Se anunţa o zi plină de întâmplări, cu elucidări vizavi de neregularităţile financiare descoperite de FIFA, precum şi date despre posibila revenire a lui Dusan. Din păcate, în timp ce există anumite informaţii în ceea ce priveşte problema licenţierii (click aici), despre Dusan nu am aflat decât că mai degrabă nu vine, decât vine.
Totodată, precum era e aşteptat, clubul a primit penalizare de patru etape fără spectatori. Atâta timp cât se va dovedi că se judecă cu aceeaşi măsură când se va lua în discuţie cazul Dinamo, este o realitate iritantă cu care trebuie să trăim. Nu mi-a plăcut niciodată acest sistem de penalizare pentru că nu mi se pare just, dar dacă nu-ţi poţi controla nervii, aproape în orice circumstanţe vei avea de plătit.
Păcat că se ignoră problema reală, anume organizarea proastă care a permis pătrunderea în teren cu o asemenea lejeritate, sau răspunderea pe care şi-a asumat-o FRF-ul prin delegarea unui arbitru indezirabil. Încearcă ei să spună că nea Iancu a pus de-o revoluţie subliminală de-a lui, dar e evident că se îmbată cu penibil.
Singura soluţie eventual eficientă împotriva FRF-ului pe care eu o întrevăd este, vorba vine, o alinaţă. Cel mai bine ar fi între cluburi, însă acolo interesele sunt atât de mari, încât oricine e dispus să (introduceţi profanitatea preferată aici) pentru puţin mălai. Rămâne astfel opţiunea unei coordonări între suporteri, dar şi în acest caz este teribil de dificil, îmi imaginez - nu doar fiindcă există antipatii profunde între părţile care trebuie să colaboreze într-un asemenea efort, ci fiindcă dacă nu participă destulă lume, totul poate fi ascuns sub preşul ăsta minune al FRF-ului.
În fine, e frustrant. Dar ca o părere mai personală decât restul părerile de pe aici, oricine nu recunoaşte că intrarea pe teren a fost o prostie, nu este o persoană cu care se poate discuta.
17 iunie 2009
15 iunie 2009
Programul de vară
Preluat de pe site-ul oficial:
Jucatorii echipei FC Timisoara au intrat in vacanta pana pe 29 iunie cand, la ora 19,00, va avea loc reunirea formatiei. Iata cum se prezinta prima parte din programul verii:
1-8 iulie, stagiu de pregatire in localitatea maghiara Debrecen.
12-22 iulie, stagiu de pregatire in localitatea Klagenfurt (Austria).
17 iulie: tragerea la sorti a partidelor din cadrul turului 3 preliminar al Ligii Campionilor. Adversarul FC Timisoara se va alege dintre urmatoarele echipe: Sahtior Donetk, Panathinaikos Atena, Anderlecht Bruxelles, Celtic Glasgow si Sporting Lisabona.
28/29 iulie: prima mansa din turul 3 preliminar al Ligii Campionilor.
1 august: prima etapa a editiei 2009/10 a Ligii I.
4/5 august: mansa a doua din turul 3 preliminar al Ligii Campionilor.
Jucatorii echipei FC Timisoara au intrat in vacanta pana pe 29 iunie cand, la ora 19,00, va avea loc reunirea formatiei. Iata cum se prezinta prima parte din programul verii:
1-8 iulie, stagiu de pregatire in localitatea maghiara Debrecen.
12-22 iulie, stagiu de pregatire in localitatea Klagenfurt (Austria).
17 iulie: tragerea la sorti a partidelor din cadrul turului 3 preliminar al Ligii Campionilor. Adversarul FC Timisoara se va alege dintre urmatoarele echipe: Sahtior Donetk, Panathinaikos Atena, Anderlecht Bruxelles, Celtic Glasgow si Sporting Lisabona.
28/29 iulie: prima mansa din turul 3 preliminar al Ligii Campionilor.
1 august: prima etapa a editiei 2009/10 a Ligii I.
4/5 august: mansa a doua din turul 3 preliminar al Ligii Campionilor.
Câteva statistici
Fiind la final de sezon, este momentul statisticilor. Până la tradiţionalul raport de an, cu o scurtă analiză a fiecărui jucător, vă prezint mai întâi nişte date care mi s-au părut de interes.
Poli a avut cea mai mare medie de spectatori acasă, cu aproximativ 14000 de spectatori. Clubul este însă doar al şaptele în ceea ce priveşte deplasările, fiind privită în medie de 6300 de microbişti. Per total alb-violeţii se clasează pe locul doi în ceea ce priveşte numărul mediu de spectatori înregistrat atât în deplasare, cât şi acasă, cu o cifră puţin peste 10000, fiind surclasaţi de Steaua.
Pe teren propriu, cei mai mulţi spectatori au venit la meciul Poli - Dinamo (30000), iar cei mai puţini la Poli - Gloria Bistriţa (3000).
Costel Pantilimon a adunat cele mai multe minute pentru echipă, evoluând în 31 de partide, din care 30 integralist. El este urmat de Bucur, tot cu 31 de partide, Magera cu 30 şi Artiom Karamyan cu 29.
Golgheterul echipei a fost, precum se ştie, Gigel Bucur, cu 17 reuşite, el fiind urmat de Artiom Karamyan cu 7, Winston Parks cu 6 şi Arman Karamyan cu 5. Rămâne să vedem exact ce scriu gazetele, căci una e să marchezi un gol şi alta e ce va fi scris în statistică, în funcţie de raportul arbitrului.
Cele mai multe pase de gol le-au oferit Artiom Karamyan şi Magera, câte 9 fiecare, Bucur 8 şi Goga 5.
Cam atât momentan, iar raportul de final urmează cândva în următoarea săptămână.
Poli a avut cea mai mare medie de spectatori acasă, cu aproximativ 14000 de spectatori. Clubul este însă doar al şaptele în ceea ce priveşte deplasările, fiind privită în medie de 6300 de microbişti. Per total alb-violeţii se clasează pe locul doi în ceea ce priveşte numărul mediu de spectatori înregistrat atât în deplasare, cât şi acasă, cu o cifră puţin peste 10000, fiind surclasaţi de Steaua.
Pe teren propriu, cei mai mulţi spectatori au venit la meciul Poli - Dinamo (30000), iar cei mai puţini la Poli - Gloria Bistriţa (3000).
Costel Pantilimon a adunat cele mai multe minute pentru echipă, evoluând în 31 de partide, din care 30 integralist. El este urmat de Bucur, tot cu 31 de partide, Magera cu 30 şi Artiom Karamyan cu 29.
Golgheterul echipei a fost, precum se ştie, Gigel Bucur, cu 17 reuşite, el fiind urmat de Artiom Karamyan cu 7, Winston Parks cu 6 şi Arman Karamyan cu 5. Rămâne să vedem exact ce scriu gazetele, căci una e să marchezi un gol şi alta e ce va fi scris în statistică, în funcţie de raportul arbitrului.
Cele mai multe pase de gol le-au oferit Artiom Karamyan şi Magera, câte 9 fiecare, Bucur 8 şi Goga 5.
Cam atât momentan, iar raportul de final urmează cândva în următoarea săptămână.
14 iunie 2009
Juniorii B calificaţi
Graţie unei reuşite a lui Moroşan din prelungirile partidei, juniorii B au obţinut calificarea în semifinala competiţiei. Ei îi vor întâlni în sistem tur-retur pe cei de la FC Argeş, iar din câte am înţeles, partida de la Timişoara se va disputa pe 26 iunie.
Felicitări!
Felicitări!
CR: Poli - CFR Cluj 0:3 (0:2)
E păcat că am reuşit să ratăm toate obiectivele impuse în acest sezon, mai ales prin prisma faptului că am fost atât de aproape de al îndeplini. Superficialitatea şi lipsa de pricepere au pavat însă calea către acest deznodământ deprimant de sezon.
Alb-violeţii au jucat slab în prima repriză şi s-au trezit conduşi în minutul 6, când micul Deac a reuşit să trimită cu capul la un corner la care nici marcajul, nici Pantilimon nu şi-au făcut datoria. Meciul a continuat într-un ritm greoi, dar a fost tranşat în minutul 28, când Balaj a inventat un penalty pentru CFR, după nişte gafe lamentabile ale lui Latovlevici. Şi de parcă inventarea în cauză nu a fost de ajuns, când Bucur a fost oprit cel puţin la fel de clar în careu de către un fundaş clujean, centralul s-a făcut că nu vede. Meciul s-a rupt după desprinderea CFR-ului, care au mai avut două şanse bune, dar finalizările slabe i-au permis lui Panti să intervină.
Repriza a doua a debutat practic cu golul care închis meciul, după ce marcajul ne-a trădat din nou la o fază fixă şi Mara a fost lăsat complet liber. Jocul echipei noastre a început să se îmbunătăţească după intrarea lui Vrsici, şi până la final Poli putea înscrie măcar o dată, dar Bucur, Nibombe, Cisovsky şi fraţii Karamyan nu au reuşit să-l învingă pe Nuno Claro. Când chiar a înscris Karamyan, golul a fost anulat fiindcă mai mulţi fani ai alb-violeţilor intraseră pe teren.
La final am rămas cu un gust foarte amar, atât din cauza inabilităţii noastre, cât mai ales fiindcă nu am fost lăsaţi să ne jucăm şansa, aşa cum era ea. Cred că esenţa acestei deplasări am cuprins-o în postarea anterioară, deci nu prea mai am ce să adaug. Doar că e tare trist.
Poli: Pantilimon (4) - Bpdoi (4), Cisovsky (6), Nibombe (5), Latovlevici (3) - Stancu (4,5), Alexa (5,5), Borbely (4,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (5), Parks (4,5)
Schimbări:
Arm. Karamyan (5) pentru Badoi (min 45)
Vrsici (6) pentru Borbely (min 58)
Luchin pentru Nibombe (min 76)
Alb-violeţii au jucat slab în prima repriză şi s-au trezit conduşi în minutul 6, când micul Deac a reuşit să trimită cu capul la un corner la care nici marcajul, nici Pantilimon nu şi-au făcut datoria. Meciul a continuat într-un ritm greoi, dar a fost tranşat în minutul 28, când Balaj a inventat un penalty pentru CFR, după nişte gafe lamentabile ale lui Latovlevici. Şi de parcă inventarea în cauză nu a fost de ajuns, când Bucur a fost oprit cel puţin la fel de clar în careu de către un fundaş clujean, centralul s-a făcut că nu vede. Meciul s-a rupt după desprinderea CFR-ului, care au mai avut două şanse bune, dar finalizările slabe i-au permis lui Panti să intervină.
Repriza a doua a debutat practic cu golul care închis meciul, după ce marcajul ne-a trădat din nou la o fază fixă şi Mara a fost lăsat complet liber. Jocul echipei noastre a început să se îmbunătăţească după intrarea lui Vrsici, şi până la final Poli putea înscrie măcar o dată, dar Bucur, Nibombe, Cisovsky şi fraţii Karamyan nu au reuşit să-l învingă pe Nuno Claro. Când chiar a înscris Karamyan, golul a fost anulat fiindcă mai mulţi fani ai alb-violeţilor intraseră pe teren.
La final am rămas cu un gust foarte amar, atât din cauza inabilităţii noastre, cât mai ales fiindcă nu am fost lăsaţi să ne jucăm şansa, aşa cum era ea. Cred că esenţa acestei deplasări am cuprins-o în postarea anterioară, deci nu prea mai am ce să adaug. Doar că e tare trist.
Poli: Pantilimon (4) - Bpdoi (4), Cisovsky (6), Nibombe (5), Latovlevici (3) - Stancu (4,5), Alexa (5,5), Borbely (4,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (5), Parks (4,5)
Schimbări:
Arm. Karamyan (5) pentru Badoi (min 45)
Vrsici (6) pentru Borbely (min 58)
Luchin pentru Nibombe (min 76)
Câteva cuvinte înainte de zori
1) Balaj, eşti un idiot dezgustător, alături de federaţia care te-a alăptat de mic. Mai mult de jumătate din vină pentru prostiile făcute de rebelii din tribune vă aparţine.
2) Velcea, eşti o panaramă şi n-o să ajungi niciodată antrenor. Să primeşti nu una, ci două şanse imense de a intra în istoria clubului şi să le ratezi lamentabil pe amândoua.
3) Jucători, dacă nu aveţi forţa nici în cele mai importante momente ale carierei voastre să depăşiţi condiţiile de doi bani în care aţi fost puşi de către un management falimentar, vă înţeleg, dar mi-e şi puţin milă de voi.
4) Suporteri în general, mulţumiri pentru un drum fantastic. A fost extraordinar să văd zeci de maşini cu fanioane alb-violete fluturând pe tot drumul de la Timişoara la Târgu Jiu. A fost la fel de frumos să văd cât de bine a fost primit spiritul alb-violet în aceste patru judeţe pe care le-am traversat.
5) Suporteri rebeli, cu toţii suntem frustraţi, dar mai las-o dracu. Am fost primiţi ca prieteni pe stadionul celor din Târgu Jiu, de ce să le distrugem lăcaşul fotbalului?
6) Mulţumiri lui Iancu pentru că ne-a adus aici şi a reuşit să ne facă să ne chinuim să găsim fericirea după cel mai bun sezon din istoria clubului.
HAI POLI!
2) Velcea, eşti o panaramă şi n-o să ajungi niciodată antrenor. Să primeşti nu una, ci două şanse imense de a intra în istoria clubului şi să le ratezi lamentabil pe amândoua.
3) Jucători, dacă nu aveţi forţa nici în cele mai importante momente ale carierei voastre să depăşiţi condiţiile de doi bani în care aţi fost puşi de către un management falimentar, vă înţeleg, dar mi-e şi puţin milă de voi.
4) Suporteri în general, mulţumiri pentru un drum fantastic. A fost extraordinar să văd zeci de maşini cu fanioane alb-violete fluturând pe tot drumul de la Timişoara la Târgu Jiu. A fost la fel de frumos să văd cât de bine a fost primit spiritul alb-violet în aceste patru judeţe pe care le-am traversat.
5) Suporteri rebeli, cu toţii suntem frustraţi, dar mai las-o dracu. Am fost primiţi ca prieteni pe stadionul celor din Târgu Jiu, de ce să le distrugem lăcaşul fotbalului?
6) Mulţumiri lui Iancu pentru că ne-a adus aici şi a reuşit să ne facă să ne chinuim să găsim fericirea după cel mai bun sezon din istoria clubului.
HAI POLI!
13 iunie 2009
Finala
Voi fi la meci diseara, deci cronica va veni doar maine. Ce n-as da sa avem motiv de bucurie!
Ce ne rezerva viitorul
Am copiat o postare facuta pe forum, apropo de cum vad problematica antrenorului.
Problema e ca singurul care ne-ar putea da niste sanse sa trecem de primele faze in competitiile europene e Dusan. Si nu de alta, dar niciun antrenor care vine in locul lui nu are destul timp sa cunoasca echipa, sa gaseasca punctele forte/slabe, si sa o consolideze cu transfeuri in asa fel incat sa le mai si poata incadra in formatie in timp util. Nimeni nu poate face toate aceste lucruri intr-o luna si putin.
Probabil va fi adus unul dintre cei mentionati sau unul de speta lor, Iancu va trage cateva transferuri care ii pica lui bine (probabil in spiritul Amuneke, Maxim, Curtean - la dispozitie, dar nu pe posturile unde aveam mare nevoie de jucatori; si daca intamplator jucau pe post, atunci nu suficient de buni) si urmeaza un an de tranzitie. In cel mai fericit caz, antrenorul adus se adapteaza, obtine repede rezultate suficiente, isi cladeste o echipa, iar daca printr-o minune prinde Europa, atunci avem o mica sansa la continuitate.
