: armeanul a primit o pasă de la Latovlevici, a trecut spectaculos de doi jucători, și a finalizat la colțul lung, fără șanse pentru portar. Instantaneu, Poli a trecut la un joc mai defensiv, pentru a-și conserva energia, iar oaspeții nu au reușit să construiască nimic interesant pentru a reveni pe tabelă. Până la pauză doar Borbely și Bucur au mai avut șanse de a înscrie, însă acestea nu s-au concretizat.
Repriza secundă a fost în general mai bună, grație și a prestației mai ofensive a ieșenilor. Aceștia au pus presiune pe poarta lui Pantilimon, însă au neglijat apărarea, astfel că alb-violeții și-au putut crea șanse pe contraatac. La a doua ieșire de acest gen, Bucur a și majorat scorul: atacantul a fost lansat pe stânga, a fugit treizeci de metri, a trecut de un jucător și a profitat de indecizia unui fundaș al oaspeților, finalizând la colțul lung din centrul careului! Meciul s-a liniștit din nou, fiind revitalizat în ultimele douăzeci de minute. Mai întâi oaspeții au avut o serie de șanse bune de a marca. la câteva ezitări ale fundașilor noștri, însă fie finalizările lui Cristea au trecut peste, fie Pantilimon a fost la post. În replică, alb-violeții au răspuns cum știu mai bine și după o fază care s-a dezvoltat cu șansă în minutul 84, mingea recentrată de Rusici a fost șutată slab de Magera, Pleșca a respins, însă numai până la Artiom Karamyan, care i s-a alăturat astfel fratelui său pe lista marcatorilor. Magera putea și trebuia să marcheze al patrulea gol al după-amiezii în prelungirile partidei, dar a trimis cu capul chiar pe portar, o centrate bună venită de la Borbely. E bună și victoria la trei goluri, un scor nesperat înaintea partidei (aș spune), în urma unui meci în care prestația noastră este descrisă perfect de cuvântul "eficient".
Dintre jucători îmi vine greu să remarc pe cineva anume, căci toată echipa a jucat la un nivel bun. Rămâne de discutat dacă decizia de a-l înlocui pe Curtean în minutul 37, în cazul în care nu a fost cauzată de o accidentare, era chiar necesară, căci deși fostul medieșan a jucat slab, nu a fost mult sub nota echipei la acel moment dat. Urmează un meci care trebuie câștigat, la Bistrița, în cazul în care vrem să sperăm în continuare la câștigarea campionatului - ca, de fapt, cam toate meciurile rămase de disputat.
Poli: Pantilimon (6) - Stancu (6), Luchin (5,5), Cisovsky (6), Latovlevici (6) - Curtean (5), Alexa (6,5), Borbely (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6,5), Arm. Karamyan (6,5)
Au mai intrat Magera (6), Abiodun (6,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Curtean, Arm. Karamyan și Bucur.
P.S. Dacă numărătoarea mea este corectă, acesta a fost al o sutălea meci al lui Bucur pentru Poli în campionat, în care a marcat 39 de goluri. Bravo Gigele!
Gol Arm. Karamyan (min 12):
Gol Bucur (min 55):
Gol Art. Karamyan (min 84):
Ocazie Borbely (min 32):
Ocazie Bucur (min 36):
Ocazie Cristea (min 68):
Paradă Pantilimon (min 72):
Ocazie Cristea (min 74):
Ratare Magera (min 90):
După un debut echilibrat de meci, Arman Karamyan a deschis scorul la prima fază periculoasă de poartă, în minutul 12: armeanul a primit o pasă de la Latovlevici, a trecut spectaculos de doi jucători, și a finalizat la colțul lung, fără șanse pentru portar. Instantaneu, Poli a trecut la un joc mai defensiv, pentru a-și conserva energia, iar oaspeții nu au reușit să construiască nimic interesant pentru a reveni pe tabelă. Până la pauză doar Borbely și Bucur au mai avut șanse de a înscrie, însă acestea nu s-au concretizat.
Repriza secundă a fost în general mai bună, grație și a prestației mai ofensive a ieșenilor. Aceștia au pus presiune pe poarta lui Pantilimon, însă au neglijat apărarea, astfel că alb-violeții și-au putut crea șanse pe contraatac. La a doua ieșire de acest gen, Bucur a și majorat scorul: atacantul a fost lansat pe stânga, a fugit treizeci de metri, a trecut de un jucător și a profitat de indecizia unui fundaș al oaspeților, finalizând la colțul lung din centrul careului! Meciul s-a liniștit din nou, fiind revitalizat în ultimele douăzeci de minute. Mai întâi oaspeții au avut o serie de șanse bune de a marca. la câteva ezitări ale fundașilor noștri, însă fie finalizările lui Cristea au trecut peste, fie Pantilimon a fost la post. În replică, alb-violeții au răspuns cum știu mai bine și după o fază care s-a dezvoltat cu șansă în minutul 84, mingea recentrată de Rusici a fost șutată slab de Magera, Pleșca a respins, însă numai până la Artiom Karamyan, care i s-a alăturat astfel fratelui său pe lista marcatorilor. Magera putea și trebuia să marcheze al patrulea gol al după-amiezii în prelungirile partidei, dar a trimis cu capul chiar pe portar, o centrate bună venită de la Borbely. E bună și victoria la trei goluri, un scor nesperat înaintea partidei (aș spune), în urma unui meci în care prestația noastră este descrisă perfect de cuvântul "eficient".
Dintre jucători îmi vine greu să remarc pe cineva anume, căci toată echipa a jucat la un nivel bun. Rămâne de discutat dacă decizia de a-l înlocui pe Curtean în minutul 37, în cazul în care nu a fost cauzată de o accidentare, era chiar necesară, căci deși fostul medieșan a jucat slab, nu a fost mult sub nota echipei la acel moment dat. Urmează un meci care trebuie câștigat, la Bistrița, în cazul în care vrem să sperăm în continuare la câștigarea campionatului - ca, de fapt, cam toate meciurile rămase de disputat.
Poli: Pantilimon (6) - Stancu (6), Luchin (5,5), Cisovsky (6), Latovlevici (6) - Curtean (5), Alexa (6,5), Borbely (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6,5), Arm. Karamyan (6,5)
Au mai intrat Magera (6), Abiodun (6,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Curtean, Arm. Karamyan și Bucur.
P.S. Dacă numărătoarea mea este corectă, acesta a fost al o sutălea meci al lui Bucur pentru Poli în campionat, în care a marcat 39 de goluri. Bravo Gigele!
Gol Arm. Karamyan (min 12):
Gol Bucur (min 55):
Gol Art. Karamyan (min 84):
Ocazie Borbely (min 32):
Ocazie Bucur (min 36):
Ocazie Cristea (min 68):
Paradă Pantilimon (min 72):
Ocazie Cristea (min 74):
Ratare Magera (min 90):
19 aprilie 2009
18 aprilie 2009
FC Vaslui - Poli 4:3 (2:2)
Nu prea am chef de cronici azi, astfel că țin doar să caut cauzele acestui eșec. Le iau cronologic.