Altfel va fi dat afara, ca nu si-a indeplinit obiectivul, si va veni un altul care va avea aceeasi sarcina. Si asa mai departe pana cand fie se va nimeri un antrenor foarte talentat, fie vom avea un lot inchegat in asa fel incat antrenorul nou nu va trebui sa faca mari schimbari si va putea continua intr-o maniera pozitiva munca celui (celor) ce l-au precedat.
Problema e ca singurul care ne-ar putea da niste sanse sa trecem de primele faze in competitiile europene e Dusan. Si nu de alta, dar niciun antrenor care vine in locul lui nu are destul timp sa cunoasca echipa, sa gaseasca punctele forte/slabe, si sa o consolideze cu transfeuri in asa fel incat sa le mai si poata incadra in formatie in timp util. Nimeni nu poate face toate aceste lucruri intr-o luna si putin.
Probabil va fi adus unul dintre cei mentionati sau unul de speta lor, Iancu va trage cateva transferuri care ii pica lui bine (probabil in spiritul Amuneke, Maxim, Curtean - la dispozitie, dar nu pe posturile unde aveam mare nevoie de jucatori; si daca intamplator jucau pe post, atunci nu suficient de buni) si urmeaza un an de tranzitie. In cel mai fericit caz, antrenorul adus se adapteaza, obtine repede rezultate suficiente, isi cladeste o echipa, iar daca printr-o minune prinde Europa, atunci avem o mica sansa la continuitate.
Altfel va fi dat afara, ca nu si-a indeplinit obiectivul, si va veni un altul care va avea aceeasi sarcina. Si asa mai departe pana cand fie se va nimeri un antrenor foarte talentat, fie vom avea un lot inchegat in asa fel incat antrenorul nou nu va trebui sa faca mari schimbari si va putea continua intr-o maniera pozitiva munca celui (celor) ce l-au precedat.
11 iunie 2009
Au venit punctele
Deci preliminarii de CL şi titlul pierdut în ultimul hal. Dar ce să-i mai faci acuma? Să privim înainte şi să luăm Cupa. Până la urmă trebuie să avem ceva de sărbătorit în acest sezon, că regretul trece.
De pe site-ul oficial:
Formatia noastra va juca in turul 3 preliminar (meciurile pe 28/29 iulie-4/5 august), adversar urmand sa fie una dintre urmatoarele formatii: Sahtior Donetk, Sporting Lisabona, Anderlecht Bruxelles, Celtic Glasgow sau Panathinaikos Atena. In cazul calificarii, echipa noastra, pentru a intra in grupele UEFA Champions League, ar trebui sa treaca de una dintre urmatoarele adversare, in runda play-off (18/19 august-25/26 august): Arsenal Londra, Atletico Madrid, Olympique Lyon, Fiorentina sau VfB Stuttgart.
De pe site-ul oficial:
Formatia noastra va juca in turul 3 preliminar (meciurile pe 28/29 iulie-4/5 august), adversar urmand sa fie una dintre urmatoarele formatii: Sahtior Donetk, Sporting Lisabona, Anderlecht Bruxelles, Celtic Glasgow sau Panathinaikos Atena. In cazul calificarii, echipa noastra, pentru a intra in grupele UEFA Champions League, ar trebui sa treaca de una dintre urmatoarele adversare, in runda play-off (18/19 august-25/26 august): Arsenal Londra, Atletico Madrid, Olympique Lyon, Fiorentina sau VfB Stuttgart.
Despre campionii din noi - şi din alţii
Nu mi se par corecte atacurile la jucători, cum că n-ar fi vrut să câştige ieri sau că nu au dat tot ce puteau. Dat fiind că ne aflam în improbabilitatea de a putea întoarce eşecul cu Unirea Urziceni, mi se pare că mult discutata menajare este o scuză suficientă. Am considerat că această Cupă a României trebuia sacrificată încă de la meciul cu Bistriţa, pentru că ne va stoarce de forţă pe acest final, dar nu îmi imaginam contextul fizic în care ne vom afla în ultima etapă. Nu e plăcut, dar e doar normal să ştii când să tragi linie şi să-ţi stabileşti prorităţile, ceva ceea ce noi nu am făcut în prima fază. Declaraţiile bombastice ale lui Iancu au fost, ca de obicei, iresponsabile şi lipsite de pragmatism, dar nu mai are rost să le discutăm acuma.
Aceştia sunt jucătorii care ne-au dus pe doi, deşi niciunul dintre noi n-ar fi sperat asta la începutul sezonului. A-i acuza acuma că nu vor, că nu-şi dau sufletul, mi se pare manifestarea unei mari frustrări, frustrare pe care o împărtăşesc, însă care nu trebuie direcţionată către absolut toţi cei care au ceva de-a face cu Poli. Nu cred că are rost să vorbesc despre rolul antrenorului în a motiva jucătorii şi a-i ţine în priză. Normal că nu îi scuză, în vreun sens absolut, dar noi nici nu discutăm aici despre absoluturi, ci despre realitatea asta amărâtă în care vieţuim.
Nu voi spune că am fost fantastici, pentru că deşi am fost dintr-un anumit punct de vedere, ar înseamna să ignor că un egal cu Unirea ne punea în poziţia de mari favoriţi la campionat. Nevorbind despre un meci de acuma trei luni, ci despre un meci în penultima etapă, simţul de nerealizare este şi mai mare.
În acelaşi timp însă, trebuie recunoscute meritele celor care au evoluat exemplar în mare parte a acestui campionat. În spiritul consecvenţei, trebuie evidenţiat că deşi jucătorii sunt cei de pe teren, dacă le găsesc scuze pentru un asemenea sfârşit de campionat, înseamnă că de fapt antrenorul este cel care dă tonul - cel puţin la Poli. E o chestie la care trebuie să se gândească, pe viitor, mulţi dintre cei care sunt acuma în lotul nostru, nu atât ca pe o lecţie de fotbal, cât ca pe o lecţie de moderaţie. Nu vreau să acuz pe nimeni că nu şi-a văzut de treabă, fiindcă nu ştiu să fie aşa, dar vreau să evidenţiez faptul că oricine acceptă acest discurs pe care l-am produs, oricare dintre fotbalişti, în general, care recunoaşte realitatea ca fiind aceasta pe care am descris-o, păi acesta îşi asuma poziţia de pion, care nu poate funcţiona eficient decât atunci când are pe cineva din spate care ştie să-l împingă. În lumea "de zi cu zi", e o chestiune acceptată de toţi, doar în fotbal persistă anormalitatea în care angajaţii sunt peste manager.
Cât despre campionii României, pe mine mă întristează în general când o echipă câştigă ceva şi nu există nimeni în afară de cei implicaţi şi alte câteva zeci de oameni care să se bucure de această reuşită. Dar din punct de vedere fotbalistic nu prea avem ce discuta, căci am fost învinşi când puteam să tranşăm lupta, chiar de a fost cu Bergonzi cu tot.
Sentimentele mele faţă de Marian Iancu sunt bine ştiute de multă vreme. Nu vreau să le rediscut, precum nu vrea nici să discut faptul că, în mod cert, cu BKP pe piept, ne-am stabilit undeva sănătos în primele şase echipe ale campionatului. Totul se rezumă la de unde găsim satisfacţia în fotbal - şi, de ce nu, în viaţă. Mi se pare un compromis asemănător celor din ultima vreme să urli către cer "Iancule, adu un antrenor şi lasă-l să-şi facă treaba", pentru că dacă nu s-a întâmplat cu Dusan Uhrin, chiar nu ştiu cu cine se va mai întâmpla. Spune asta pentru că nu cred că şansa ne va mai arunca în cale un antrenor precum Dusan în viitorul apropiat, la fel cum am mari dubii că noi ne dorim cu adevărat ceea ce Iancu declară că ne dorim. Dar şi această discuţie a trecut prin atâtea guri că mi-e silă de ea.
N-avem ce face, să vedem ce ne rezervă viitorul: mai e un meci extraordinar de important, pe care eu cred că putem să-l câştigăm, şi aştept cu oarecare indiferenţă decizia de astăzi a prietenilor de la TAS.
Aceştia sunt jucătorii care ne-au dus pe doi, deşi niciunul dintre noi n-ar fi sperat asta la începutul sezonului. A-i acuza acuma că nu vor, că nu-şi dau sufletul, mi se pare manifestarea unei mari frustrări, frustrare pe care o împărtăşesc, însă care nu trebuie direcţionată către absolut toţi cei care au ceva de-a face cu Poli. Nu cred că are rost să vorbesc despre rolul antrenorului în a motiva jucătorii şi a-i ţine în priză. Normal că nu îi scuză, în vreun sens absolut, dar noi nici nu discutăm aici despre absoluturi, ci despre realitatea asta amărâtă în care vieţuim.
Nu voi spune că am fost fantastici, pentru că deşi am fost dintr-un anumit punct de vedere, ar înseamna să ignor că un egal cu Unirea ne punea în poziţia de mari favoriţi la campionat. Nevorbind despre un meci de acuma trei luni, ci despre un meci în penultima etapă, simţul de nerealizare este şi mai mare.
În acelaşi timp însă, trebuie recunoscute meritele celor care au evoluat exemplar în mare parte a acestui campionat. În spiritul consecvenţei, trebuie evidenţiat că deşi jucătorii sunt cei de pe teren, dacă le găsesc scuze pentru un asemenea sfârşit de campionat, înseamnă că de fapt antrenorul este cel care dă tonul - cel puţin la Poli. E o chestie la care trebuie să se gândească, pe viitor, mulţi dintre cei care sunt acuma în lotul nostru, nu atât ca pe o lecţie de fotbal, cât ca pe o lecţie de moderaţie. Nu vreau să acuz pe nimeni că nu şi-a văzut de treabă, fiindcă nu ştiu să fie aşa, dar vreau să evidenţiez faptul că oricine acceptă acest discurs pe care l-am produs, oricare dintre fotbalişti, în general, care recunoaşte realitatea ca fiind aceasta pe care am descris-o, păi acesta îşi asuma poziţia de pion, care nu poate funcţiona eficient decât atunci când are pe cineva din spate care ştie să-l împingă. În lumea "de zi cu zi", e o chestiune acceptată de toţi, doar în fotbal persistă anormalitatea în care angajaţii sunt peste manager.
Cât despre campionii României, pe mine mă întristează în general când o echipă câştigă ceva şi nu există nimeni în afară de cei implicaţi şi alte câteva zeci de oameni care să se bucure de această reuşită. Dar din punct de vedere fotbalistic nu prea avem ce discuta, căci am fost învinşi când puteam să tranşăm lupta, chiar de a fost cu Bergonzi cu tot.
Sentimentele mele faţă de Marian Iancu sunt bine ştiute de multă vreme. Nu vreau să le rediscut, precum nu vrea nici să discut faptul că, în mod cert, cu BKP pe piept, ne-am stabilit undeva sănătos în primele şase echipe ale campionatului. Totul se rezumă la de unde găsim satisfacţia în fotbal - şi, de ce nu, în viaţă. Mi se pare un compromis asemănător celor din ultima vreme să urli către cer "Iancule, adu un antrenor şi lasă-l să-şi facă treaba", pentru că dacă nu s-a întâmplat cu Dusan Uhrin, chiar nu ştiu cu cine se va mai întâmpla. Spune asta pentru că nu cred că şansa ne va mai arunca în cale un antrenor precum Dusan în viitorul apropiat, la fel cum am mari dubii că noi ne dorim cu adevărat ceea ce Iancu declară că ne dorim. Dar şi această discuţie a trecut prin atâtea guri că mi-e silă de ea.
N-avem ce face, să vedem ce ne rezervă viitorul: mai e un meci extraordinar de important, pe care eu cred că putem să-l câştigăm, şi aştept cu oarecare indiferenţă decizia de astăzi a prietenilor de la TAS.
10 iunie 2009
FC Braşov - Poli 1:0 (0:0)
O înfrângere care nu mai contează, dat fiind că soarta campionatului era jucată în mare parte de etapa trecută, după un meci foarte slab, lipsit de ocazii, în care Velcea a abordat partida fără atacanţi pe teren.
Singura şansă reală de gol a alb-violeţilor a venit prin minutul 85, când Bucur, Parks şi Curtean au scăpat pe o contră, dar golgheterul nostru n-a ştiut ce să facă cu mingea şi faza s-a stins. Braşovul a marcat în minutul 88, după o harababură în careul nostru, trecându-şi în cont o victorie meritată. Nu văd ce-ar mai fi de discutat. Despre Iancu vă las pe voi să discutaţi.
Nu prea caut să-l învinuiesc pe Velcea pentru primul unsprezece ales, în contextul în care e clar că în acest moment Cupa este obiectivul principal al echipei. Rămâne de văzut dacă nu cumva terminăm şi oficial pe locul doi.
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5,5), Luchin (6,5), Cisovsky (5,5), Latovlevici (4,5) - Stancu (5,5), Arm. Karamyan (5,5), Scutaru (5,5), Borbely (6), Art. Karamyan (5,5) - Curtean (5)
Schimbări:
Vrsici (6) în locul lui Scutaru (min 52)
Bucur (5,5) în locul lui Art. Karamyan (min 64)
Parks în locul lui Arm. Karamyan (min 81)
P.S. BUCUR GOLGHETER!
Gol Hadnagy (min 88):
Singura şansă reală de gol a alb-violeţilor a venit prin minutul 85, când Bucur, Parks şi Curtean au scăpat pe o contră, dar golgheterul nostru n-a ştiut ce să facă cu mingea şi faza s-a stins. Braşovul a marcat în minutul 88, după o harababură în careul nostru, trecându-şi în cont o victorie meritată. Nu văd ce-ar mai fi de discutat. Despre Iancu vă las pe voi să discutaţi.
Nu prea caut să-l învinuiesc pe Velcea pentru primul unsprezece ales, în contextul în care e clar că în acest moment Cupa este obiectivul principal al echipei. Rămâne de văzut dacă nu cumva terminăm şi oficial pe locul doi.
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5,5), Luchin (6,5), Cisovsky (5,5), Latovlevici (4,5) - Stancu (5,5), Arm. Karamyan (5,5), Scutaru (5,5), Borbely (6), Art. Karamyan (5,5) - Curtean (5)
Schimbări:
Vrsici (6) în locul lui Scutaru (min 52)
Bucur (5,5) în locul lui Art. Karamyan (min 64)
Parks în locul lui Arm. Karamyan (min 81)
P.S. BUCUR GOLGHETER!
Gol Hadnagy (min 88):
Juniori B: Poli - CFR Cluj 0:0
Ştire preluată de pe site-ul oficial:
În primul meci din faza zonală a campionatului naţional de juniori B, fază ce se desfăşoară în aceste zile pe stadionul "UMT" din Timişoara, echipa noastră, pregatita de Robert Frusa, a remizat, 0-0, cu CFR Cluj. Iată formaţia folosită: Ostafie, Daruiala, Iovan, Voiculescu, Damian, Nicoara, Homan, Stancu, Szalkai, Morosan, Velici. Au mai intrat: Aldea, Toma, Vuculescu, Pana si Paulescu. Următorul meci: vineri, 12 iunie, ora 11,45, cu LPS Slatina.
În primul meci din faza zonală a campionatului naţional de juniori B, fază ce se desfăşoară în aceste zile pe stadionul "UMT" din Timişoara, echipa noastră, pregatita de Robert Frusa, a remizat, 0-0, cu CFR Cluj. Iată formaţia folosită: Ostafie, Daruiala, Iovan, Voiculescu, Damian, Nicoara, Homan, Stancu, Szalkai, Morosan, Velici. Au mai intrat: Aldea, Toma, Vuculescu, Pana si Paulescu. Următorul meci: vineri, 12 iunie, ora 11,45, cu LPS Slatina.