În primul rând, un rol decisiv au jucat cele două, chiar trei erori importante ale brigăzii de arbitrii la scorul de 2-0; întâi, Bucur a fost oprit când scăpase singur cu portarul; apoi Latovlevici a sfârșit cu fața însângerată după o lovitură cu cotul, care cu siguranță necesita o eliminare - iar această fază este de o însemnătate sporită, căci ambele goluri care au urmat au venit cât Latovlevici era pe marginea terenului; a treia fază discutabilă a fost lovitura de cot primită de Luchin în careul advers, căci vasluienii au ținut să fie foarte duri din acest punct de vedere, însă Deaconu a fost mai mult decât iertător. Țin să evidențiez faptul că în repriza a doua centralul a luat câteva decizii discutabile și în defavoarea celor de la FC Vaslui, drept dovadă că nu are intenții ascunse, ci pur și simplu este foarte limitat.
În al doilea rând, erorile personale. La primul gol, unul din frații Karamyan (Artiom) l-a pierdut complet din marcaj pe Wesley. La al doilea gol, Alexa a dat o pasă direct la adversar, ce i-a pus pe jucătorii gazdă pe contraatac. Nu știu în ce măsură intervenția lui Luchin a fost decisivă, căci în spatele său se afla un adversar gata să recepționeze mingea, însă oricum un autogol nu dă bine.
Ca urmare a egalării, alb-violeții s-au găsit într-o poziție ingrată. Echipa venea obosită după meciul de la Bistrița, unde Balint a ținut să folosească titularii. Drept urmare, repriza secundă a fost foarte slabă, iar vasluienii au dominat copios. Golul trei a venit la singura fază de poartă mai legată a echipei noastre, însă o pasă sclipitoare a lui Wesley și puțin noroc au făcut ca avantajul să nu conteze. Victoria gazdelor a venit pe fondul oboselii (probabil și a demoralizării) sus mențioante, la o fază care a plecat de la o preluare ratată a lui Amuneke - și echipa nu era repliată.
Nu în ultimul rând, această înfrângere îi aparține și lui Balint. Eu nu-i imput așa de mult utilizarea titularilor miercuri, fiindcă echipa avea 2-0 în prima repriză și fără erorile lui Deaconu ar fi avut șanse bune de a păstra acest avantaj până la pauză - căci gazdele nu reușeau să pună în real pericol poarta lui Pantilimon. Este de imputat însă introducerea lui Amuneke, care a fost absolut inutil în cele douăzeci de minute cât a jucat. La fel și în cazul lui Rusici, despre care nu înțeleg de ce este folosit ca "soluție" când el se chinuie să-și regăsească flerul de altădată. Avem un lot subțire și este datoria lui Balint să știe cum să-și menajeze jucătorii astfel încât să obțină maximul de la ei.
Per total, este trist că am pierdut, mai ales în contextul acestei etape. Fiecare poate servi o porție de vină dacă simte nevoia, însă important acuma este să evoluăm cu se cuvine miercuri, pentru a rămâne în zona superioară a clasamentului.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (4), Luchin (4,5), Cisovsky (5), Latovlevici (5,5) - Arm. Karamyan (6), Curtean (6), Alexa (4,5), Art. Karamyan (6) - Bucur (6,5), Magera (5,5)
Au mai intrat Amuneke (4,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Arm. Karamyan și Art. Karamyan.
În primul rând, un rol decisiv au jucat cele două, chiar trei erori importante ale brigăzii de arbitrii la scorul de 2-0; întâi, Bucur a fost oprit când scăpase singur cu portarul; apoi Latovlevici a sfârșit cu fața însângerată după o lovitură cu cotul, care cu siguranță necesita o eliminare - iar această fază este de o însemnătate sporită, căci ambele goluri care au urmat au venit cât Latovlevici era pe marginea terenului; a treia fază discutabilă a fost lovitura de cot primită de Luchin în careul advers, căci vasluienii au ținut să fie foarte duri din acest punct de vedere, însă Deaconu a fost mai mult decât iertător. Țin să evidențiez faptul că în repriza a doua centralul a luat câteva decizii discutabile și în defavoarea celor de la FC Vaslui, drept dovadă că nu are intenții ascunse, ci pur și simplu este foarte limitat.
În al doilea rând, erorile personale. La primul gol, unul din frații Karamyan (Artiom) l-a pierdut complet din marcaj pe Wesley. La al doilea gol, Alexa a dat o pasă direct la adversar, ce i-a pus pe jucătorii gazdă pe contraatac. Nu știu în ce măsură intervenția lui Luchin a fost decisivă, căci în spatele său se afla un adversar gata să recepționeze mingea, însă oricum un autogol nu dă bine.
Ca urmare a egalării, alb-violeții s-au găsit într-o poziție ingrată. Echipa venea obosită după meciul de la Bistrița, unde Balint a ținut să folosească titularii. Drept urmare, repriza secundă a fost foarte slabă, iar vasluienii au dominat copios. Golul trei a venit la singura fază de poartă mai legată a echipei noastre, însă o pasă sclipitoare a lui Wesley și puțin noroc au făcut ca avantajul să nu conteze. Victoria gazdelor a venit pe fondul oboselii (probabil și a demoralizării) sus mențioante, la o fază care a plecat de la o preluare ratată a lui Amuneke - și echipa nu era repliată.
Nu în ultimul rând, această înfrângere îi aparține și lui Balint. Eu nu-i imput așa de mult utilizarea titularilor miercuri, fiindcă echipa avea 2-0 în prima repriză și fără erorile lui Deaconu ar fi avut șanse bune de a păstra acest avantaj până la pauză - căci gazdele nu reușeau să pună în real pericol poarta lui Pantilimon. Este de imputat însă introducerea lui Amuneke, care a fost absolut inutil în cele douăzeci de minute cât a jucat. La fel și în cazul lui Rusici, despre care nu înțeleg de ce este folosit ca "soluție" când el se chinuie să-și regăsească flerul de altădată. Avem un lot subțire și este datoria lui Balint să știe cum să-și menajeze jucătorii astfel încât să obțină maximul de la ei.
Per total, este trist că am pierdut, mai ales în contextul acestei etape. Fiecare poate servi o porție de vină dacă simte nevoia, însă important acuma este să evoluăm cu se cuvine miercuri, pentru a rămâne în zona superioară a clasamentului.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (4), Luchin (4,5), Cisovsky (5), Latovlevici (5,5) - Arm. Karamyan (6), Curtean (6), Alexa (4,5), Art. Karamyan (6) - Bucur (6,5), Magera (5,5)
Au mai intrat Amuneke (4,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Arm. Karamyan și Art. Karamyan.
17 aprilie 2009
Gloria Buzău - FC Argeș 3:1 (1:1)
Buzoienii "noștri" au făcut un meci excelent astăzi în compania unui adversar demoralizat de problemele extrasportive cu care se confruntă și și-au trecut în cont prima victorie pe teren propriu din acest sezon.
Partida a fost animată și ambele echipe au avut ocazii de gol. Scorul a fost deschis în minutul 2, Mansour pasându-i cu capul după un corner lui Mera, iar fundașul buzoian a trimis plasat, tot cu capul, la colțul lung. Putea și trebuia să fie 2-0 când Mansour a scăpat singur cu portarul, dar finalizarea senegalezului a fost una lamentabilă. Egalarea oaspeților a sosit în minutul 20, în urma unei lovituri de la colțul terenului, Chițu ascunzându-se de mingea trimisă cu capul către poartă, deși era jucătorul desemnat să țină bara. După ce Diogo a salvat o minge de pe linia porții, Poparadu a șutat de la distanță, mingea a lovit bara, dar n-a vrut să intre.
Repriza a doua a fost controlat aproape total de gazde, care au trecut pe lângă gol la mai multe faze confuze, de obicei ca urmare a unor faze fixe. Mansour a avut din nou golul în bocanc după o fază excepțională, în care a plecat cu mingea la picior de la mijocul terenului, a driblat doi jucători, doar ca în final să trimită slab, în portar. Senegalezul a reușit până la urmă să marcheze cu un sfert de oră înainte de final, în urma unei acțiune admirabile a lui Chițu, iar cel din urmă a închis partida în minutul 90, cu un șut frumos din afara careului.
Toată echipa buzoiană s-a prezentat bine la această partidă, cu excepția lui Axente, care nu reușeste nicicum să creeze un impact în fața porții adverse. Am remarcat prestația promițătoare a lui Poparadu, care a încercat o serie de pase foarte inteligente, dar de multe ori a fost privat de șansă. Sanchez și Bonfim au evoluat foarte solid, iar printre cei mai buni oameni de pe teren s-a numărat și Diogo, fundașul central al gazdelor, care a scos de două ori mingea de pe linia porții. Siminic, Ademar și Cojocnean au muncit mult, prestațiile lor fiind destul de bune. În privința lui Cojocnean țin însă să remarc că este inutil să fie folosit pe flanc, doar fiindcă e foarte rapid - problema lui e că nu e în stare să trimită o centrare decentă. Ar fi mai interesant de văzut dacă știe să finalizeze, căci în acest caz viteza l-ar deservi mult mai bine pe postul de atacant.
Oricum, o experiență plăcută per total, chiar dacă nu se întrevăd mari speranțe în lotul buzoian. Dar e bine că jucătorii acumuleaza experiență, căci nu știi unde se formează talentul (vezi cazul lui Lato).
Gloria Buzău: Arcaba (6) - Bonfim (6), Mera (6,5), Diogo (6,5), Siminic (6) - Ademar (5,5), Poparadu (6), Sanchez (6), Chițu (6,5) - Mansour (6,5), Axente (5)
Au mai intrat Cojocnean (5,5), Vigariu (5) și Popa (6), înlocuindu-i pe Axente, Ademar și Sanchez.
Partida a fost animată și ambele echipe au avut ocazii de gol. Scorul a fost deschis în minutul 2, Mansour pasându-i cu capul după un corner lui Mera, iar fundașul buzoian a trimis plasat, tot cu capul, la colțul lung. Putea și trebuia să fie 2-0 când Mansour a scăpat singur cu portarul, dar finalizarea senegalezului a fost una lamentabilă. Egalarea oaspeților a sosit în minutul 20, în urma unei lovituri de la colțul terenului, Chițu ascunzându-se de mingea trimisă cu capul către poartă, deși era jucătorul desemnat să țină bara. După ce Diogo a salvat o minge de pe linia porții, Poparadu a șutat de la distanță, mingea a lovit bara, dar n-a vrut să intre.
Repriza a doua a fost controlat aproape total de gazde, care au trecut pe lângă gol la mai multe faze confuze, de obicei ca urmare a unor faze fixe. Mansour a avut din nou golul în bocanc după o fază excepțională, în care a plecat cu mingea la picior de la mijocul terenului, a driblat doi jucători, doar ca în final să trimită slab, în portar. Senegalezul a reușit până la urmă să marcheze cu un sfert de oră înainte de final, în urma unei acțiune admirabile a lui Chițu, iar cel din urmă a închis partida în minutul 90, cu un șut frumos din afara careului.
Toată echipa buzoiană s-a prezentat bine la această partidă, cu excepția lui Axente, care nu reușeste nicicum să creeze un impact în fața porții adverse. Am remarcat prestația promițătoare a lui Poparadu, care a încercat o serie de pase foarte inteligente, dar de multe ori a fost privat de șansă. Sanchez și Bonfim au evoluat foarte solid, iar printre cei mai buni oameni de pe teren s-a numărat și Diogo, fundașul central al gazdelor, care a scos de două ori mingea de pe linia porții. Siminic, Ademar și Cojocnean au muncit mult, prestațiile lor fiind destul de bune. În privința lui Cojocnean țin însă să remarc că este inutil să fie folosit pe flanc, doar fiindcă e foarte rapid - problema lui e că nu e în stare să trimită o centrare decentă. Ar fi mai interesant de văzut dacă știe să finalizeze, căci în acest caz viteza l-ar deservi mult mai bine pe postul de atacant.
Oricum, o experiență plăcută per total, chiar dacă nu se întrevăd mari speranțe în lotul buzoian. Dar e bine că jucătorii acumuleaza experiență, căci nu știi unde se formează talentul (vezi cazul lui Lato).
Gloria Buzău: Arcaba (6) - Bonfim (6), Mera (6,5), Diogo (6,5), Siminic (6) - Ademar (5,5), Poparadu (6), Sanchez (6), Chițu (6,5) - Mansour (6,5), Axente (5)
Au mai intrat Cojocnean (5,5), Vigariu (5) și Popa (6), înlocuindu-i pe Axente, Ademar și Sanchez.
Poli II - Sebiș 4:1 (0:1)
Alb-violeții mici și-au mai trecut în cont o victorie la scor, revenind în repriza a doua grație reușitelor ale lui Leagu, Aldana, Gavriluță și Riviș.
15 aprilie 2009
CR: Poli - Gloria Bistrița 2:0 (0:0)
A fost nevoie de nouăzeci de minute ca alb-violeții să-și asigure calificarea, în principiu meritată, dar nu fără emoții.
Bistrițenii puteau să înscrie chiar în minutul 6, când Csaba Borbely a trimis cu capul în bară, după ce s-a demarcat de Alexa, dar în ciuda acestei prime faze, partida nu a căpătat ritm sau tensiune. Au trecut douăzeci de minute până la următoarea fază de gol, când Magera a fost excelent găsit de Arman Karamyan, dar șutul cehului a fost puternic, pe centrul porții. În rest, repriza a fost presărată de greșeli și înjurăturile penibile a unor indivizi din tribună la adresa noastră.
Partea a doua a meciului a fost vag mai animată, Curtean fiind aproape de a marca imediat după reluare, însă șutul său a fost respins de Albuț. Bistrițenii au replicat în minutul 56, când a fost nevoie ca Pantilimon să se întindă pentru a respinge o minge ștearsă cu capul de un atacant advers, iar apoi meciul și-a regăsit lipsa de ritm din repriza întâi. În minutul 77, proaspăt intratul Silvășan a combinat excelent cu un coechipier și a fost oprit doar de intervenția inspirată a lui Pantilimon, care s-a opus deschiderii scorului. Același Silvășan a continuat să fie un pericol pentru apărarea noastră, dar nu a mai avut decât o șansă bunicică de a înscrie, când a pierdut mingea. În ceea ce ne privește, Amuneke a șutat pe portar din poziție bună, în minutul 84, ca Rusici să trimită slab, cu capul, la cornerul ce a urmat. Lovitura decisivă a dat-o Magera, în primul minut de prelungire, fiind lansat bine de un coechipier, cehul a șutat din careu, lateral stânga, și mingea deviată de Albuț a prins bara și a intrat în poartă. Al doilea gol a venit la următoarea fază, pe contraatac, Curtean a ajuns tot pe stânga, a driblat un adversar, și a finalizat asemănător lui Magera, în plasa laterală la colțul lung.