8 iunie 2009
Viitorul şi juniorii - partea I
Din informaţiile pe care le am, juniorii A au ratat calificarea mai departe în semifinalele naţionale. Dezamăgitor, dar nu neapărat surprinzător, aş spune.
Rezultate:
Poli - Gloria Bistriţa 4:0 (Leagu x3, Jitaru)
Poli - FC Bihor 1:2 (Boştină)
Să vedem ce vor face marile speranţe, juniorii B. Meciurile se dispută între 9.30 şi 11.45, câte două meciuri pe zi.
Rezultate:
Poli - Gloria Bistriţa 4:0 (Leagu x3, Jitaru)
Poli - FC Bihor 1:2 (Boştină)
Să vedem ce vor face marile speranţe, juniorii B. Meciurile se dispută între 9.30 şi 11.45, câte două meciuri pe zi.
7 iunie 2009
Final de sezon pentru Poli II
După treizeci de etape, formația secundă a Politehnicii a terminat sezonul pe locul 7, cu 41 de puncte, golaveraj de 40-38, înregistrând 12 victorii, 5 egaluri, 13 înfrângeri. Din păcate nu am ținut evidența meciurilor jucate/golurilor marcate, dat fiind că trebuia să corectez datele în contextul retragerii mai mult echipe în turul campionatului. Când voi reuși să mă regrupez în această privință, voi publica aici toate informațiile de interes.
În ceea ce privește calitatea echipei, nu pot să nu remarc că resimt un gust destul de amar. Poli II joacă puțin mai bine ca echipă decât la începutul returului, de când s-a bazat mai mult pe fotbaliști tineri, dar problema e alta: pe de-o parte, aproape niciun jucător nu dă semne că ar putea să ajungă la echipa mare, iar pe de altă parte (și mai îngrijorător), îmi vine foarte greu să spun că vreunul dintre ei a progresat în mod evident pe parcursul acestui an.
Există câțiva jucători mai buni, precum sunt Ganea, Buda, uneori și Popa, dar toți au ajuns deja la 21 de ani - și îmi permit să cred că ar fi trebuit să arate mai mult până în acest moment. Dintre juniorii echipei, precum Boștină, Dăruială sau Leagu nu pot spune că vreunul m-a impresionat și nu știu dacă e doar o chestiune de experiență.
Singurul jucător care și-a confirmat potențialul și chiar a făcut progrese în joc (mai ales de când a fost mutat la închidere) este Zaluschi. De el și Glodeanu am vorbit și după turneul juniorilor A vara trecută, dar Glodeanu a fost trimis la Poli 2002 din câte am auzit, ca să frece terenurilor unei ligi din care nu văd cu ce poți să ieși mai bun. Zaluschi, la 19 ani, e cam firav din punct de vedere fizic, dar arată un simț al jocului, un control eficient al mingii și o capacitate bună de a căuta soluții potrivite chiar și atunci când e sub presiune. Următorul pas ar fi să fie adus mai aproape de prima echipă, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dacă se aduc cinci jucători de la Buzău, nu văd de ce nu s-ar găsi loc și pentru un jucător de la Poli II. Nu neapărat să joace, cât să intre în contact cu aerul rarefiat al piramizii fotbalului românesc.
Să vedem ce rezultate vor obține juniorii în turneele naționale din acest sezon. Săptămâna următoare se desfășoară meciurile care ne interesează, iar dacă nu îmi pun speranțe prea mari în grupa de juniori A, sper să văd lucruri bune de la atât de lăudații juniori B. Aceștia din urmă vor evolua între 9 și 14 iunie la stadionul UMT, sper să aflăm și mai precis la ce ore și în ce zile.
În ceea ce privește calitatea echipei, nu pot să nu remarc că resimt un gust destul de amar. Poli II joacă puțin mai bine ca echipă decât la începutul returului, de când s-a bazat mai mult pe fotbaliști tineri, dar problema e alta: pe de-o parte, aproape niciun jucător nu dă semne că ar putea să ajungă la echipa mare, iar pe de altă parte (și mai îngrijorător), îmi vine foarte greu să spun că vreunul dintre ei a progresat în mod evident pe parcursul acestui an.
Există câțiva jucători mai buni, precum sunt Ganea, Buda, uneori și Popa, dar toți au ajuns deja la 21 de ani - și îmi permit să cred că ar fi trebuit să arate mai mult până în acest moment. Dintre juniorii echipei, precum Boștină, Dăruială sau Leagu nu pot spune că vreunul m-a impresionat și nu știu dacă e doar o chestiune de experiență.
Singurul jucător care și-a confirmat potențialul și chiar a făcut progrese în joc (mai ales de când a fost mutat la închidere) este Zaluschi. De el și Glodeanu am vorbit și după turneul juniorilor A vara trecută, dar Glodeanu a fost trimis la Poli 2002 din câte am auzit, ca să frece terenurilor unei ligi din care nu văd cu ce poți să ieși mai bun. Zaluschi, la 19 ani, e cam firav din punct de vedere fizic, dar arată un simț al jocului, un control eficient al mingii și o capacitate bună de a căuta soluții potrivite chiar și atunci când e sub presiune. Următorul pas ar fi să fie adus mai aproape de prima echipă, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dacă se aduc cinci jucători de la Buzău, nu văd de ce nu s-ar găsi loc și pentru un jucător de la Poli II. Nu neapărat să joace, cât să intre în contact cu aerul rarefiat al piramizii fotbalului românesc.
Să vedem ce rezultate vor obține juniorii în turneele naționale din acest sezon. Săptămâna următoare se desfășoară meciurile care ne interesează, iar dacă nu îmi pun speranțe prea mari în grupa de juniori A, sper să văd lucruri bune de la atât de lăudații juniori B. Aceștia din urmă vor evolua între 9 și 14 iunie la stadionul UMT, sper să aflăm și mai precis la ce ore și în ce zile.
6 iunie 2009
Internaționali alb-violeți
Magera a debutat ieri pentru Naționala Cehiei, în victoria 1-0 împotriva maltezilor. El a fost schimbat la pauză.
Borbely a intrat în repriza secundă în victoria cu 7-0 a Slovaciei împotriva reprezentativei statului San Marino.
La români ca la români, golgheterii Ligii 1 stau pe bancă sau în tribune, în timp ce lumea celebrează o victorie istorică împotriva Lituaniei.
Borbely a intrat în repriza secundă în victoria cu 7-0 a Slovaciei împotriva reprezentativei statului San Marino.
La români ca la români, golgheterii Ligii 1 stau pe bancă sau în tribune, în timp ce lumea celebrează o victorie istorică împotriva Lituaniei.
5 iunie 2009
Poli II - Becicherecu Mic 0:0
Theia m-a ajutat scriind cronica la această partidă.
Poli II a întâlnit astăzi pe Nova Mama Mia Becicherecul Mic. Uitându-te la locul ocupat de Nova Mama Mia (14), pentru Poli meciul părea unul acceptabil. Dar teoria nu s-a dovedit a fi cea bună, scorul final fiind 0-0.
În prima repriză au fost puţine ocazii, care nu au reuşit să încline balanţa în nicio direcţie. În minutul 11 a avut loc prima gafă a lui Dăruială care era să ne coste, dar Cobliş şi-a apărat buturile. Nouă minute mai târziu numai bara ne-a salvat de golul oaspeţilor. Replica băieţilor noştri a venit cinci minute mai târziu când Popa a șutat din 11m, dar nici de data aceasta mingea nu a intrat în plasă. În minutul 44, Becicherecul Mic beneficiază de o lovitură liberă, mingea lovește din nou bara, iar șutul care urmează este scos la disperare de Oberşterescu.
Cea de-a doua repriză s-a dovedit a fi la fel de săracă în ocazii. Minutul 60 este marcat de o deschidere excelentă al lui Moroşan, dar care este irosită de căpitanul nostru, Popa. Cincisprezece minute mai târziu Raicu se remarcă printr-un şut de la marginea careului, dar portarul oaspeților este la post, aceasta fiind și ultima fază notabilă a partidei.
Poli II: Cobliș (6) - Dăruială (4,5), Aldana (6,5), Oberșterescu (6,5), Terlai (5) - Buda (5,5), Zaluschi (6), Riviș (5), Ganea (5,5) - Moroșan (5,5), Popa (5)
Schimbări:
Vociu (5) pentru Riviș (min 52)
Raicu (5,5) pentru Popa (min 68)
Petrus pentru Voicu (min 82)
Buda în acțiune
Ganea
Aldana
Poli II a întâlnit astăzi pe Nova Mama Mia Becicherecul Mic. Uitându-te la locul ocupat de Nova Mama Mia (14), pentru Poli meciul părea unul acceptabil. Dar teoria nu s-a dovedit a fi cea bună, scorul final fiind 0-0.
În prima repriză au fost puţine ocazii, care nu au reuşit să încline balanţa în nicio direcţie. În minutul 11 a avut loc prima gafă a lui Dăruială care era să ne coste, dar Cobliş şi-a apărat buturile. Nouă minute mai târziu numai bara ne-a salvat de golul oaspeţilor. Replica băieţilor noştri a venit cinci minute mai târziu când Popa a șutat din 11m, dar nici de data aceasta mingea nu a intrat în plasă. În minutul 44, Becicherecul Mic beneficiază de o lovitură liberă, mingea lovește din nou bara, iar șutul care urmează este scos la disperare de Oberşterescu.
Cea de-a doua repriză s-a dovedit a fi la fel de săracă în ocazii. Minutul 60 este marcat de o deschidere excelentă al lui Moroşan, dar care este irosită de căpitanul nostru, Popa. Cincisprezece minute mai târziu Raicu se remarcă printr-un şut de la marginea careului, dar portarul oaspeților este la post, aceasta fiind și ultima fază notabilă a partidei.
Poli II: Cobliș (6) - Dăruială (4,5), Aldana (6,5), Oberșterescu (6,5), Terlai (5) - Buda (5,5), Zaluschi (6), Riviș (5), Ganea (5,5) - Moroșan (5,5), Popa (5)
Schimbări:
Vociu (5) pentru Riviș (min 52)
Raicu (5,5) pentru Popa (min 68)
Petrus pentru Voicu (min 82)
Buda în acțiune
Ganea
Aldana
4 iunie 2009
Despre prostia altora
Tot citeam zilele trecute despre cât de fraieri au fost dinamoviștii, cum au reușit ei să piardă campionatul când l-au condus practic întreg returul și mare parte din tur. Cât de idioți au fost că n-au putut scoate măcar un egal la Urziceni sau că n-au avut forța să îi invingă pe brașoveni. Cât de incapabili au fost cei din conducere sau cât de destrăbălați cei de pe teren. Și cât de mult se bucurau unii dintre noi că nu va lua dinamo campionatul.
E clar că situația noastră nu este identică - dar trebuie să mă întreb în ce măsură există consecvență în ceea ce privește atitudinea pe care o afișăm față de Poli. Deși mulți spuneam că pentru noi Poli e campioană chiar dacă nu primim cele șase puncte, nu am auzit de multă lume distrusă căci n-am fost în stare să ne asigurăm această poziție, acasă, în fața unui stadion plin. Înțeleg că pe de-o parte e vorba de pragmatism și pe de altă parte e vorba de un sistem implementat pentru a ne proteja de frustrarea imensă pe care ar trebui s-o îndurăm. Dar eu nu pot să râd de dinamoviști, pentru că a râde de dinamoviști este, măcar într-o oarecare măsură, ca și cum aș râde de noi, poliștii. Nu știu câtă lume este cu adevărat conștientă în ce hal am dat cu piciorul unei șanse care a mai venit doar o dată sau de două ori în istoria clubului. Punctele astea au funcționat ca o barieră emoțională, întărită de presă care s-a asigurat să nu pună prea mult accent pe faptul că Poli a condus campionatul aproape pe parcursul întregii desfășurări.
Mai avem șanse, dar după ce am pierdut toate meciurile importante ale acestui final de sezon, și mai ales după înfrângerea de duminică, îmi vine greu să cred că mai putem întoarce soarta acestui sezon. Oricum, atât aveam de zis, că mă simt groaznic de mic.
E clar că situația noastră nu este identică - dar trebuie să mă întreb în ce măsură există consecvență în ceea ce privește atitudinea pe care o afișăm față de Poli. Deși mulți spuneam că pentru noi Poli e campioană chiar dacă nu primim cele șase puncte, nu am auzit de multă lume distrusă căci n-am fost în stare să ne asigurăm această poziție, acasă, în fața unui stadion plin. Înțeleg că pe de-o parte e vorba de pragmatism și pe de altă parte e vorba de un sistem implementat pentru a ne proteja de frustrarea imensă pe care ar trebui s-o îndurăm. Dar eu nu pot să râd de dinamoviști, pentru că a râde de dinamoviști este, măcar într-o oarecare măsură, ca și cum aș râde de noi, poliștii. Nu știu câtă lume este cu adevărat conștientă în ce hal am dat cu piciorul unei șanse care a mai venit doar o dată sau de două ori în istoria clubului. Punctele astea au funcționat ca o barieră emoțională, întărită de presă care s-a asigurat să nu pună prea mult accent pe faptul că Poli a condus campionatul aproape pe parcursul întregii desfășurări.
Mai avem șanse, dar după ce am pierdut toate meciurile importante ale acestui final de sezon, și mai ales după înfrângerea de duminică, îmi vine greu să cred că mai putem întoarce soarta acestui sezon. Oricum, atât aveam de zis, că mă simt groaznic de mic.
31 mai 2009
Poli - Unirea Urziceni 1:2 (1:0)
Of. Din nou am condus și n-am reușit să ținem de rezultat. Urziceniul joacă în mod cert bine, iar în contextul în care arbitrul partidei a judecat ambele faze cheie ale reprizei secunde în favoarea lor, era clar că ne va fi foarte greu să revenim. Se bucură în sfârșit și Petrescu.
Decisivă a fost și ratarea lui Arman Karamyan, la 1-1, în urma unei faze făcute de Bucur, precum și pasul greșit făcut la ofsaid de apărarea noastră la golul doi al oaspeților.
Păcat, mare păcat. Dar asta e, măcar a câștigat o echipă care joacă fotbal.
Poli: Pantilimon (5,5) - Stancu (5), Luchin (5,5), Cisovsky (5,5), Latovlevici (5) - Arm. Karamyan (5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (6,5), Magera (5)
Schimbări:
Parks (5) pentru Borbely (min 65)
Curtean pentru Art. Karamyan (min 79)
Gol Gigel Bucur (min 29):
Decisivă a fost și ratarea lui Arman Karamyan, la 1-1, în urma unei faze făcute de Bucur, precum și pasul greșit făcut la ofsaid de apărarea noastră la golul doi al oaspeților.
Păcat, mare păcat. Dar asta e, măcar a câștigat o echipă care joacă fotbal.
Poli: Pantilimon (5,5) - Stancu (5), Luchin (5,5), Cisovsky (5,5), Latovlevici (5) - Arm. Karamyan (5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (6,5), Magera (5)
Schimbări:
Parks (5) pentru Borbely (min 65)
Curtean pentru Art. Karamyan (min 79)
Gol Gigel Bucur (min 29):
30 mai 2009
Rivali și papagali
Mă gândeam zilele astea că am putut să trăiesc pentru prima oara în viața mea cum se dezvoltă o antipatie apăsată, care poate oricând să devină una de "tradiție" în fotbalul românesc.