Așadar, alb-violeții și-au făcut datoria: fără risipă de efort, s-au calificat în semifinale. Rămâne de văzut dacă problemele din jocul de astăzi au fost cauzate de sindromul echipelor mici sau dacă au fost o consecință a menajării sus menționate. De remarcat prestația bună a lui Latovlevici, care trage tare meci de meci și începe să aibe tot mai multe reușite, și a lui Pantilimon.
Poli: Pantilimon (6,5) - Bădoi (6), Luchin (6), Nibombe (6), Latovlevici (6,5) - Arm. Karamyan (5,5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5,5), Magera (6,5)
Au mai intrat Curtean (6,5), Amuneke (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Borbely, Bucur și Art. Karamyan.
Gol Magera (min 90):
Gol Curtean (min 91):
Bară Borbely (min 5):
Ocazie Magera (min 25):
Paradă Pantilimon (min 56):
Ocazie Silvășan (min 77):
Ocazie Amuneke (min 84):
Ratare Rusici (min 85):
Bistrițenii puteau să înscrie chiar în minutul 6, când Csaba Borbely a trimis cu capul în bară, după ce s-a demarcat de Alexa, dar în ciuda acestei prime faze, partida nu a căpătat ritm sau tensiune. Au trecut douăzeci de minute până la următoarea fază de gol, când Magera a fost excelent găsit de Arman Karamyan, dar șutul cehului a fost puternic, pe centrul porții. În rest, repriza a fost presărată de greșeli și înjurăturile penibile a unor indivizi din tribună la adresa noastră.
Partea a doua a meciului a fost vag mai animată, Curtean fiind aproape de a marca imediat după reluare, însă șutul său a fost respins de Albuț. Bistrițenii au replicat în minutul 56, când a fost nevoie ca Pantilimon să se întindă pentru a respinge o minge ștearsă cu capul de un atacant advers, iar apoi meciul și-a regăsit lipsa de ritm din repriza întâi. În minutul 77, proaspăt intratul Silvășan a combinat excelent cu un coechipier și a fost oprit doar de intervenția inspirată a lui Pantilimon, care s-a opus deschiderii scorului. Același Silvășan a continuat să fie un pericol pentru apărarea noastră, dar nu a mai avut decât o șansă bunicică de a înscrie, când a pierdut mingea. În ceea ce ne privește, Amuneke a șutat pe portar din poziție bună, în minutul 84, ca Rusici să trimită slab, cu capul, la cornerul ce a urmat. Lovitura decisivă a dat-o Magera, în primul minut de prelungire, fiind lansat bine de un coechipier, cehul a șutat din careu, lateral stânga, și mingea deviată de Albuț a prins bara și a intrat în poartă. Al doilea gol a venit la următoarea fază, pe contraatac, Curtean a ajuns tot pe stânga, a driblat un adversar, și a finalizat asemănător lui Magera, în plasa laterală la colțul lung.
Așadar, alb-violeții și-au făcut datoria: fără risipă de efort, s-au calificat în semifinale. Rămâne de văzut dacă problemele din jocul de astăzi au fost cauzate de sindromul echipelor mici sau dacă au fost o consecință a menajării sus menționate. De remarcat prestația bună a lui Latovlevici, care trage tare meci de meci și începe să aibe tot mai multe reușite, și a lui Pantilimon.
Poli: Pantilimon (6,5) - Bădoi (6), Luchin (6), Nibombe (6), Latovlevici (6,5) - Arm. Karamyan (5,5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5,5), Magera (6,5)
Au mai intrat Curtean (6,5), Amuneke (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Borbely, Bucur și Art. Karamyan.
Gol Magera (min 90):
Gol Curtean (min 91):
Bară Borbely (min 5):
Ocazie Magera (min 25):
Paradă Pantilimon (min 56):
Ocazie Silvășan (min 77):
Ocazie Amuneke (min 84):
Ratare Rusici (min 85):
12 aprilie 2009
Poli - Universitatea Craiova 1:0 (0:0)
O victorie atât de importantă vine rar, precum la fel de rar se văd meciuri de o asemenea calitate în Liga 1. Deşi, per ansamblu, alb-violeţii au dominat partida, rezultatul putea fi şi altul, deoarece craiovenii au încercat să speculeze fiecare ezitare a apărării noastre - şi, în cateva rânduri, au fost foarte aproape de a marca.
Putea fi gol chiar în secunda zece, când mingea a ajuns la Bucur în careu, dar șutul acestui din lateral stânga a fost parat de Bornescu. Alb-violeţii şi-au mai trecut în cont câteva oportunități bune, însă acelaşi Bucur a trimis peste, relevând astfel problema noastră principală: lipsa de eficienţă la finalizare. Artiom Karamyan a trimis şi el un şut excelent pe poartă, Bornescu întinzându-se să oprească mingea din drumul ei către gol. Craiovenii au fost aproape de a marca în doua rânduri, odată după o ezitare a lui Nibombe/Pantilimon, când F. Costea l-a depăşit pe portarul nostru, însă a intrat în unghi şi Cisovsky a intervenit salvator - precum o făcuse la alte câteva acţiuni anterioare - şi apoi când Panti a parat excelent o lovitură de cap a lui Wobay. Bornescu a mai intervenit o dată bine la lovitura liberă executată de Bădoi. Din păcate, după jumătate de oră de joc, Cisovsky s-a accidentat în urma unei "intrări la sacrificiu", iar în ciuda tentativei sale de a continua partida, a trebuit schimbat cu puțin timp înainte de pauză. Nici nu ieșise bine, că oaspeţii au profitat de situația mai confuză din apărarea noastră şi F. Costea a pătruns în careu, fiind prins din spate de către Borbely, iar Tudor a indicat punctuleţul cu var. A fost momentul ca Pantilimon să fie mare, mare, căci portarul nostru a intuit direcția şutului şi a apărat mingea tirmisă de Dorel Stoica! Acesta a fost mai mult ca sigur momentul cheie al partidei, deoarece știm prea bine ce înseamnă un gol înainte de pauză.
Drept dovadă că alb-violeţii au reuşit să se regrupeze, repriza a doua a început în aceeaşi notă cu prima şi după cinci minute de la reluare a venit golul izbăvitor: Magera a prelungit cu capul (precum a făcut-o de atâtea ori pe parcursul meciului) până la Bucur, acesta a ajuns cu mingea la linia de aut, a driblat un adversar şi a pasat către Arman Karamyan, care a îndeplint o formalitate (sau nu chiar, după cum ne-a arătat Parks pe finalul partidei), învingându-l pe Bornescu! Craiovenii au fost loviţi din plin de această reuşită şi nu au reuşit să mai pună prea mare presiune pe poarta noastra. Poli a mai avut o serie de şanse de a-şi majora avantajul, prin Bucur în trei rânduri, respectiv Latovlevici; ultimul a luat o acţiune pe cont propriu din jumătatea noastră şi după un un-doi cu Artiom Karamyan a reuşit să ajungă în poziţie de şut, l-a întins pe Bornescu şi în loc să-i paseze apoi lui Arman Karamyan, liber în dreapta sa, tânărul (şi astăzi, excelentul) fundaş stânga a trimis cu prea multă forţă peste/pe lângă poartă, deşi portarul era la pământ. Oaspeţii puteau să egaleze în două rânduri, însă de ambele ori Panti a fost la post, ca un veritabil portar de echipă naţională. Ultima fază notabilă a meciului a avut loc în minutele de prelungire, când Parks n-a fost în stare să trimită pe lângă portar din doar câțiva metri, după o pasă perfectă de la Vrsici. Nu mai contează acuma, meciul s-a încheiat cu victoria noastră şi echipa arată bine.
Toţi jucătorii au evoluat bine sau foarte bine, deşi asupra lui Borbely cam atârnă penalty-ul cauzat, însă ceea ce țin să remarc este dăruirea tuturor, la fel ca în meciul contra Rapidului, sintetizată poate în efortul lui Cisovsky de a rămâne pe teren, atunci când era evident cuprins de durere. Totodată, jocul se leagă bine, echipa pasează mult, cam aşa cum ne-a şi promis Balint că avea să fie. Este însă important de remarcat că aşa a fost şi în partidele mai puţin reuşite (Gaz Metan, Otopeni, FC Argeş), când în ciuda unui joc bun în prima parte, Poli nu a reuşit să profite de ocaziile create şi s-a debusolat odată cu trecerea timpului - respectiv, înscrierea golului gazdelor la Otopeni. Au fost mai multe momente azi când jucătorii noştri ofensivi puteau alege o pasă, în locul unui şut, şi nu au făcut-o, deşi poate ar fi fost indicat, deci s-ar mai putea îmbunătăţi jocul colectiv în zona careului advers. Ceea ce mai este important e ca meciurile cu echipele mai mici să fie disputate şi câştigate în aceeaşi manieră, căci doar învingând aceste echipe se poate obţine o clasare înaltă. Ştiu că sunt lucruri pe care le cunoaştem, însă mi se pare important să ne aducem aminte de ele acuma.
Urmează meciul de Cupă cu Gloria Bistriţa, meci în care, zic eu, ar fi de considerat odihnirea unor titulari în vederea meciului cu FC Vaslui. Vom vedea.
Poli: Pantilimon (7) - Bădoi (6), Cisovsky (7), Nibombe (6,5), Latovlevici (6,5) - Arm. Karamyan (7), Alexa (6), Borbely (5), Art. Karamyan (6) - Bucur (6,5), Magera (6,5)
Luchin (6), Vrsic și Parks i-au înlocuit pe Cisovsky, Magera și Bucur.
Gol Arm. Karamyan (min 48):
Șut Bucur (min 1):
Ocazie Costea (min 10):
Șut Art. Karamyan (min 28):
Lovitura de cap Wobay (min 34):
Pantilimon apara penalty-ul (min 45):
Sut Latovlevici (min 67):
Parada Pantilimon (min 83):
Ratare Parks (min 92):
Putea fi gol chiar în secunda zece, când mingea a ajuns la Bucur în careu, dar șutul acestui din lateral stânga a fost parat de Bornescu. Alb-violeţii şi-au mai trecut în cont câteva oportunități bune, însă acelaşi Bucur a trimis peste, relevând astfel problema noastră principală: lipsa de eficienţă la finalizare. Artiom Karamyan a trimis şi el un şut excelent pe poartă, Bornescu întinzându-se să oprească mingea din drumul ei către gol. Craiovenii au fost aproape de a marca în doua rânduri, odată după o ezitare a lui Nibombe/Pantilimon, când F. Costea l-a depăşit pe portarul nostru, însă a intrat în unghi şi Cisovsky a intervenit salvator - precum o făcuse la alte câteva acţiuni anterioare - şi apoi când Panti a parat excelent o lovitură de cap a lui Wobay. Bornescu a mai intervenit o dată bine la lovitura liberă executată de Bădoi. Din păcate, după jumătate de oră de joc, Cisovsky s-a accidentat în urma unei "intrări la sacrificiu", iar în ciuda tentativei sale de a continua partida, a trebuit schimbat cu puțin timp înainte de pauză. Nici nu ieșise bine, că oaspeţii au profitat de situația mai confuză din apărarea noastră şi F. Costea a pătruns în careu, fiind prins din spate de către Borbely, iar Tudor a indicat punctuleţul cu var. A fost momentul ca Pantilimon să fie mare, mare, căci portarul nostru a intuit direcția şutului şi a apărat mingea tirmisă de Dorel Stoica! Acesta a fost mai mult ca sigur momentul cheie al partidei, deoarece știm prea bine ce înseamnă un gol înainte de pauză.
Drept dovadă că alb-violeţii au reuşit să se regrupeze, repriza a doua a început în aceeaşi notă cu prima şi după cinci minute de la reluare a venit golul izbăvitor: Magera a prelungit cu capul (precum a făcut-o de atâtea ori pe parcursul meciului) până la Bucur, acesta a ajuns cu mingea la linia de aut, a driblat un adversar şi a pasat către Arman Karamyan, care a îndeplint o formalitate (sau nu chiar, după cum ne-a arătat Parks pe finalul partidei), învingându-l pe Bornescu! Craiovenii au fost loviţi din plin de această reuşită şi nu au reuşit să mai pună prea mare presiune pe poarta noastra. Poli a mai avut o serie de şanse de a-şi majora avantajul, prin Bucur în trei rânduri, respectiv Latovlevici; ultimul a luat o acţiune pe cont propriu din jumătatea noastră şi după un un-doi cu Artiom Karamyan a reuşit să ajungă în poziţie de şut, l-a întins pe Bornescu şi în loc să-i paseze apoi lui Arman Karamyan, liber în dreapta sa, tânărul (şi astăzi, excelentul) fundaş stânga a trimis cu prea multă forţă peste/pe lângă poartă, deşi portarul era la pământ. Oaspeţii puteau să egaleze în două rânduri, însă de ambele ori Panti a fost la post, ca un veritabil portar de echipă naţională. Ultima fază notabilă a meciului a avut loc în minutele de prelungire, când Parks n-a fost în stare să trimită pe lângă portar din doar câțiva metri, după o pasă perfectă de la Vrsici. Nu mai contează acuma, meciul s-a încheiat cu victoria noastră şi echipa arată bine.
Toţi jucătorii au evoluat bine sau foarte bine, deşi asupra lui Borbely cam atârnă penalty-ul cauzat, însă ceea ce țin să remarc este dăruirea tuturor, la fel ca în meciul contra Rapidului, sintetizată poate în efortul lui Cisovsky de a rămâne pe teren, atunci când era evident cuprins de durere. Totodată, jocul se leagă bine, echipa pasează mult, cam aşa cum ne-a şi promis Balint că avea să fie. Este însă important de remarcat că aşa a fost şi în partidele mai puţin reuşite (Gaz Metan, Otopeni, FC Argeş), când în ciuda unui joc bun în prima parte, Poli nu a reuşit să profite de ocaziile create şi s-a debusolat odată cu trecerea timpului - respectiv, înscrierea golului gazdelor la Otopeni. Au fost mai multe momente azi când jucătorii noştri ofensivi puteau alege o pasă, în locul unui şut, şi nu au făcut-o, deşi poate ar fi fost indicat, deci s-ar mai putea îmbunătăţi jocul colectiv în zona careului advers. Ceea ce mai este important e ca meciurile cu echipele mai mici să fie disputate şi câştigate în aceeaşi manieră, căci doar învingând aceste echipe se poate obţine o clasare înaltă. Ştiu că sunt lucruri pe care le cunoaştem, însă mi se pare important să ne aducem aminte de ele acuma.