Când CFR-ul își disputa anul trecut titlu, mai toată suflarea alb-violetă îi susținea. Motivele erau multiple, de la admirația pentru felul în care a fost condus clubul către succes, la simplul fapt că reprezenta o piatră de rezistență împotriva dominației Bucureștiului. Am fost bucuroși că i-am putut ajuta prin acel egal în Ghencea, sau cel puțin eu am fost, în primul rând pentru că Steaua abordase cum abordase acel retur.
Apoi anul acesta totul a început să se dezintegreze. Mai întâi, CFR s-a aflat printre echipele care nu au dorit în mod oficial ca noi să ne recuperăm punctele când s-a discutat despre această chestiune, anul trecut. Conducerea admirată a luat-o razna, episodul Uhrin fiind doar unul din multele episoade care au determinat ca CFR să nu lupte pentru titlu în acest an, deși au o echipă foarte puternică. La toate meciurile de cupă disputate la Cluj, precum și la meciul de campionat, atitudinea unor suporteri din tribune a fost mai rea decât la meciurile din București. Țin însă să evidențiez că nu poate fi vorba decât despre unii, căci trebuie să ne aducem aminte de meciul cu Lituania. Iar acuma, declarațiile de amor dintre conducătorii și jucătorii ceferiști față de cauza dinamoviștilor este mai mult decât dezamăgitoare. Problema nu mi se pare faptul în sine, ci lipsa totală de respect și recunoaștere, în contextul în care egalul nostru în Ghencea a contat cel puțin la fel de mult ca victoria dinamoviștilor (la egalitate de puncte, Steaua câștiga campionatul).
Mi se pare păcat că s-a ajuns aici și că niște oameni atât de neimportanți în esența timpului riscă să pună bazele unei asemenea antipatii puternice, care mai mult ca sigur are potențialul de a-i depăși în longevitate, dată fiind natura antipatiilor și hrana puțină de care au nevoie ca să supraviețuiască. Până când diverșii protagoniști cu gurile lor mari (avem și noi din ăștia) nu se vor opri din a împrăștia aceste sentimente, până la urmă, distructive, nu văd cum fotbalul românesc va putea fi despre fotbal, și nu despre România.
P.S. Ca să nu vorbesc de rolul presei în această poveste...
Când CFR-ul își disputa anul trecut titlu, mai toată suflarea alb-violetă îi susținea. Motivele erau multiple, de la admirația pentru felul în care a fost condus clubul către succes, la simplul fapt că reprezenta o piatră de rezistență împotriva dominației Bucureștiului. Am fost bucuroși că i-am putut ajuta prin acel egal în Ghencea, sau cel puțin eu am fost, în primul rând pentru că Steaua abordase cum abordase acel retur.
Apoi anul acesta totul a început să se dezintegreze. Mai întâi, CFR s-a aflat printre echipele care nu au dorit în mod oficial ca noi să ne recuperăm punctele când s-a discutat despre această chestiune, anul trecut. Conducerea admirată a luat-o razna, episodul Uhrin fiind doar unul din multele episoade care au determinat ca CFR să nu lupte pentru titlu în acest an, deși au o echipă foarte puternică. La toate meciurile de cupă disputate la Cluj, precum și la meciul de campionat, atitudinea unor suporteri din tribune a fost mai rea decât la meciurile din București. Țin însă să evidențiez că nu poate fi vorba decât despre unii, căci trebuie să ne aducem aminte de meciul cu Lituania. Iar acuma, declarațiile de amor dintre conducătorii și jucătorii ceferiști față de cauza dinamoviștilor este mai mult decât dezamăgitoare. Problema nu mi se pare faptul în sine, ci lipsa totală de respect și recunoaștere, în contextul în care egalul nostru în Ghencea a contat cel puțin la fel de mult ca victoria dinamoviștilor (la egalitate de puncte, Steaua câștiga campionatul).
Mi se pare păcat că s-a ajuns aici și că niște oameni atât de neimportanți în esența timpului riscă să pună bazele unei asemenea antipatii puternice, care mai mult ca sigur are potențialul de a-i depăși în longevitate, dată fiind natura antipatiilor și hrana puțină de care au nevoie ca să supraviețuiască. Până când diverșii protagoniști cu gurile lor mari (avem și noi din ăștia) nu se vor opri din a împrăștia aceste sentimente, până la urmă, distructive, nu văd cum fotbalul românesc va putea fi despre fotbal, și nu despre România.
P.S. Ca să nu vorbesc de rolul presei în această poveste...
26 mai 2009
23 mai 2009
Gloria Buzău - FC Vaslui 4:1 (1:0)
Ce meci au tras buzoienii! În fața unei echipe ușor blazate a Vasluiului, au profitat de toate ocaziile ivite, au jucat frumos, s-au apărat bine, și nu le-au dat mari șanse adversarilor.
Mansour a deschis scorul după jumătate de oră de joc, fiind găsit perfect la capătul unei centrări venite de pe dreapta (Bonfim sau Cojocnean), iar finalizarea sa cu capul a avut cale lungă până în poartă, însă în final a poposit acolo unde-i era locul.
Oaspeții au egalat imediat după pauză, obținând un penalty ca urmare a unei intervenții slabe a lui Zimmermann și un atac mai agresiv al lui Chițu asupra lui Burdujan. Wesley a tranformat fără probleme. Au urmat alte câteva minute de presiune ale vasluienilor, însă aceștia au lăsat-o mai moale odată cu trecerea timpului, iar Gloria Buzău a prins contur pe atac. Chițu a creat întâi o fază bună, driblând niște jucători, dar șutul său a trecut pe lângă vinclu. Apoi Mansour a șutat din unghi, iar Kuciak a fost obligat să respingă, înainte ca Mera să dea lovitura în minutul 78: corner executat de Ionescu, iar fundașul Buzăului a reluat cu capul, fără șanse, pentru portarul oaspeților! La doar patru minute, Bonfim a obținut o liberă în marginea careului, iar Ionescu a trimis mingea direct la vinclu cu o execuție de maestru. Golul final a venit chiar înainte de ultimul fluier, Mansour fiind servit ideal de Ademar, care făcuse o recuperare și o cursă impresionante, iar senegalezul a trimis printre picioarele lui Kuciack pentru un scor de neimaginat!
E admirabil cât de mult a crescut în joc echipa odată cu trecerea timpului - și odată ce s-a stabilizat primul unsprezece. Chițu și Popa au avut de muncit până au intrat în primul unsprezece, iar revenirea lui Ionescu oferă echipei acel plus de care aveau nevoie la mijloc. Sunt convins că tuturor jucătorilor le-a făcut foarte bine această experiență în prima ligă, iar dacă mai produc asemenea surprize, cine știe câți vor putea să spere pentru un loc la Poli. Momentan nu cred că pe lângă cei menționați mai este vreunul care să aibe și atuul vârstei și cel al calității pentru a veni la Timișora, însă mă uit la Bonfim care joacă excelent mai ales pe plan ofensiv sau la Mansour care cu siguranță are cel puțin la fel de multe calități ca și Rusici. Chestiunea e că dorim să îmbunătățim lotul, nu să-l facem mai stufos, deci vor trebui luate decizii interesante în această vară - dar până atunci mai e mult, iar totul depinde de unde vom termina acest sezon.
Gloria Buzău: Zimmermann (5) - Cojocnean (5,5), Mera (6,5), Diogo (6), Bonfim (6,5) - Popa (6,5), Teușan (5,5), Poparadu (5,5), Chițu (6,5), Sandu (5,5) - Mansour (7)
Schimbări:
Ademar (6) pentru Teușan (min 58)
Cl. Ionescu (7) pentru Sandu (min 70)
Gol Mansour (min 28):
Mansour a deschis scorul după jumătate de oră de joc, fiind găsit perfect la capătul unei centrări venite de pe dreapta (Bonfim sau Cojocnean), iar finalizarea sa cu capul a avut cale lungă până în poartă, însă în final a poposit acolo unde-i era locul.
Oaspeții au egalat imediat după pauză, obținând un penalty ca urmare a unei intervenții slabe a lui Zimmermann și un atac mai agresiv al lui Chițu asupra lui Burdujan. Wesley a tranformat fără probleme. Au urmat alte câteva minute de presiune ale vasluienilor, însă aceștia au lăsat-o mai moale odată cu trecerea timpului, iar Gloria Buzău a prins contur pe atac. Chițu a creat întâi o fază bună, driblând niște jucători, dar șutul său a trecut pe lângă vinclu. Apoi Mansour a șutat din unghi, iar Kuciak a fost obligat să respingă, înainte ca Mera să dea lovitura în minutul 78: corner executat de Ionescu, iar fundașul Buzăului a reluat cu capul, fără șanse, pentru portarul oaspeților! La doar patru minute, Bonfim a obținut o liberă în marginea careului, iar Ionescu a trimis mingea direct la vinclu cu o execuție de maestru. Golul final a venit chiar înainte de ultimul fluier, Mansour fiind servit ideal de Ademar, care făcuse o recuperare și o cursă impresionante, iar senegalezul a trimis printre picioarele lui Kuciack pentru un scor de neimaginat!
E admirabil cât de mult a crescut în joc echipa odată cu trecerea timpului - și odată ce s-a stabilizat primul unsprezece. Chițu și Popa au avut de muncit până au intrat în primul unsprezece, iar revenirea lui Ionescu oferă echipei acel plus de care aveau nevoie la mijloc. Sunt convins că tuturor jucătorilor le-a făcut foarte bine această experiență în prima ligă, iar dacă mai produc asemenea surprize, cine știe câți vor putea să spere pentru un loc la Poli. Momentan nu cred că pe lângă cei menționați mai este vreunul care să aibe și atuul vârstei și cel al calității pentru a veni la Timișora, însă mă uit la Bonfim care joacă excelent mai ales pe plan ofensiv sau la Mansour care cu siguranță are cel puțin la fel de multe calități ca și Rusici. Chestiunea e că dorim să îmbunătățim lotul, nu să-l facem mai stufos, deci vor trebui luate decizii interesante în această vară - dar până atunci mai e mult, iar totul depinde de unde vom termina acest sezon.
Gloria Buzău: Zimmermann (5) - Cojocnean (5,5), Mera (6,5), Diogo (6), Bonfim (6,5) - Popa (6,5), Teușan (5,5), Poparadu (5,5), Chițu (6,5), Sandu (5,5) - Mansour (7)
Schimbări:
Ademar (6) pentru Teușan (min 58)
Cl. Ionescu (7) pentru Sandu (min 70)
Gol Mansour (min 28):
22 mai 2009
Poli - Steaua 1:0 (1:0)
Dumnezeule, ce caricatură de meci. O victorie cât trei puncte, dar alb-violeții s-au văzut blocați în propria jumătate aproape întreaga repriză secundă - după ce nici în primul mitan nu excelaseră în mod deosebit.
Oaspeții au început mai determinat și Poli le-a permis să păstreze posesia, însă fotbal s-a jucat puțin. Prima șansă de gol a venit în minutul 20 ca urmare a unui șut de la distanță al lui Golanski, pe care Pantilimon l-a parat, iar imediat după această fază alb-violeții au ieșit pe contra-atac, iar Zapata a scos șutul excelent al lui Borbely. Apoi meciul a revenit la ritmul apatic de dinainte, până când, în minutul 32, Parks a luat o fază pe cont propriu, a trecut de doi jucători, a pătruns în careu - iar șutul său a prins o deviere, intrând în plasa porții lui Zapata! Nimic nu s-a mai întâmplat până la pauză, însă nu cred că cineva se putea aștepta la grandioasa comedie din repriza a doua.
Steaua a forțat la debut, a avut două ocazii în primele cinci minute, iar apoi meciul a DECEDAT complet. Alb-violeții nu știu dacă au trecut de zece ori de mijlocul terenului, în timp ce Steaua a irosit nenumărate faze fixe grație flerului fotbalistic al lui Nicoliță. Dacă nu ar fi fost adversarii atât de impotenți, îmi vine greu să cred că prestând un asemenea joc am fi avut vreo șansă cu orice altă echipă din Liga 1. Mijlocul nostru nu a făcut nimic, atacanții n-au primit absolut nicio minge, iar după intrarea lui Magera am trecut de la un 1-8-2 la un 1-9-1. Era clar că Balint își dorea altceva, însă jucătorii nu aveau forța să construiască, în ciuda susținerii necontenite a aproape 30 000 de oameni. De abia în minutul 90, la o contră purtată perfect de Bucur, alb-violeții au șutat pe poartă, însă Abiodun, deși liber și cu tot timpul de pe lume, nu a reușit să-l învingă pe Zapata. Fluierul de final după șase minute agonizante de prelungire a pus punct unui meci dezolant de slab, din care rămânem însă cu trei puncte și o vagă speranță. Chiar și în cel mai bun caz însă, dacă posibila recuperare a punctelor nu le dă forțe proaspete jucătorilor, cu acest joc nu avem cum să obținem puncte în partidele rămase.
Nu vreau nicidecum să ignor meritele echipei din punct de vedere defensiv, însă nu mi se pare o abordare corectă atunci când oferi unui adversar atâtea faze fixe - nici nu trebuie să știe s-o bage, există șanse ca mingea pur și simplu să se lovească de cineva și să intre. Dar mijlocul de azi...
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5), Nibombe (6), Cisovsky (6,5), Latovlevici (5,5) - Stancu (5,5), Borbely (5), Alexa (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5,5), Parks (6,5)
Schimbări:
Abiodun (5,5) pentru Bădoi (min 66).
Magera (5,5) pentru Parks (min 71).
Scutaru pentru Borbely (min 90+2).
Gol Parks (min 32):
Oaspeții au început mai determinat și Poli le-a permis să păstreze posesia, însă fotbal s-a jucat puțin. Prima șansă de gol a venit în minutul 20 ca urmare a unui șut de la distanță al lui Golanski, pe care Pantilimon l-a parat, iar imediat după această fază alb-violeții au ieșit pe contra-atac, iar Zapata a scos șutul excelent al lui Borbely. Apoi meciul a revenit la ritmul apatic de dinainte, până când, în minutul 32, Parks a luat o fază pe cont propriu, a trecut de doi jucători, a pătruns în careu - iar șutul său a prins o deviere, intrând în plasa porții lui Zapata! Nimic nu s-a mai întâmplat până la pauză, însă nu cred că cineva se putea aștepta la grandioasa comedie din repriza a doua.
Steaua a forțat la debut, a avut două ocazii în primele cinci minute, iar apoi meciul a DECEDAT complet. Alb-violeții nu știu dacă au trecut de zece ori de mijlocul terenului, în timp ce Steaua a irosit nenumărate faze fixe grație flerului fotbalistic al lui Nicoliță. Dacă nu ar fi fost adversarii atât de impotenți, îmi vine greu să cred că prestând un asemenea joc am fi avut vreo șansă cu orice altă echipă din Liga 1. Mijlocul nostru nu a făcut nimic, atacanții n-au primit absolut nicio minge, iar după intrarea lui Magera am trecut de la un 1-8-2 la un 1-9-1. Era clar că Balint își dorea altceva, însă jucătorii nu aveau forța să construiască, în ciuda susținerii necontenite a aproape 30 000 de oameni. De abia în minutul 90, la o contră purtată perfect de Bucur, alb-violeții au șutat pe poartă, însă Abiodun, deși liber și cu tot timpul de pe lume, nu a reușit să-l învingă pe Zapata. Fluierul de final după șase minute agonizante de prelungire a pus punct unui meci dezolant de slab, din care rămânem însă cu trei puncte și o vagă speranță. Chiar și în cel mai bun caz însă, dacă posibila recuperare a punctelor nu le dă forțe proaspete jucătorilor, cu acest joc nu avem cum să obținem puncte în partidele rămase.
Nu vreau nicidecum să ignor meritele echipei din punct de vedere defensiv, însă nu mi se pare o abordare corectă atunci când oferi unui adversar atâtea faze fixe - nici nu trebuie să știe s-o bage, există șanse ca mingea pur și simplu să se lovească de cineva și să intre. Dar mijlocul de azi...