Urmează meciul de Cupă cu Gloria Bistriţa, meci în care, zic eu, ar fi de considerat odihnirea unor titulari în vederea meciului cu FC Vaslui. Vom vedea.
Poli: Pantilimon (7) - Bădoi (6), Cisovsky (7), Nibombe (6,5), Latovlevici (6,5) - Arm. Karamyan (7), Alexa (6), Borbely (5), Art. Karamyan (6) - Bucur (6,5), Magera (6,5)
Luchin (6), Vrsic și Parks i-au înlocuit pe Cisovsky, Magera și Bucur.
Gol Arm. Karamyan (min 48):
Șut Bucur (min 1):
Ocazie Costea (min 10):
Șut Art. Karamyan (min 28):
Lovitura de cap Wobay (min 34):
Pantilimon apara penalty-ul (min 45):
Sut Latovlevici (min 67):
Parada Pantilimon (min 83):
Ratare Parks (min 92):
11 aprilie 2009
CS Ineu - Poli II 1:4 (0:2)
Se pare ca cei de la CS Ineu sunt prieteni buni cu alb-violetii mici, judecand dupa faptul ca in tur au luat sapte si acuma au mai luat patru. Amuneke a reusit o tripla dupa ce Popa a deschis scorul, iar gazdele au inscris golul de onoare pe final de partida.
Oricum, e bine ca s-a obtinut finalmente un rezultat pozitiv, atat pentru jucatori, cat si pentru Velcea.
In alta ordine de idei, nu stiu daca voi putea sa scriu cronica de meci astazi, caci prietenii de la RDS s-au pus pe reparat sau mai stiu eu ce (stricat). Dar oricum nu prea conteaza ce scriu eu, atata timp cat rezultatele sunt cele pe care ni le dorim.
Oricum, e bine ca s-a obtinut finalmente un rezultat pozitiv, atat pentru jucatori, cat si pentru Velcea.
In alta ordine de idei, nu stiu daca voi putea sa scriu cronica de meci astazi, caci prietenii de la RDS s-au pus pe reparat sau mai stiu eu ce (stricat). Dar oricum nu prea conteaza ce scriu eu, atata timp cat rezultatele sunt cele pe care ni le dorim.
10 aprilie 2009
Echipa ideală
Deși nu am adunat cele 100 de voturi dorite, mă gândesc că ar cam fi momentul să prezint rezultatele marelui sondaj.
Și fără mult tam-tam, echipa ideală este:
Pantilimon - Contra, Cisovsky, McKain, Emeghara - Torje, Alexa, Buia, Artiom Karamyan - Bucur, Moldovan
Antrenor: Dusan Uhrin Jr.
Aș spune că nu au fost mari surprize și că alegerile sunt normale, atât ca valoare fotbalistică, precum și ca valoarea simbolică. De fapt, în mod cert valoarea fotbalistică și distanța în timp de la perioada în care au evoluat acești jucători pentru Poli au fost factorii determinanți.
Voturile în detaliu le puteți vedea în acest fișier excel:
http://www.megaupload.com/?d=L6O4E5Q1
Și fără mult tam-tam, echipa ideală este:
Pantilimon - Contra, Cisovsky, McKain, Emeghara - Torje, Alexa, Buia, Artiom Karamyan - Bucur, Moldovan
Antrenor: Dusan Uhrin Jr.
Aș spune că nu au fost mari surprize și că alegerile sunt normale, atât ca valoare fotbalistică, precum și ca valoarea simbolică. De fapt, în mod cert valoarea fotbalistică și distanța în timp de la perioada în care au evoluat acești jucători pentru Poli au fost factorii determinanți.
Voturile în detaliu le puteți vedea în acest fișier excel:
http://www.megaupload.com/?d=L6O4E5Q1
8 aprilie 2009
Rapid - Poli 0:2 (0:2)
Când joci perfect, joci perfect, și nu mai e loc de comentarii. Pui echipa perfectă în teren, fiecare compartiment are un jucător în formă bună, profiți de ocaziile pe care ți le creezi, ești determinat și te aperi cu precizie - păi, e greu să te învingă cineva.
E drept că lucrurile au explodat din nimic, căci debutul de meci a fost unul șters și, vorba vine, de tatonare. Rapidiștii au avut prima ocazie printr-un șut de la distanță, dar Pantilimon a respins bine, iar replica alb-violeților a venit "dur" cinci minute mai târziu, în minutul 19: un atac pe flancul stâng, Constantin încearcă să protejeze mingea, însă Magera se aruncă și i-o suflă, trimițând-o direct către Arman Karamyan, iar "fratele" șutează cu sete, din prima, fără șanse pentru Andrade! Gazdele au încearcat să revină în joc repede, dar șansa a fost de partea noastră și șutul din unghi al lui Lazăr a nimerit doar bara. În rest, rapidiștii nu au pus mare presiune pe careul nostru, nereușind să găsească mult căutatele breșe din apărarea alb-violetă. Și fiindcă fotbalul îi răsplătește pe cei care știu cum să obțină maximul atunci când au ocazia, Poli a mai înscris o dată în minutul 31, când același Arman a finalizat tot din prima, la o centrate perfectă a lui Artiom, lăsându-l din nou fără șansă pe Andrade.
Nimic notabil nu s-a mai întâmplat până la finalul reprizei, însă era clar că băieții lui Balint trebuiau să se apere excelent pentru a menține măcar rezultatul obținut în prima jumătate a meciului. Prima mare șanse au obținut-o gazdele după o eroare mare a lui Borbely, care a pasat unui adversar în interiorul careului, dar Panti a fost la post și a produs prima din cele trei parade excelente ale reprizei. În minutul 64, mingea a ajuns cu șansă la Grigorie, acesta a șutat, însă Panti ieșise bine să-i închidă unghiul, în poziție de unu la unu. Rapidiștii au continuat să preseze, alb-violeții reușind o singură fază de poartă în întreaga repriză prin Gigel Bucur, a cărui șut a fost parat de Andrade. Totuși, merită remarcat că frații Karamyan și Gigel au pus mereu presiune pe fundașii adverși, aceștia făcând mai multe greșeli și fiind obligați să stea în spate aproape întreg meciul. Parada serii a avut loc în minutul 85, când Pantilimon, ajuns parcă la o vârstă a maturității premature, s-a întins excepțional la șutul lui Spadacio și a scos mingea care se îndrepta spre vinclul porții noastre. Ultima suflare a disperării a dat-o Pinto, care l-a depășit ușor pe Nibombe, însă a tras mult pe lângă, în minutul 88, iar fluierul de final i-a găsit pe jucătorii noștri în poziția bine meritată de învingători, după o prestație bune pe toate nivelele.