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5), Nibombe (6), Cisovsky (6,5), Latovlevici (5,5) - Stancu (5,5), Borbely (5), Alexa (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5,5), Parks (6,5)
Schimbări:
Abiodun (5,5) pentru Bădoi (min 66).
Magera (5,5) pentru Parks (min 71).
Scutaru pentru Borbely (min 90+2).
Gol Parks (min 32):
17 mai 2009
Dinamo - Poli 3:1 (2:1)
N-am văzut meciul, deci nu țin să comentez. Știam că va fi greu și că dacă nu jucăm perfect nu putem câștiga, iar din păcate este clar că nu am putut juca perfect - nici măcar "destul de perfect".
Mi-e greu să spun de ce nu m-am uitat. Cred că este primul meci pe care nu-l urmăresc în mod intenționat de când mă știu. E drept, din mai toate punctele de vedere, a fost cel mai important meci jucat în ultimul deceniu - ca să nu spun sfert de veac sau așa. Poate mi s-a părut că n-aș suporta să-l văd dacă-l pierdem. Nu știu ce să zic. Nici până acuma nu am văzut fazele meciului, exceptând golul lui Bucur și momentul acelui penalty care nu trebuia acordat. Dar tot ce am auzit de la tovarăși de suferință, inclusiv de la cei care au comentat aici sau pe forum, este o poveste a neputinței, a neatenției și a copleșirii momentului. Cele trei mari erori de la cele trei goluri, Nibombe, Panti (Lato) și Parks sunt fazele în care se reazămă această înfrângere, confirmând pentru a treia oară în acest sezon că partidele cu Dinamo (și echipele mari, în general) se decid prin eficiență. Este păcat pentru că, deși lipsiți de doi jucători foarte importanți, odată ce-am înscris, trebuia doar să ne vedem de joc și să o facem precis, și puteam obține măcar un egal. Neșansa a fost că toate golurile dinamoviste au picat cum nu se putea mai rău pentru noi, iar adevărul e că echipa nu mai capacitatea fizică de a forța în repriza a doua, motivele fiind multiple.
Nu știu dacă e cazul să ne îngropăm speranțele, ar fi fost mai mult decât fabulos să fim în joc fără cele șase puncte, dar cât mai poți cere de la jucătorii care în acest an au depășit cu mult orice așteptări pe care le aveam de la ei? Momentan nu are rost să ne gândim la lucruri mari, ci pur și simplu să învingem pe Steaua, iar ce-o fi apoi, în urma rezutatului de la Urziceni, vom mai vedea.
Poli: Pantilimon - Bădoi, Luchin, Nibombe, Latovlevici - Stancu, Borbely, Cisovsky, Curtean - Magera, Bucur
Schimbări:
Parks pentru Nibombe (min 45)
Maxim pentru Curtean (min 60)
Abiodun pentru Magera (min 83)
Gol Bucur (min 10):
Mi-e greu să spun de ce nu m-am uitat. Cred că este primul meci pe care nu-l urmăresc în mod intenționat de când mă știu. E drept, din mai toate punctele de vedere, a fost cel mai important meci jucat în ultimul deceniu - ca să nu spun sfert de veac sau așa. Poate mi s-a părut că n-aș suporta să-l văd dacă-l pierdem. Nu știu ce să zic. Nici până acuma nu am văzut fazele meciului, exceptând golul lui Bucur și momentul acelui penalty care nu trebuia acordat. Dar tot ce am auzit de la tovarăși de suferință, inclusiv de la cei care au comentat aici sau pe forum, este o poveste a neputinței, a neatenției și a copleșirii momentului. Cele trei mari erori de la cele trei goluri, Nibombe, Panti (Lato) și Parks sunt fazele în care se reazămă această înfrângere, confirmând pentru a treia oară în acest sezon că partidele cu Dinamo (și echipele mari, în general) se decid prin eficiență. Este păcat pentru că, deși lipsiți de doi jucători foarte importanți, odată ce-am înscris, trebuia doar să ne vedem de joc și să o facem precis, și puteam obține măcar un egal. Neșansa a fost că toate golurile dinamoviste au picat cum nu se putea mai rău pentru noi, iar adevărul e că echipa nu mai capacitatea fizică de a forța în repriza a doua, motivele fiind multiple.
Nu știu dacă e cazul să ne îngropăm speranțele, ar fi fost mai mult decât fabulos să fim în joc fără cele șase puncte, dar cât mai poți cere de la jucătorii care în acest an au depășit cu mult orice așteptări pe care le aveam de la ei? Momentan nu are rost să ne gândim la lucruri mari, ci pur și simplu să învingem pe Steaua, iar ce-o fi apoi, în urma rezutatului de la Urziceni, vom mai vedea.
Poli: Pantilimon - Bădoi, Luchin, Nibombe, Latovlevici - Stancu, Borbely, Cisovsky, Curtean - Magera, Bucur
Schimbări:
Parks pentru Nibombe (min 45)
Maxim pentru Curtean (min 60)
Abiodun pentru Magera (min 83)
Gol Bucur (min 10):
16 mai 2009
15 mai 2009
Universitatea Craiova - Gloria Buzău 1:1 (0:1)
Fac ce fac buzoienii și produc meciuri spectaculoase, chiar dacă fotbalul nu este bun decât pe alocuri. Astăzi au profitat de o mare eroare a craiovenilor, iar cu puțină maturitate puteau să rezolve meciul în repriza secundă, însă până la urmă au fost salvați de ratările impresionante ale lui Florin Costea.
Mansour a fost vioara întâi, a fugit enorm, a înscris o dată și ar fi făcut-o și a doua oară, dacă Mera, aflat în ofsaid, nu-și băga capul pe traiectoria unei mingi ce mergea înspre poartă. Spectacol a făcut din nou și Claudiu Ionescu, în ciuda faptului că are câteva kilograme în plus, driblând eficient și pasând destul de bine, în timp ce Popa și Chițu au depus același efort ca în partida împotriva Rapidului, fără a face mari greșeli.
Florin Sandu a fost folosit din nou mai defensiv și, prin urmare, nu a dat randamentul pe care îl poate oferi, fiind pus în multă dificultate de Wobay. Culmea face că înlocuitorul său, Bonfim, a fost depășit și mai clar de mijlocașul din Sierra Leone, însă până la urmă decisiv a fost marcajul slab asupra lui Florin Costea la faza golului - precum și în alte rânduri.
Zimmermann s-a prezentat și el bine, deși a avut câteva scăpări, fără a i se putea imputa ceva la golul primit. Dezamăgitori au fost Sanchez și Ademar, ultimul confirmând astfel că nu are valoarea necesară pentru a visa măcar la prezența în tricoul alb-violet.
Oricum, se vede un progres cert la echipa Buzăului, care are toate șansele să mai adune puncte pe acest final de sezon, dacă va continua în acest ritm.
Gl. Buzău: Zimmermann (6,5) - Cojocnean (5,5), Diogo (5), Mera (6), Rațiu (5,5), Sandu (5,5) - Popa (6), Sanchez (5), Poparadu (5,5), Chițu (6) - Mansour (7)
Schimbări:
Cl. Ionescu (6,5) pentru Sanchez (min 45)
Bonfim (5,5) pentru Sandu (min 51)
Ademar (5) pentru Popa (min 75)
Mansour a fost vioara întâi, a fugit enorm, a înscris o dată și ar fi făcut-o și a doua oară, dacă Mera, aflat în ofsaid, nu-și băga capul pe traiectoria unei mingi ce mergea înspre poartă. Spectacol a făcut din nou și Claudiu Ionescu, în ciuda faptului că are câteva kilograme în plus, driblând eficient și pasând destul de bine, în timp ce Popa și Chițu au depus același efort ca în partida împotriva Rapidului, fără a face mari greșeli.
Florin Sandu a fost folosit din nou mai defensiv și, prin urmare, nu a dat randamentul pe care îl poate oferi, fiind pus în multă dificultate de Wobay. Culmea face că înlocuitorul său, Bonfim, a fost depășit și mai clar de mijlocașul din Sierra Leone, însă până la urmă decisiv a fost marcajul slab asupra lui Florin Costea la faza golului - precum și în alte rânduri.
Zimmermann s-a prezentat și el bine, deși a avut câteva scăpări, fără a i se putea imputa ceva la golul primit. Dezamăgitori au fost Sanchez și Ademar, ultimul confirmând astfel că nu are valoarea necesară pentru a visa măcar la prezența în tricoul alb-violet.
Oricum, se vede un progres cert la echipa Buzăului, care are toate șansele să mai adune puncte pe acest final de sezon, dacă va continua în acest ritm.
Gl. Buzău: Zimmermann (6,5) - Cojocnean (5,5), Diogo (5), Mera (6), Rațiu (5,5), Sandu (5,5) - Popa (6), Sanchez (5), Poparadu (5,5), Chițu (6) - Mansour (7)
Schimbări:
Cl. Ionescu (6,5) pentru Sanchez (min 45)
Bonfim (5,5) pentru Sandu (min 51)
Ademar (5) pentru Popa (min 75)
9 mai 2009
Gloria Buzău - Rapid 0:1 (0:0)
Doar neșansa și două decizii discutabile ale brigăzii de arbitrii i-a privat pe buzoieni de un punct (chiar și de o victorie) în această etapă, căci gazdele au evoluat excepțional în repriza a doua, dacă nu ca eficiență, atunci măcar ca aspect al jocului.
Patru jucători au confirmat, și astăzi, că sunt de interes pentru Poli: Claudiu Ionescu, Florin Sandu, Marian Chițu și chiar Adrian Popa.
Primul a fost extraordinar la fiecare atingere de minge în partida de astăzi, foarte tehnic, bun pasator și a expediat un șut apărat cu greu de Marinescu pe finalul reprizei secunde.
Sandu, fiind folosit pe un post mai ofensiv decât în partidele anterioare, a arătat că acolo îi este locul, creând doua faze periculoase în urma unor curse impresionante, în care a lăsat mai mult de un adversar pe drum.
Chițu și Popa se remarcă prin viteza lor extraordinară, spiritul de luptă și determinarea cu care evoluează în general - și astăzi în mod aparte.
Gl. Buzău: Zimmermann (6,5) - Cojocnean (5), Mera (6), Diogo (5,5), Siminic (4,5) - Popa (6,5), Chițu (6,5), Sanchez (6), Poparadu (6), Sandu (6,5) - Axente (5)
Au intrat Cl. Ionescu (6,5) și Garcia (6) în locul lui Sanchez.
Popa și Chițu în acțiune (min 26):
Patru jucători au confirmat, și astăzi, că sunt de interes pentru Poli: Claudiu Ionescu, Florin Sandu, Marian Chițu și chiar Adrian Popa.
Primul a fost extraordinar la fiecare atingere de minge în partida de astăzi, foarte tehnic, bun pasator și a expediat un șut apărat cu greu de Marinescu pe finalul reprizei secunde.
Sandu, fiind folosit pe un post mai ofensiv decât în partidele anterioare, a arătat că acolo îi este locul, creând doua faze periculoase în urma unor curse impresionante, în care a lăsat mai mult de un adversar pe drum.
Chițu și Popa se remarcă prin viteza lor extraordinară, spiritul de luptă și determinarea cu care evoluează în general - și astăzi în mod aparte.
Gl. Buzău: Zimmermann (6,5) - Cojocnean (5), Mera (6), Diogo (5,5), Siminic (4,5) - Popa (6,5), Chițu (6,5), Sanchez (6), Poparadu (6), Sandu (6,5) - Axente (5)
Au intrat Cl. Ionescu (6,5) și Garcia (6) în locul lui Sanchez.
Popa și Chițu în acțiune (min 26):
Poli - Oțelul Galați 1:0 (1:0)
Alb-violeții s-au jucat cu focul și cu nervii noștri, încercând să abordeze această partidă în ideea de a nu forța mai mult decât era necesar pentru o victorie. De fapt n-a fost vorba atât de o încercare, cât de realitatea din teren, numai că pe final de partidă oaspeții au fost la doar câțiva centimetri de gol și au pus enormă presiune pe apărarea Politehnicii.
Meciul a începtu sub semnul echilibrului, chiar dacă Poli avea o posesie vag superioară. După o serie de tentative timide de a ataca poarta apărată de Kolev, oaspeții s-au trezit cu prima mare ocazie de gol la un sfert de oră de la primul fluier al arbitrului, însă Ibeh a finalizat din doar câțiva metri fix pe Pantilimon, astfel că am scăpat cu fața curată. Replica noastră a venit cinci minute mai târziu prin Parks, care a fost lansat perfect de Artiom Karamyan, însă costaricanul a finalizat slab, pe lângă. Faza aceasta s-a dovedit a fi premergătoare golului, căci la doar un minut Stancu a luptat exemplar pentru o minge, iar Bucur a profitat de o eroare a unui fundaș advers, a preluat perfect mingea și a șutat la colțul scurt, balonul a mușcat bara și a intrat în poartă! Următoarea mare șansă de gol i-a aprținut tot lui Bucur și tot în urma unei erori în apărarea gălățeană, dar atacantul alb-violet a finalizat în plasa laterală. Până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil, însă oaspeții au începtu treptat să se aproprie tot mai mult de poarta lui Pantilimon.
Repriza secundă avea să fie un mic calvar pentru Poli, anunțat oarecum de prima mare șansă ratată imediat după reluare de Oțelul. Alb-violeții încercau să profite pe contraatac de situația din teren, însă șansele au fost puține și chiar atunci când s-au ivit, de multe ori nu se aflau decât cel mult doi jucători ai noștri care să lucreze faza în preajma careului. În minutul 68, prima eroare a lui Pantilimon în această după-amiază era cât pe ce să ne coste, însă Latovlevici a reușit să respingă un balon ce trecuse peste portarul nostru. Bucur, Karamyan și oarecum Cisovsky puteau să stabilească definitiv soarta partidei, dar niciunul nu a reușit să finalizeze bine, iar ultimele zece minute s-au dovedit a fi mai mult decât tensionate. Alb-violeții s-au retras să apere rezultatul, permițând oaspeților să ajungă mai ușor în preajma careului nostru, și cumva apărarea lui Poli nu părea foarte sigură pe sine. Totul a culminat cu patru minute înainte de final, când Cisovsky a salvat o minge pe care scria gol, de pe linia porții, după o altă enormă eroare a lui Pantilimon, iar arbitrul a fost indulgent neacordând o lovitură liberă indirectă la degajarea imediată a lui Nibombe. Ultimele minute s-au jucat în același ritm, alb-violeții au mai ratat o ocazie bună prin Stancu, dar până la urmă gălățenii n-au mai reușit să înscrie (nu din lipsă de încercări, însă) și Poli și-a trecut în cont o victorie esențială pentru a menține viu visul unui titlu.
Meciul nu a fost unul rău, diferența minimă înregistrată pe tabelă a dat aripi oaspeților pe final, mai ales pe fondul oboselii mai multor jucători de la noi. În special Karamyan părea sleit, armeanul evoluând astăzi destul de slab per ansamblu. E clar că erorile lui Panti sunt cea mai mare grijă în acet moment, pentru că e greu de crezut că ne putem permite greșeli în vederea meciului cu Dinamo.
Cât despre partea plină a paharului, pe ea o umple fără dar și poate Cisovsky. Chiar dacă a avut câteva mici scăpări, prestația sa de astăzi a fost la fel de esențială ca reușita lui Bucur.
P.S. Cineva ar trebui să-i spună lui Latovlevici că trebuie să ai oarecare respect față de adversari. Ca să nu menționez de decalarțiile malițioase făcute de diverși reprezentanți ai clubului nostru vizavi de infirmeria imaginară a Oțelului.
Poli: Pantilimon (5) - Bădoi (5), Nibombe (6), Cisovsky (7), Latovlevici (5,5) - Stancu (6), Scutaru (5,5), Magera (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6,5), Parks (5)
Schimbări:
Curtean (5,5) pentru Parks (min 57)
Vrsici (5,5) pentru Magera (min 68)
Maxim pentru Karamyan (min 90+3)
Gol Gigel Bucur (min 23):
Meciul a începtu sub semnul echilibrului, chiar dacă Poli avea o posesie vag superioară. După o serie de tentative timide de a ataca poarta apărată de Kolev, oaspeții s-au trezit cu prima mare ocazie de gol la un sfert de oră de la primul fluier al arbitrului, însă Ibeh a finalizat din doar câțiva metri fix pe Pantilimon, astfel că am scăpat cu fața curată. Replica noastră a venit cinci minute mai târziu prin Parks, care a fost lansat perfect de Artiom Karamyan, însă costaricanul a finalizat slab, pe lângă. Faza aceasta s-a dovedit a fi premergătoare golului, căci la doar un minut Stancu a luptat exemplar pentru o minge, iar Bucur a profitat de o eroare a unui fundaș advers, a preluat perfect mingea și a șutat la colțul scurt, balonul a mușcat bara și a intrat în poartă! Următoarea mare șansă de gol i-a aprținut tot lui Bucur și tot în urma unei erori în apărarea gălățeană, dar atacantul alb-violet a finalizat în plasa laterală. Până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil, însă oaspeții au începtu treptat să se aproprie tot mai mult de poarta lui Pantilimon.
Repriza secundă avea să fie un mic calvar pentru Poli, anunțat oarecum de prima mare șansă ratată imediat după reluare de Oțelul. Alb-violeții încercau să profite pe contraatac de situația din teren, însă șansele au fost puține și chiar atunci când s-au ivit, de multe ori nu se aflau decât cel mult doi jucători ai noștri care să lucreze faza în preajma careului. În minutul 68, prima eroare a lui Pantilimon în această după-amiază era cât pe ce să ne coste, însă Latovlevici a reușit să respingă un balon ce trecuse peste portarul nostru. Bucur, Karamyan și oarecum Cisovsky puteau să stabilească definitiv soarta partidei, dar niciunul nu a reușit să finalizeze bine, iar ultimele zece minute s-au dovedit a fi mai mult decât tensionate. Alb-violeții s-au retras să apere rezultatul, permițând oaspeților să ajungă mai ușor în preajma careului nostru, și cumva apărarea lui Poli nu părea foarte sigură pe sine. Totul a culminat cu patru minute înainte de final, când Cisovsky a salvat o minge pe care scria gol, de pe linia porții, după o altă enormă eroare a lui Pantilimon, iar arbitrul a fost indulgent neacordând o lovitură liberă indirectă la degajarea imediată a lui Nibombe. Ultimele minute s-au jucat în același ritm, alb-violeții au mai ratat o ocazie bună prin Stancu, dar până la urmă gălățenii n-au mai reușit să înscrie (nu din lipsă de încercări, însă) și Poli și-a trecut în cont o victorie esențială pentru a menține viu visul unui titlu.
Meciul nu a fost unul rău, diferența minimă înregistrată pe tabelă a dat aripi oaspeților pe final, mai ales pe fondul oboselii mai multor jucători de la noi. În special Karamyan părea sleit, armeanul evoluând astăzi destul de slab per ansamblu. E clar că erorile lui Panti sunt cea mai mare grijă în acet moment, pentru că e greu de crezut că ne putem permite greșeli în vederea meciului cu Dinamo.
Cât despre partea plină a paharului, pe ea o umple fără dar și poate Cisovsky. Chiar dacă a avut câteva mici scăpări, prestația sa de astăzi a fost la fel de esențială ca reușita lui Bucur.
P.S. Cineva ar trebui să-i spună lui Latovlevici că trebuie să ai oarecare respect față de adversari. Ca să nu menționez de decalarțiile malițioase făcute de diverși reprezentanți ai clubului nostru vizavi de infirmeria imaginară a Oțelului.
Poli: Pantilimon (5) - Bădoi (5), Nibombe (6), Cisovsky (7), Latovlevici (5,5) - Stancu (6), Scutaru (5,5), Magera (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6,5), Parks (5)
Schimbări:
Curtean (5,5) pentru Parks (min 57)
Vrsici (5,5) pentru Magera (min 68)
Maxim pentru Karamyan (min 90+3)
Gol Gigel Bucur (min 23):
8 mai 2009
Poli II - Gloria Arad 2:1 (1:0)
Grație efortului lui Theia, avem o cronică a partidei de astăzi, precum și poze de la meci, din care alb-violeții au ieșit învingători.
Repriza I (45) a început cu un corner pentru oaspeţi în minutul 3 - ratat. Apoi, în minutul 7 Riviş a trimis un şut de la 20 m, care a trecut însă pe lângă. În minutele 23 si 31 am avut parte de două cornere executate de Riviş, respectiv Buda, încheiate cu finalizări peste poartă, ca același Riviș să marcheze în minutul 43 un gol de la aprox. 25m.
Repriza II (45+3) s-a dovedit a fi mai spectaculoasă, faţă de prima. În minutele 47 şi 49, oaspeţii au beneficiat de două cornere, care nu s-au dovedit a pune în pericol poarta apărată de Cobliș. Cinci minute mai târziu, cu puţin noroc, portarul alb-violeților a reuşit să prindă mingea după un şut de la distanţă, ca după alte două minute, oaspeţii să egaleze scorul prin Marco Enciu. În minutul 75, Poli II a beneficiat de un penalty, pe care l-a ratat însă Riviş, dar cu nouă minute înainte de final, Sergiu Buda reuşeşte să încline din nou balanţa în favoarea alb-violeților, stabilind astfel și scorul final, printr-un gol de la 30-35 m.
Este important de menţionat că oaspeţilor li s-a anulat un gol pe motiv de offside.
Poli II: Cobliș - Dăruială, Oberșterescu, Gavriluță, Cuciorvă - Riviș, Buda, Zaluschi, Ganea - Popa, Leagu
Rezerve: Bonda – Boştină, Raicu, Voicu, Sicoe, Suru, Vucea
Schimbări:
Raicu pentru Popa (min 62)
Voicu pentru Cuciorvă (min 71)
Vucea pentru Riviș (min 86)
Boștină pentru Leagu (min 91)
Riviș, Leagu, și Ilie Rotariu:
Ganea și Popa:
Lovitură liberă:
Repriza I (45) a început cu un corner pentru oaspeţi în minutul 3 - ratat. Apoi, în minutul 7 Riviş a trimis un şut de la 20 m, care a trecut însă pe lângă. În minutele 23 si 31 am avut parte de două cornere executate de Riviş, respectiv Buda, încheiate cu finalizări peste poartă, ca același Riviș să marcheze în minutul 43 un gol de la aprox. 25m.
Repriza II (45+3) s-a dovedit a fi mai spectaculoasă, faţă de prima. În minutele 47 şi 49, oaspeţii au beneficiat de două cornere, care nu s-au dovedit a pune în pericol poarta apărată de Cobliș. Cinci minute mai târziu, cu puţin noroc, portarul alb-violeților a reuşit să prindă mingea după un şut de la distanţă, ca după alte două minute, oaspeţii să egaleze scorul prin Marco Enciu. În minutul 75, Poli II a beneficiat de un penalty, pe care l-a ratat însă Riviş, dar cu nouă minute înainte de final, Sergiu Buda reuşeşte să încline din nou balanţa în favoarea alb-violeților, stabilind astfel și scorul final, printr-un gol de la 30-35 m.
Este important de menţionat că oaspeţilor li s-a anulat un gol pe motiv de offside.
Poli II: Cobliș - Dăruială, Oberșterescu, Gavriluță, Cuciorvă - Riviș, Buda, Zaluschi, Ganea - Popa, Leagu
Rezerve: Bonda – Boştină, Raicu, Voicu, Sicoe, Suru, Vucea
Schimbări:
Raicu pentru Popa (min 62)
Voicu pentru Cuciorvă (min 71)
Vucea pentru Riviș (min 86)
Boștină pentru Leagu (min 91)
Riviș, Leagu, și Ilie Rotariu:
Ganea și Popa:
Lovitură liberă:
6 mai 2009
CFR Cluj - Poli 2:0 (0:0)
Din păcate alb-violeții au rămas fără putere și inspirație în perspectiva acestei partide, și și-au trecut astfel în cont a patra înfrângere a sezonului.
Cele mai mari ocazii ale primei reprize ni le-am trecut în cont în primele zece minute, dar ce ocazii au fost: Bucur a ratat în două rânduri singur cu portarul, ca apoi Abiodun să lufteze în marginea careului. Meciul a devenit mai echilibrat ulterior și niciuna dintre echipe nu a ajuns periculos aproape de poartă, deși gazdele au pus mai multă presiune - și au ajuns relativ aproape prin Mara și Pereira. Mai ales greșelile repetate ale lui Latovlevici le-au permis clujenilor să stea sus, dar din fericire centrul apărării s-a ținut bine.
Repriza secundă a început exact invers față de prima, iar spre deosebire de noi, gazdele n-au ratat. Peralta și Ruiz au lucrat frumos o fază, depășindu-i pe Nibombe și Latovlevici, iar cel din urmă a finalizat la colțul lung, fără șanse pentru Pantilimon - era minutul 50. Balint a încercat imediat să redreseze echipa, introducându-i pe Parks și Curtean, iar alb-violeții ar fi putut egala în minutul 58, însă același Bucur a finalizat slab o fază de atac în care eram în superioritate numerică. Opt minute mai târziu Stancu și Bucur n-au reușit să împingă în poartă o centrare excelentă a lui Parks și în minutul 72 clujenii au tranșat partida, după un contraatac efcient, care l-a găsit liber pe Dubarbier în stânga careului și șutul în forță al acestuia l-a învins pe Pantilimon. Până la final doar Magera a mai fost aproape de a înscrie, însă mingea trimisă din foarfecă a trecut pe lângă, iar cu ea s-au mai disipat speranțele pentru titlu.
Astăzi am plătit polița ratărilor, în timp ce gazdele au fost foarte eficiente, așa cum am fost și noi în atâtea rânduri. E păcat, dar nu avem ce să-i facem. Echipa a evoluat ca de obicei, deși nu s-a autodepășit, iar clujenii au fost puțin mai agresivi. De remarcat arbitrajul brigăzii din Slovacia, care a lăsat jocul extrem de liber, așa cum trebuie să fie, și, culmea, a mers foarte bine!
Și aș mai menționa doar atitudinea deplorabilă a fanilor clujeni, nu mi-a venit să cred ce mi-a fost dat să văd și să aud. Dacă nici la Cluj, atunci unde să mai găsești spiritul fair-play în România?
Poli: Pantilimon (5) - Stancu (5), Luchin (5,5), Nibombe (5), Latovlevici (4) - Abiodun (5,5), Cisovsky (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5), Magera (5,5)
Au mai intrat Parks (5,5), Curtean (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Abiodun, Nibombe și Bucur.
Gol Ruiz (min 50):
Cele mai mari ocazii ale primei reprize ni le-am trecut în cont în primele zece minute, dar ce ocazii au fost: Bucur a ratat în două rânduri singur cu portarul, ca apoi Abiodun să lufteze în marginea careului. Meciul a devenit mai echilibrat ulterior și niciuna dintre echipe nu a ajuns periculos aproape de poartă, deși gazdele au pus mai multă presiune - și au ajuns relativ aproape prin Mara și Pereira. Mai ales greșelile repetate ale lui Latovlevici le-au permis clujenilor să stea sus, dar din fericire centrul apărării s-a ținut bine.
Repriza secundă a început exact invers față de prima, iar spre deosebire de noi, gazdele n-au ratat. Peralta și Ruiz au lucrat frumos o fază, depășindu-i pe Nibombe și Latovlevici, iar cel din urmă a finalizat la colțul lung, fără șanse pentru Pantilimon - era minutul 50. Balint a încercat imediat să redreseze echipa, introducându-i pe Parks și Curtean, iar alb-violeții ar fi putut egala în minutul 58, însă același Bucur a finalizat slab o fază de atac în care eram în superioritate numerică. Opt minute mai târziu Stancu și Bucur n-au reușit să împingă în poartă o centrare excelentă a lui Parks și în minutul 72 clujenii au tranșat partida, după un contraatac efcient, care l-a găsit liber pe Dubarbier în stânga careului și șutul în forță al acestuia l-a învins pe Pantilimon. Până la final doar Magera a mai fost aproape de a înscrie, însă mingea trimisă din foarfecă a trecut pe lângă, iar cu ea s-au mai disipat speranțele pentru titlu.
Astăzi am plătit polița ratărilor, în timp ce gazdele au fost foarte eficiente, așa cum am fost și noi în atâtea rânduri. E păcat, dar nu avem ce să-i facem. Echipa a evoluat ca de obicei, deși nu s-a autodepășit, iar clujenii au fost puțin mai agresivi. De remarcat arbitrajul brigăzii din Slovacia, care a lăsat jocul extrem de liber, așa cum trebuie să fie, și, culmea, a mers foarte bine!
Și aș mai menționa doar atitudinea deplorabilă a fanilor clujeni, nu mi-a venit să cred ce mi-a fost dat să văd și să aud. Dacă nici la Cluj, atunci unde să mai găsești spiritul fair-play în România?
Poli: Pantilimon (5) - Stancu (5), Luchin (5,5), Nibombe (5), Latovlevici (4) - Abiodun (5,5), Cisovsky (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5), Magera (5,5)
Au mai intrat Parks (5,5), Curtean (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Abiodun, Nibombe și Bucur.
Gol Ruiz (min 50):
5 mai 2009
Gloria Buzău - Steaua 0:1 (0:1)
Buzoienii s-au prezentat binișor cu Steaua și au fost învinși în urma unei erori de arbitraj (ofsaid evident), însă trebuie remarcat că n-au reușit să creeze pericol la poarta lui Zapata dincolo de câteva faze întâmplătoare.
De remarcat și prestația lui Chițu, care fuge repede și mult, și care centrează bine, câteva atuuri importante pentru un jucător de doar 19 ani. În rest îmi vine greu să evidențiez pe cineva, în afară eventual de Sanchez. Problema e că buzoienii, după umila mea părere, au abordat greșit partida insistând cu mingi pe Mansour, în contextul în care pe flancuri au jucători de mare viteză și un nivel bun de tehnică, ce sunt capabili să creeze mereu pericol (Sandu, Chițu, Cojocnean, Popa).
Gl. Buzău: Zimmermann (6) - Sandu (5,5), Siminic (5,5), Diogo (6), Mera (6), Cojocnean (5,5) - Ademar (5), Sanchez (6), Poparadu (5), Chițu (6) - Mansour (5,5)
Au mai intrat Garcia (5,5), Axente (5,5) și Popa, înlocuindu-i pe Ademar, Siminic și Sanchez.
De remarcat și prestația lui Chițu, care fuge repede și mult, și care centrează bine, câteva atuuri importante pentru un jucător de doar 19 ani. În rest îmi vine greu să evidențiez pe cineva, în afară eventual de Sanchez. Problema e că buzoienii, după umila mea părere, au abordat greșit partida insistând cu mingi pe Mansour, în contextul în care pe flancuri au jucători de mare viteză și un nivel bun de tehnică, ce sunt capabili să creeze mereu pericol (Sandu, Chițu, Cojocnean, Popa).