Este mai ales îmbucurător pentru că o înfrângere astăzi ar fi pus în serios pericol banca aia pe care își petrece Balint partidele, Balint care a fost inspirat astăzi și a abordat așa cum trebuia meciul, trecându-și în cont prima reușită reală cu Poli. Victoria s-a născut însă în determinarea echipei, în elanul fraților Karamyan, în pasele lui Magera, în spiritul lui Alexa și în clasa lui Cisovsky. Faptul că jucătorii de bază ne sunt disponibili pentru meciul incredibil de dificil cu Craiova, din acest weekend, spune multe despre disciplina de care au dat dovadă alb-violeții în această seară.
Forza Poli!
Poli: Pantilimon (7) - Bădoi (5,5), Nibombe (6), Cisovsky (7), Latovlevici (6) - Arm. Karamyan (7), Alexa (6,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (6,5) - Bucur (6), Magera (6,5)
Au mai intrat Parks, Vrsici și Curtean, înlocuindu-i pe Bucur, Magera și Arm. Karamyan.
Gol Arm. Karamyan (minutul 19):
Gol Arm. Karamyan (minutul 30):
Ocazie Spadacio (minutul 15):
Bară Lazăr (minutul 22):
Gafă Borbely (minutul 50):
E drept că lucrurile au explodat din nimic, căci debutul de meci a fost unul șters și, vorba vine, de tatonare. Rapidiștii au avut prima ocazie printr-un șut de la distanță, dar Pantilimon a respins bine, iar replica alb-violeților a venit "dur" cinci minute mai târziu, în minutul 19: un atac pe flancul stâng, Constantin încearcă să protejeze mingea, însă Magera se aruncă și i-o suflă, trimițând-o direct către Arman Karamyan, iar "fratele" șutează cu sete, din prima, fără șanse pentru Andrade! Gazdele au încearcat să revină în joc repede, dar șansa a fost de partea noastră și șutul din unghi al lui Lazăr a nimerit doar bara. În rest, rapidiștii nu au pus mare presiune pe careul nostru, nereușind să găsească mult căutatele breșe din apărarea alb-violetă. Și fiindcă fotbalul îi răsplătește pe cei care știu cum să obțină maximul atunci când au ocazia, Poli a mai înscris o dată în minutul 31, când același Arman a finalizat tot din prima, la o centrate perfectă a lui Artiom, lăsându-l din nou fără șansă pe Andrade.
Nimic notabil nu s-a mai întâmplat până la finalul reprizei, însă era clar că băieții lui Balint trebuiau să se apere excelent pentru a menține măcar rezultatul obținut în prima jumătate a meciului. Prima mare șanse au obținut-o gazdele după o eroare mare a lui Borbely, care a pasat unui adversar în interiorul careului, dar Panti a fost la post și a produs prima din cele trei parade excelente ale reprizei. În minutul 64, mingea a ajuns cu șansă la Grigorie, acesta a șutat, însă Panti ieșise bine să-i închidă unghiul, în poziție de unu la unu. Rapidiștii au continuat să preseze, alb-violeții reușind o singură fază de poartă în întreaga repriză prin Gigel Bucur, a cărui șut a fost parat de Andrade. Totuși, merită remarcat că frații Karamyan și Gigel au pus mereu presiune pe fundașii adverși, aceștia făcând mai multe greșeli și fiind obligați să stea în spate aproape întreg meciul. Parada serii a avut loc în minutul 85, când Pantilimon, ajuns parcă la o vârstă a maturității premature, s-a întins excepțional la șutul lui Spadacio și a scos mingea care se îndrepta spre vinclul porții noastre. Ultima suflare a disperării a dat-o Pinto, care l-a depășit ușor pe Nibombe, însă a tras mult pe lângă, în minutul 88, iar fluierul de final i-a găsit pe jucătorii noștri în poziția bine meritată de învingători, după o prestație bune pe toate nivelele.
Este mai ales îmbucurător pentru că o înfrângere astăzi ar fi pus în serios pericol banca aia pe care își petrece Balint partidele, Balint care a fost inspirat astăzi și a abordat așa cum trebuia meciul, trecându-și în cont prima reușită reală cu Poli. Victoria s-a născut însă în determinarea echipei, în elanul fraților Karamyan, în pasele lui Magera, în spiritul lui Alexa și în clasa lui Cisovsky. Faptul că jucătorii de bază ne sunt disponibili pentru meciul incredibil de dificil cu Craiova, din acest weekend, spune multe despre disciplina de care au dat dovadă alb-violeții în această seară.
Forza Poli!
Poli: Pantilimon (7) - Bădoi (5,5), Nibombe (6), Cisovsky (7), Latovlevici (6) - Arm. Karamyan (7), Alexa (6,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (6,5) - Bucur (6), Magera (6,5)
Au mai intrat Parks, Vrsici și Curtean, înlocuindu-i pe Bucur, Magera și Arm. Karamyan.
Gol Arm. Karamyan (minutul 19):
Gol Arm. Karamyan (minutul 30):
Ocazie Spadacio (minutul 15):
Bară Lazăr (minutul 22):
Gafă Borbely (minutul 50):
7 aprilie 2009
Poli II - Minerul Mehedinți 2:2 (0:1)
Alb-violeții au obținut un punct din confruntarea de astăzi, în ciuda faptului că jocul este în continuare unul slab - și, probabil, va rămâne astfel până anul viitor, căci nu mai este timp de schimbări majore.
Oaspeții au deschis scorul după o gafă a lui Cobliș în minutul 18, iar pentru Poli a egalat Buda în minutul 60. Aproximativ zece minute mai târziu cei de la Mehedinți au trecut din nou în avantaj, ca Amuneke să restabilească egalitatea în minutul 80.
Poli II: Cobliș - Dăruială, Scutaru, Aldana, Ad. Ganea - Leagu (Cuciorvă 44), Sicoe (Suru 46), Jitaru, Buda - Popa (Boştină 71), Amuneke
Oaspeții au deschis scorul după o gafă a lui Cobliș în minutul 18, iar pentru Poli a egalat Buda în minutul 60. Aproximativ zece minute mai târziu cei de la Mehedinți au trecut din nou în avantaj, ca Amuneke să restabilească egalitatea în minutul 80.
Poli II: Cobliș - Dăruială, Scutaru, Aldana, Ad. Ganea - Leagu (Cuciorvă 44), Sicoe (Suru 46), Jitaru, Buda - Popa (Boştină 71), Amuneke
4 aprilie 2009
Poli - Gloria Buzău 4:1 (2:1)
Dacă Gigi, în zilele lui de libertate, spunea că jucătorii Stelei de la Buzău (care erau și mai puțini la număr decât ai noștri) ar trebui feriți de speculații, ne arătam dezgustați de starea de fapt a fotbalului nostru. Astăzi, încrederea lui Iancu în Balint a atins noi cote, căci doar astfel îmi explic lăsarea acasă a jucătorilor care au evoluat pentru Gloria în acest debut de campionat. Gestul a fost unul fără logică, o favorizare pe față a Politehnicii, demnă pe deplin de fotbalul în care viețuim.
Ca susținători ai alb-violeților ne putem preface că nu contează, căci în definitiv chiar așa și este. Însă ar trebui să ne apese jocul slab făcut de ai noștri, care în fața unei echipe a doua a ultimei clasate din Liga 1 s-au chinuit serios în prima repriză și nu au evoluat prea convingător nici atunci când au făcut-o mai bine pe final de meci.