Gl. Buzău: Zimmermann (6) - Sandu (5,5), Siminic (5,5), Diogo (6), Mera (6), Cojocnean (5,5) - Ademar (5), Sanchez (6), Poparadu (5), Chițu (6) - Mansour (5,5)
Au mai intrat Garcia (5,5), Axente (5,5) și Popa, înlocuindu-i pe Ademar, Siminic și Sanchez.
2 mai 2009
Poli - Farul 3:2 (1:1)
Trebuie să mă întreb dacă Poli acestor zile nu este un fel de echipă cameleon. De fapt nici nu cred că mă refer la cameleon, dar dat fiind că e cea mai aproximativ potrivită comparație, o lăsăm așa. Spun asta pentru că aproape în fiecare meci din acest sezon, alb-violeții au jucat la nivelul adversarului, iar cu două excepții au reușit să și câștige - dacă șansa n-ar fi prin definiție o chestiune rară, aș fi înclinat să indic că ea a făcut diferența. Așa însă, nici nu știu ce să zic.
Alb-violeții au pus presiune de la începutul meciului și după doar zece minute au avut prima mare șansă de gol: Maxim a executat o lovitură liberă de pe dreapta, mingea a sărit prin careu, a ajuns la Parks care a rămas singur cu portarul, dar a tras în acesta, mingea sărind la Cisovsky, care a trimis cu capul și un fundaș advers a salvat de pe linia porții. Balaj a văzut însă un henț la lovitura de cap a lui Cisovsky, iar prin urmare ne-a acordat un unsprezece metri care nu a (prea?) fost, pe care apoi Bucur l-a transformat. Între minutele 17 și 27, Poli a avut o serie de ocazii, prin Bucur, de două ori, Cisovsky și Luchin, dar pe măsura ocaziilor au fost și ratările. Prima fază periculoasă la poarta lui Pantilimon a avut loc în minutul 29, când Rusmir a șutat de la mare distanță și aproape că l-a prins pe Panti neatent, însă portarul nostru a reușit să respingă. În minutul 35 a devenit clar, pentru cine nu era deja, faptul că alb-violeții aveau o atitudine complet necorespunzătoare intrând în această partidă, după ce Latovlevici a bătut un aut direct la un adversar, în preajma careului, și doar respingerea lui Pantilimon a ținut-o pe Poli în avantaj. Bucur a ratat din nou o ocazie incredibilă în minutul 42, astfel că numai bine, la ultima fază a reprizei, ratările s-au răzbunat și oaspeți au reușit să egaleze, cu aportul lui Pantilimon.
Repriza secundă a părut mai bună, în debutul ei, dar în ceea ce privește fazele de poartă, acestea nu prea au existat - exceptând un șut respins al lui Cisovsky, și unul al lui Nibombe. În minutul 65 a căzut ca din nimic golul doi al alb-violeților, și a fost de fapt un autogol, marcat de Ben Tekloh după un corner. Avantajul nostru n-a ținut însă decât un minut, căci, în ciuda aparențelor, jucătorii dormitau în continuare, iar la o fază fixă Farul a reușit să egaleze pentru a doua oară. Sus numita șansă ne-a mai surâs o dată în minutul 71, când un aut "executat" de Stancu a fost prelungit, oarecum, de Magera, un fundaș advers a intervenit aiurea, iar Gigel Bucur a fost la locul potrivit pentru a-și trece în cont a paisprezecea reușită a sezonului. Alb-violeții s-au regrupat și au abordat defensiv finalul de partidă, dar și așa au mai existat faze de poartă de ambele părți. Întâi Curtean a șutat în forță de pe dreapta, șutul fiind deviat peste de Curcă, apoi în prelungirile partidei Farul a înscris din ofsaid, iar în ultima fază a meciului Curcă a parat un șut puternic, de la distanță, a lui Magera. Cel din urmă fluier al lui Balaj a venit ca o izbăvire nebănuită înaintea începerii acestei partide, ceea ce m-a și dus la gândurile detaliate în primul paragraf al acestei cronici.
E greu de zis cine a jucat mai bine dintre alb-violeți, căci aproape toți jucătorii au fost destul de visători. Apărarea a dormit la goluri, mijlocul a recuperat, precum a și pierdut mingi ușor, iar în atac Parks a creat pericol, dar nu a avut faze de gol (în afară de cea menționată), iar Bucur, deși a marcat de două ori, a și ratat trie ocazii monumentale. Probabil l-aș remarca pe Cisovsky, care a recuperat bine, a driblat destul de bine și a deschis jocul bine, însă odată pus la mijloc, joacă mult mai ofensiv decât, de exemplu, Alexa și, implicit, lasă apărarea mai descoperită. Dar nici nu cred că avem vreo soluție mai bună pentru acel post, decât dacă insistăm să-l poziționăm pe Magera mai defensiv decât de obicei.
Să sperăm că tactica de cameleon va funcționa în continuare, și că în meciul cu CFR vom reveni la forma arătată cu celelalte echipe de top din ligă.
Poli: Pantilimon (5) - Stancu (5,5), Luchin (5,5), Nibombe (5,5), Latovlevici (5) - Abiodun (5,5), Cisovsky (6), Borbely (5), Maxim (5) - Bucur (6), Parks (5,5)
Au mai intrat Curtean (6), Rusici (5), și Magera (6), înlocuindu-i pe Maxim, Parks și Borbely.
Gol Bucur (min 10):
Alb-violeții au pus presiune de la începutul meciului și după doar zece minute au avut prima mare șansă de gol: Maxim a executat o lovitură liberă de pe dreapta, mingea a sărit prin careu, a ajuns la Parks care a rămas singur cu portarul, dar a tras în acesta, mingea sărind la Cisovsky, care a trimis cu capul și un fundaș advers a salvat de pe linia porții. Balaj a văzut însă un henț la lovitura de cap a lui Cisovsky, iar prin urmare ne-a acordat un unsprezece metri care nu a (prea?) fost, pe care apoi Bucur l-a transformat. Între minutele 17 și 27, Poli a avut o serie de ocazii, prin Bucur, de două ori, Cisovsky și Luchin, dar pe măsura ocaziilor au fost și ratările. Prima fază periculoasă la poarta lui Pantilimon a avut loc în minutul 29, când Rusmir a șutat de la mare distanță și aproape că l-a prins pe Panti neatent, însă portarul nostru a reușit să respingă. În minutul 35 a devenit clar, pentru cine nu era deja, faptul că alb-violeții aveau o atitudine complet necorespunzătoare intrând în această partidă, după ce Latovlevici a bătut un aut direct la un adversar, în preajma careului, și doar respingerea lui Pantilimon a ținut-o pe Poli în avantaj. Bucur a ratat din nou o ocazie incredibilă în minutul 42, astfel că numai bine, la ultima fază a reprizei, ratările s-au răzbunat și oaspeți au reușit să egaleze, cu aportul lui Pantilimon.
Repriza secundă a părut mai bună, în debutul ei, dar în ceea ce privește fazele de poartă, acestea nu prea au existat - exceptând un șut respins al lui Cisovsky, și unul al lui Nibombe. În minutul 65 a căzut ca din nimic golul doi al alb-violeților, și a fost de fapt un autogol, marcat de Ben Tekloh după un corner. Avantajul nostru n-a ținut însă decât un minut, căci, în ciuda aparențelor, jucătorii dormitau în continuare, iar la o fază fixă Farul a reușit să egaleze pentru a doua oară. Sus numita șansă ne-a mai surâs o dată în minutul 71, când un aut "executat" de Stancu a fost prelungit, oarecum, de Magera, un fundaș advers a intervenit aiurea, iar Gigel Bucur a fost la locul potrivit pentru a-și trece în cont a paisprezecea reușită a sezonului. Alb-violeții s-au regrupat și au abordat defensiv finalul de partidă, dar și așa au mai existat faze de poartă de ambele părți. Întâi Curtean a șutat în forță de pe dreapta, șutul fiind deviat peste de Curcă, apoi în prelungirile partidei Farul a înscris din ofsaid, iar în ultima fază a meciului Curcă a parat un șut puternic, de la distanță, a lui Magera. Cel din urmă fluier al lui Balaj a venit ca o izbăvire nebănuită înaintea începerii acestei partide, ceea ce m-a și dus la gândurile detaliate în primul paragraf al acestei cronici.
E greu de zis cine a jucat mai bine dintre alb-violeți, căci aproape toți jucătorii au fost destul de visători. Apărarea a dormit la goluri, mijlocul a recuperat, precum a și pierdut mingi ușor, iar în atac Parks a creat pericol, dar nu a avut faze de gol (în afară de cea menționată), iar Bucur, deși a marcat de două ori, a și ratat trie ocazii monumentale. Probabil l-aș remarca pe Cisovsky, care a recuperat bine, a driblat destul de bine și a deschis jocul bine, însă odată pus la mijloc, joacă mult mai ofensiv decât, de exemplu, Alexa și, implicit, lasă apărarea mai descoperită. Dar nici nu cred că avem vreo soluție mai bună pentru acel post, decât dacă insistăm să-l poziționăm pe Magera mai defensiv decât de obicei.
Să sperăm că tactica de cameleon va funcționa în continuare, și că în meciul cu CFR vom reveni la forma arătată cu celelalte echipe de top din ligă.
Poli: Pantilimon (5) - Stancu (5,5), Luchin (5,5), Nibombe (5,5), Latovlevici (5) - Abiodun (5,5), Cisovsky (6), Borbely (5), Maxim (5) - Bucur (6), Parks (5,5)
Au mai intrat Curtean (6), Rusici (5), și Magera (6), înlocuindu-i pe Maxim, Parks și Borbely.
Gol Bucur (min 10):
1 mai 2009
Poli II - Sânnicolau Mare 1:2 (0:1)
Din păcate, rezultatele bune consecutive obținute de echipa secundă au fost curmate de această înfrângere. Pentru alb-violeți a înscris Riviș, în minutul 90, din penalty.
30 aprilie 2009
Finala la Târgu-Jiu
După toate aparențele, în urma declarației de ieri a lui Lupescu cum că Târgu-Jiu și Iași (?!?!?!) sunt opțiunile pentru finala Cupei României, pe care Poli o va disputa împotriva CFR-ului, președintele clubului Pandurii a declarat că stadionul echipei sale va găzdui această partidă.
Numai să nu se decidă că trebuie să mergem în celălalt capăt al țării și e suficient de bine.
Numai să nu se decidă că trebuie să mergem în celălalt capăt al țării și e suficient de bine.
28 aprilie 2009
CR: Poli - Dinamo 4:1 (1:0)
Uneori, forțele cosmice se alinează în așa fel încât nimic nu-ți mai poate sta în cale. Nu știu în ce măsura a fost cazul ieri, sau dacă aceste forțe cosmice au jucat vreun rol mai aparte, cert este însă că după vreme lungă de amar și chin, am reușit să trecem de Dinamo.
Alb-violeții au abordat perfect partida, atât tactic, cât și ca atitudine, deși nu pot spune că primele 25 de minute nu mi-au dat anumite palpitații. E și normal ca atunci când permiți adversarului să te domine, dai și în emoții, dar tactica a fost aplicată perfect de Poli, grație și lipsei totale de inspirație a dinamoviștilor. La primul contraatac s-a și făcut 1-0 pentru noi: era minutul 27, Bucur primea o pasă excelentă și o lua la goană pe flancul drept, îl punea în fund pe Goian și șuta în bară - iar Magera, la locul potrivit, aștepta calm cu mingea la picior momentul s-o introducă în poartă! Dinamoviștii au forțat ușor după acest gol, dar în afara de Cristea, e greu de spus că vreunul dintre jucătorii "gazdelor" chiar avea vreo tangență cu sportul. Mai mult, Magera putea să ridice scorul la 2-0, însă a ratat mingea la o centrare foarte bună venită de pe flancul stâng.
Pauza n-a schimbat nimic în jocul celor două echipe, deși dinamoviștii au ieșit mai motivați pe teren. A fost însă degeaba, căci apărarea noastră funcționa perfect, iar introducerea lui Maxim la pauză în locul accidentatului Magera a făcut ca flancul stâng să fie unul foarte incisiv. Prin urmare, golul doi a pornit de la Maxim și Lato, care au făcut un schimb indirect de pase - va să zică, Lato a pasat, iar mingea a ajuns la Lato după ce centrarea lui Maxim a fost respinsă - și fundașul nostru a trimis perfect în careu pentru Abiodun, care a șutat cu sete în dreapta lui Matache, fără nicio șansă pentru acesta! Meciul a continuat apoi în nota obișnuită, singura diferență manifestându-se zece minute mai târziu, când Cristea a trimis un șut de la distanță, Nibombe nu a interevenit, iar Miranda l-a indus în eroare pe Pantilimon, astfel că mingea a trecut de acesta și a intrat în poartă. A fost însă doar un moment întâmplător, căci în minutul 79, Parks s-a distrat cu apărarea dinamovistă și i-a pasat excelent lui Bucur, care a înscris fără emoții în poarta aproape goală. E drept că înainte de acest gol, Borbely a ratat o șansă fantastică, moment în care am început să cred că vom pierde acest meci - ca să vadă tot omul cât de traumatizat puteam fi după acești ultimi ani de calvar.
Finalul ne-a aparținut tot nouă, iar după ce Izovranu a văzut roșu direct pentru o intrare urâtă, Nibombe a ridicat scorul la 4-1, fiind plasat perfect la capătul unei lovituri libere executate de Maxim! După cele patru minute de prelungire indicate de la margine, Tudor parcă a uitat să mai fluiere, prelungind partida înca aproape două minute fără vreun motiv aparte, însă singurul efect a fost că am putut savura mai mult această partidă minunată, un meci care trebuie înrămat și pus acolo unde poate fi văzut de toți cei care vor lupta pentru Poli.
Poli: Pantilimon (6) - Stancu (6,5), Luchin (6,5), Nibombe (6,5), Latovlevici (6,5) - Abiodun (6,5), Borbely (6), Cisovsky (6,5), Curtean (6) - Bucur (7), Magera (6,5)
Maxim (6,5), Parks (6,5) și Scutaru i-au înlocuit pe Magera, Curtean și Bucur.
Gol Magera (min 27):
Alb-violeții au abordat perfect partida, atât tactic, cât și ca atitudine, deși nu pot spune că primele 25 de minute nu mi-au dat anumite palpitații. E și normal ca atunci când permiți adversarului să te domine, dai și în emoții, dar tactica a fost aplicată perfect de Poli, grație și lipsei totale de inspirație a dinamoviștilor. La primul contraatac s-a și făcut 1-0 pentru noi: era minutul 27, Bucur primea o pasă excelentă și o lua la goană pe flancul drept, îl punea în fund pe Goian și șuta în bară - iar Magera, la locul potrivit, aștepta calm cu mingea la picior momentul s-o introducă în poartă! Dinamoviștii au forțat ușor după acest gol, dar în afara de Cristea, e greu de spus că vreunul dintre jucătorii "gazdelor" chiar avea vreo tangență cu sportul. Mai mult, Magera putea să ridice scorul la 2-0, însă a ratat mingea la o centrare foarte bună venită de pe flancul stâng.