Primul gol a venit repede, în minutul 9, la o fază a lui Arman Karamyan, care a obținut un penalty (semnalat de tușier, căci centralul făcea pe orbul) în urma unui henț comis de Diogo. Bucur a executat bine și l-a învins pe Mincă cu un șut plasat. Meciul s-a domolit după această reușită și a semănat mai mult cu un amical, în care Bucur și-a mai trecut în cont două bune șanse de gol, în minutele 18 și 26. Cincisprezece minute mai târziu, Maxim a șutat puternic de la marginea careului, iar Mincă ne-a oferir o paradă precum cea de anul trecut, la reușita lui Karamyan, scăpând mingea în poartă. Chiar înainte de pauză, același Maxim a fost depășit în repetate rânduri pe flancul său, ca faza să fie finalizată cu o centrare pentru Vigariu, uitat de fundașii alb-violeți liber în careu, de unde l-a învins fără probleme pe Pantilimon.
Repriza a doua a continuat în aceeași notă, iar Bucur a reușit să tranșeze disputa în mod definitiv pentru Poli în minutul 63, când mingea a curs excelent pe traseul Borbely - Arm. Karamyan - Magera - Bucur, iar ultimul l-a învins pe Mincă, trecându-și astfel în cont a doua reușită a zilei. Mare lucru nu s-a mai întâmplat până la intrarea lui Vrsici, în ultimele cincisprezece minute. Slovenul a reușit câteva pase de efect și a contribuit decisiv la golul patru, mingea ajungând la Bădoi, care a centrat bine și Arman Karamyan a finalizat fără probleme. Fluierul de final a pus punct unui meci trist, care dincolo de cele trei puncte și patru goluri, a lăsat un gust amar, atât din punct de vedere fotbalistic, cât și din punct de vedere sportiv.
Dintre jucători, țin să-i remarc pe Magera, Nibombe și Arman Karamyan. De cealaltă parte, Bădoi și Maxim au dezamăgit, în timp ce nici Gigel Bucur, în ciuda reușitelor, nu a fost deosebit de prezent în meci. Până la urmă însă, și-a făcut datoria, iar unui atacant i se iartă multe atâta timp cât înscrie. La buzoieni au evoluat trei poliști, de obicei rezerve, anume Poparadu, Siminic și Pătraș, ultimul introdus pe final de partidă. Poparadu și Pătraș au jucat binișor, cel din urmă încheind practic meciul cu un șut care a trecut de puțin pe lângă poarta lui Pantilimon, în timp ce Siminic a fost depășit în mai multe rânduri de jucătorii alb-violeți.
Aș mai remarca atitudinea de tot rahatul a unora din tribună, cărora li s-a pus pata pe Magera de ceva vreme. Cehul nu merită tratat astfel, dar are dezavanatjul că nu iese în evidență prin driblinguri sau goluri, iar mulți ignoră pasele sale excelente și văd doar micile scăpări. E și normal să greșească mai mult ca ceilalți, fiindcă aproape toate atacurile noastre trec pe la el, căci e cel mai bun pasator din echipă în acest moment. Trist și asta.
Cât despre bietul Curtean, plimbat de Balint pe unde i se pare lui că nu avem om, nu mai spun nimic.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (5), Cisovsky (6), Nibombe (6,5), Maxim (5) - Curtean (5), Alexa (6), Borbely (5,5), Karamyan (6,5) - Magera (6,5), Bucur (6)
Au mai intrat Parks (5,5), Vrsici și Rusici, înlocuindu-i pe Curtean, Magera și Bucur.
Ca susținători ai alb-violeților ne putem preface că nu contează, căci în definitiv chiar așa și este. Însă ar trebui să ne apese jocul slab făcut de ai noștri, care în fața unei echipe a doua a ultimei clasate din Liga 1 s-au chinuit serios în prima repriză și nu au evoluat prea convingător nici atunci când au făcut-o mai bine pe final de meci.
Primul gol a venit repede, în minutul 9, la o fază a lui Arman Karamyan, care a obținut un penalty (semnalat de tușier, căci centralul făcea pe orbul) în urma unui henț comis de Diogo. Bucur a executat bine și l-a învins pe Mincă cu un șut plasat. Meciul s-a domolit după această reușită și a semănat mai mult cu un amical, în care Bucur și-a mai trecut în cont două bune șanse de gol, în minutele 18 și 26. Cincisprezece minute mai târziu, Maxim a șutat puternic de la marginea careului, iar Mincă ne-a oferir o paradă precum cea de anul trecut, la reușita lui Karamyan, scăpând mingea în poartă. Chiar înainte de pauză, același Maxim a fost depășit în repetate rânduri pe flancul său, ca faza să fie finalizată cu o centrare pentru Vigariu, uitat de fundașii alb-violeți liber în careu, de unde l-a învins fără probleme pe Pantilimon.
Repriza a doua a continuat în aceeași notă, iar Bucur a reușit să tranșeze disputa în mod definitiv pentru Poli în minutul 63, când mingea a curs excelent pe traseul Borbely - Arm. Karamyan - Magera - Bucur, iar ultimul l-a învins pe Mincă, trecându-și astfel în cont a doua reușită a zilei. Mare lucru nu s-a mai întâmplat până la intrarea lui Vrsici, în ultimele cincisprezece minute. Slovenul a reușit câteva pase de efect și a contribuit decisiv la golul patru, mingea ajungând la Bădoi, care a centrat bine și Arman Karamyan a finalizat fără probleme. Fluierul de final a pus punct unui meci trist, care dincolo de cele trei puncte și patru goluri, a lăsat un gust amar, atât din punct de vedere fotbalistic, cât și din punct de vedere sportiv.
Dintre jucători, țin să-i remarc pe Magera, Nibombe și Arman Karamyan. De cealaltă parte, Bădoi și Maxim au dezamăgit, în timp ce nici Gigel Bucur, în ciuda reușitelor, nu a fost deosebit de prezent în meci. Până la urmă însă, și-a făcut datoria, iar unui atacant i se iartă multe atâta timp cât înscrie. La buzoieni au evoluat trei poliști, de obicei rezerve, anume Poparadu, Siminic și Pătraș, ultimul introdus pe final de partidă. Poparadu și Pătraș au jucat binișor, cel din urmă încheind practic meciul cu un șut care a trecut de puțin pe lângă poarta lui Pantilimon, în timp ce Siminic a fost depășit în mai multe rânduri de jucătorii alb-violeți.
Aș mai remarca atitudinea de tot rahatul a unora din tribună, cărora li s-a pus pata pe Magera de ceva vreme. Cehul nu merită tratat astfel, dar are dezavanatjul că nu iese în evidență prin driblinguri sau goluri, iar mulți ignoră pasele sale excelente și văd doar micile scăpări. E și normal să greșească mai mult ca ceilalți, fiindcă aproape toate atacurile noastre trec pe la el, căci e cel mai bun pasator din echipă în acest moment. Trist și asta.
Cât despre bietul Curtean, plimbat de Balint pe unde i se pare lui că nu avem om, nu mai spun nimic.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (5), Cisovsky (6), Nibombe (6,5), Maxim (5) - Curtean (5), Alexa (6), Borbely (5,5), Karamyan (6,5) - Magera (6,5), Bucur (6)
Au mai intrat Parks (5,5), Vrsici și Rusici, înlocuindu-i pe Curtean, Magera și Bucur.
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)