Pauza n-a schimbat nimic în jocul celor două echipe, deși dinamoviștii au ieșit mai motivați pe teren. A fost însă degeaba, căci apărarea noastră funcționa perfect, iar introducerea lui Maxim la pauză în locul accidentatului Magera a făcut ca flancul stâng să fie unul foarte incisiv. Prin urmare, golul doi a pornit de la Maxim și Lato, care au făcut un schimb indirect de pase - va să zică, Lato a pasat, iar mingea a ajuns la Lato după ce centrarea lui Maxim a fost respinsă - și fundașul nostru a trimis perfect în careu pentru Abiodun, care a șutat cu sete în dreapta lui Matache, fără nicio șansă pentru acesta! Meciul a continuat apoi în nota obișnuită, singura diferență manifestându-se zece minute mai târziu, când Cristea a trimis un șut de la distanță, Nibombe nu a interevenit, iar Miranda l-a indus în eroare pe Pantilimon, astfel că mingea a trecut de acesta și a intrat în poartă. A fost însă doar un moment întâmplător, căci în minutul 79, Parks s-a distrat cu apărarea dinamovistă și i-a pasat excelent lui Bucur, care a înscris fără emoții în poarta aproape goală. E drept că înainte de acest gol, Borbely a ratat o șansă fantastică, moment în care am început să cred că vom pierde acest meci - ca să vadă tot omul cât de traumatizat puteam fi după acești ultimi ani de calvar.
Finalul ne-a aparținut tot nouă, iar după ce Izovranu a văzut roșu direct pentru o intrare urâtă, Nibombe a ridicat scorul la 4-1, fiind plasat perfect la capătul unei lovituri libere executate de Maxim! După cele patru minute de prelungire indicate de la margine, Tudor parcă a uitat să mai fluiere, prelungind partida înca aproape două minute fără vreun motiv aparte, însă singurul efect a fost că am putut savura mai mult această partidă minunată, un meci care trebuie înrămat și pus acolo unde poate fi văzut de toți cei care vor lupta pentru Poli.
Poli: Pantilimon (6) - Stancu (6,5), Luchin (6,5), Nibombe (6,5), Latovlevici (6,5) - Abiodun (6,5), Borbely (6), Cisovsky (6,5), Curtean (6) - Bucur (7), Magera (6,5)
Maxim (6,5), Parks (6,5) și Scutaru i-au înlocuit pe Magera, Curtean și Bucur.
Gol Magera (min 27):
25 aprilie 2009
Gloria Bistrița - Poli 0:1 (0:0)
Ce chin, Doamne, ce chin! Alb-violeții au câștigat cu șansă și inspirația a doi jucători această partidă, din nou pe final de meci, în urma unei partide mai mult decât slabe.
De fapt, s-a văzut un aer ușor de vacanță la felul în care a evoluat Poli astăzi, cu mingi scăpate pe sub picior, pase aiurea și puțină determinare. Nici nu rețin ca alb-violeții să fi avut vreo ocazie serioasă de gol până în ultimele cinci minute, singura fază notabilă fiind libera executată aproape de vinclu în prima repriză de către Bădoi. Gazdele au fost mult mai aproape de a înscrie, au reclamat și un posibil penalty, dar apărarea noastră s-a ținut destul de bine, iar jucătorii bistrițeni n-au prea reușit să trimită pe poartă atunci când ar fi putut marca. Primul semn de viață l-a dat Cisovsky, în minutul 75, când a trimis o pasă excepțională către Bucur, iar acesta a fost luat din spate de Ciucă, fundașul bistrițean fiind avertizat pentru a doua oară și, implicit, eliminat de pe teren. Nici cu un om în plus, echipa nu a arătat prea determinată, drept dovadă și faptul că toate fazele de gol (puține, câte au fost) au fost inițiate cu șuturi din afara careului. Astfel, în minutul 88, Cisovsky a trimis o torpliă care a lovit bara, înainte ca Alex Curtean să marcheze cu un șut care l-a prins prea în față pe Tătărușanu, în minutul 91. Culmea ridicolului a avut loc în minutul 93, când Stancu a pornit spre poarta adversă, lăsată goală de Tătărușanu, și cu doar doi fundași împrăștiați în fața lui a trimis, de la 30 de metri, în bara laterală. Parcă totuși altele sunt așteptările de la un jucător precum Stancu.
Oricum, victoria e victorie, să zicăm că maniera în care a fost obținută s-a tras de la oboseala jucătorilor, și să privim către semifinala cu Dinamo - precum și incertitudinile ce planează în jurul ei.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (5), Nibombe (5,5), Cisovsky (6), Latovlevici (5,5) - Stancu (5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (5,5), Magera (5,5)
Au mai intrat Curtean (6), Abiodun (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Karamyan, Bădoi și Borbely.
Gol Curtean (min 91):
De fapt, s-a văzut un aer ușor de vacanță la felul în care a evoluat Poli astăzi, cu mingi scăpate pe sub picior, pase aiurea și puțină determinare. Nici nu rețin ca alb-violeții să fi avut vreo ocazie serioasă de gol până în ultimele cinci minute, singura fază notabilă fiind libera executată aproape de vinclu în prima repriză de către Bădoi. Gazdele au fost mult mai aproape de a înscrie, au reclamat și un posibil penalty, dar apărarea noastră s-a ținut destul de bine, iar jucătorii bistrițeni n-au prea reușit să trimită pe poartă atunci când ar fi putut marca. Primul semn de viață l-a dat Cisovsky, în minutul 75, când a trimis o pasă excepțională către Bucur, iar acesta a fost luat din spate de Ciucă, fundașul bistrițean fiind avertizat pentru a doua oară și, implicit, eliminat de pe teren. Nici cu un om în plus, echipa nu a arătat prea determinată, drept dovadă și faptul că toate fazele de gol (puține, câte au fost) au fost inițiate cu șuturi din afara careului. Astfel, în minutul 88, Cisovsky a trimis o torpliă care a lovit bara, înainte ca Alex Curtean să marcheze cu un șut care l-a prins prea în față pe Tătărușanu, în minutul 91. Culmea ridicolului a avut loc în minutul 93, când Stancu a pornit spre poarta adversă, lăsată goală de Tătărușanu, și cu doar doi fundași împrăștiați în fața lui a trimis, de la 30 de metri, în bara laterală. Parcă totuși altele sunt așteptările de la un jucător precum Stancu.
Oricum, victoria e victorie, să zicăm că maniera în care a fost obținută s-a tras de la oboseala jucătorilor, și să privim către semifinala cu Dinamo - precum și incertitudinile ce planează în jurul ei.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (5), Nibombe (5,5), Cisovsky (6), Latovlevici (5,5) - Stancu (5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (5,5), Magera (5,5)
Au mai intrat Curtean (6), Abiodun (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Karamyan, Bădoi și Borbely.
Gol Curtean (min 91):
24 aprilie 2009
Albina - Poli II 1:3 (0:2)
Alb-violeții mici își continuă parcursul bun din ultimele etape și reușesc o nouă victorie, grație reușitelor lui Leagu, Popa și Aldana. O mică satisfacție în această vineri destul de imbecilă, judecând după deciziile luate din nou de comisiile fotbalului nostru drag.
22 aprilie 2009
Poli - Poli Iași 3:0 (1:0)
Alb-violeții nu s-au lăsat demoralizați de eșecul de la Vaslui și au obținut astăzi o victorie clară, în urma unui joc mai degrabă defensiv, dar în care au speculat toate oportunitățile care s-au ivit.
După un debut echilibrat de meci, Arman Karamyan a deschis scorul la prima fază periculoasă de poartă, în minutul 12: armeanul a primit o pasă de la Latovlevici, a trecut spectaculos de doi jucători, și a finalizat la colțul lung, fără șanse pentru portar. Instantaneu, Poli a trecut la un joc mai defensiv, pentru a-și conserva energia, iar oaspeții nu au reușit să construiască nimic interesant pentru a reveni pe tabelă. Până la pauză doar Borbely și Bucur au mai avut șanse de a înscrie, însă acestea nu s-au concretizat.
Repriza secundă a fost în general mai bună, grație și a prestației mai ofensive a ieșenilor. Aceștia au pus presiune pe poarta lui Pantilimon, însă au neglijat apărarea, astfel că alb-violeții și-au putut crea șanse pe contraatac. La a doua ieșire de acest gen, Bucur a și majorat scorul: atacantul a fost lansat pe stânga, a fugit treizeci de metri, a trecut de un jucător și a profitat de indecizia unui fundaș al oaspeților, finalizând la colțul lung din centrul careului! Meciul s-a liniștit din nou, fiind revitalizat în ultimele douăzeci de minute. Mai întâi oaspeții au avut o serie de șanse bune de a marca. la câteva ezitări ale fundașilor noștri, însă fie finalizările lui Cristea au trecut peste, fie Pantilimon a fost la post. În replică, alb-violeții au răspuns cum știu mai bine și după o fază care s-a dezvoltat cu șansă în minutul 84, mingea recentrată de Rusici a fost șutată slab de Magera, Pleșca a respins, însă numai până la Artiom Karamyan, care i s-a alăturat astfel fratelui său pe lista marcatorilor. Magera putea și trebuia să marcheze al patrulea gol al după-amiezii în prelungirile partidei, dar a trimis cu capul chiar pe portar, o centrate bună venită de la Borbely. E bună și victoria la trei goluri, un scor nesperat înaintea partidei (aș spune), în urma unui meci în care prestația noastră este descrisă perfect de cuvântul "eficient".
Dintre jucători îmi vine greu să remarc pe cineva anume, căci toată echipa a jucat la un nivel bun. Rămâne de discutat dacă decizia de a-l înlocui pe Curtean în minutul 37, în cazul în care nu a fost cauzată de o accidentare, era chiar necesară, căci deși fostul medieșan a jucat slab, nu a fost mult sub nota echipei la acel moment dat. Urmează un meci care trebuie câștigat, la Bistrița, în cazul în care vrem să sperăm în continuare la câștigarea campionatului - ca, de fapt, cam toate meciurile rămase de disputat.
Poli: Pantilimon (6) - Stancu (6), Luchin (5,5), Cisovsky (6), Latovlevici (6) - Curtean (5), Alexa (6,5), Borbely (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6,5), Arm. Karamyan (6,5)
Au mai intrat Magera (6), Abiodun (6,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Curtean, Arm. Karamyan și Bucur.
P.S. Dacă numărătoarea mea este corectă, acesta a fost al o sutălea meci al lui Bucur pentru Poli în campionat, în care a marcat 39 de goluri. Bravo Gigele!
Gol Arm. Karamyan (min 12):
După un debut echilibrat de meci, Arman Karamyan a deschis scorul la prima fază periculoasă de poartă, în minutul 12: armeanul a primit o pasă de la Latovlevici, a trecut spectaculos de doi jucători, și a finalizat la colțul lung, fără șanse pentru portar. Instantaneu, Poli a trecut la un joc mai defensiv, pentru a-și conserva energia, iar oaspeții nu au reușit să construiască nimic interesant pentru a reveni pe tabelă. Până la pauză doar Borbely și Bucur au mai avut șanse de a înscrie, însă acestea nu s-au concretizat.
Repriza secundă a fost în general mai bună, grație și a prestației mai ofensive a ieșenilor. Aceștia au pus presiune pe poarta lui Pantilimon, însă au neglijat apărarea, astfel că alb-violeții și-au putut crea șanse pe contraatac. La a doua ieșire de acest gen, Bucur a și majorat scorul: atacantul a fost lansat pe stânga, a fugit treizeci de metri, a trecut de un jucător și a profitat de indecizia unui fundaș al oaspeților, finalizând la colțul lung din centrul careului! Meciul s-a liniștit din nou, fiind revitalizat în ultimele douăzeci de minute. Mai întâi oaspeții au avut o serie de șanse bune de a marca. la câteva ezitări ale fundașilor noștri, însă fie finalizările lui Cristea au trecut peste, fie Pantilimon a fost la post. În replică, alb-violeții au răspuns cum știu mai bine și după o fază care s-a dezvoltat cu șansă în minutul 84, mingea recentrată de Rusici a fost șutată slab de Magera, Pleșca a respins, însă numai până la Artiom Karamyan, care i s-a alăturat astfel fratelui său pe lista marcatorilor. Magera putea și trebuia să marcheze al patrulea gol al după-amiezii în prelungirile partidei, dar a trimis cu capul chiar pe portar, o centrate bună venită de la Borbely. E bună și victoria la trei goluri, un scor nesperat înaintea partidei (aș spune), în urma unui meci în care prestația noastră este descrisă perfect de cuvântul "eficient".
Dintre jucători îmi vine greu să remarc pe cineva anume, căci toată echipa a jucat la un nivel bun. Rămâne de discutat dacă decizia de a-l înlocui pe Curtean în minutul 37, în cazul în care nu a fost cauzată de o accidentare, era chiar necesară, căci deși fostul medieșan a jucat slab, nu a fost mult sub nota echipei la acel moment dat. Urmează un meci care trebuie câștigat, la Bistrița, în cazul în care vrem să sperăm în continuare la câștigarea campionatului - ca, de fapt, cam toate meciurile rămase de disputat.
Poli: Pantilimon (6) - Stancu (6), Luchin (5,5), Cisovsky (6), Latovlevici (6) - Curtean (5), Alexa (6,5), Borbely (6), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (6,5), Arm. Karamyan (6,5)
Au mai intrat Magera (6), Abiodun (6,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Curtean, Arm. Karamyan și Bucur.
P.S. Dacă numărătoarea mea este corectă, acesta a fost al o sutălea meci al lui Bucur pentru Poli în campionat, în care a marcat 39 de goluri. Bravo Gigele!
Gol Arm. Karamyan (min 12):
19 aprilie 2009
18 aprilie 2009
FC Vaslui - Poli 4:3 (2:2)
Nu prea am chef de cronici azi, astfel că țin doar să caut cauzele acestui eșec. Le iau cronologic.
În primul rând, un rol decisiv au jucat cele două, chiar trei erori importante ale brigăzii de arbitrii la scorul de 2-0; întâi, Bucur a fost oprit când scăpase singur cu portarul; apoi Latovlevici a sfârșit cu fața însângerată după o lovitură cu cotul, care cu siguranță necesita o eliminare - iar această fază este de o însemnătate sporită, căci ambele goluri care au urmat au venit cât Latovlevici era pe marginea terenului; a treia fază discutabilă a fost lovitura de cot primită de Luchin în careul advers, căci vasluienii au ținut să fie foarte duri din acest punct de vedere, însă Deaconu a fost mai mult decât iertător. Țin să evidențiez faptul că în repriza a doua centralul a luat câteva decizii discutabile și în defavoarea celor de la FC Vaslui, drept dovadă că nu are intenții ascunse, ci pur și simplu este foarte limitat.
În al doilea rând, erorile personale. La primul gol, unul din frații Karamyan (Artiom) l-a pierdut complet din marcaj pe Wesley. La al doilea gol, Alexa a dat o pasă direct la adversar, ce i-a pus pe jucătorii gazdă pe contraatac. Nu știu în ce măsură intervenția lui Luchin a fost decisivă, căci în spatele său se afla un adversar gata să recepționeze mingea, însă oricum un autogol nu dă bine.
Ca urmare a egalării, alb-violeții s-au găsit într-o poziție ingrată. Echipa venea obosită după meciul de la Bistrița, unde Balint a ținut să folosească titularii. Drept urmare, repriza secundă a fost foarte slabă, iar vasluienii au dominat copios. Golul trei a venit la singura fază de poartă mai legată a echipei noastre, însă o pasă sclipitoare a lui Wesley și puțin noroc au făcut ca avantajul să nu conteze. Victoria gazdelor a venit pe fondul oboselii (probabil și a demoralizării) sus mențioante, la o fază care a plecat de la o preluare ratată a lui Amuneke - și echipa nu era repliată.
Nu în ultimul rând, această înfrângere îi aparține și lui Balint. Eu nu-i imput așa de mult utilizarea titularilor miercuri, fiindcă echipa avea 2-0 în prima repriză și fără erorile lui Deaconu ar fi avut șanse bune de a păstra acest avantaj până la pauză - căci gazdele nu reușeau să pună în real pericol poarta lui Pantilimon. Este de imputat însă introducerea lui Amuneke, care a fost absolut inutil în cele douăzeci de minute cât a jucat. La fel și în cazul lui Rusici, despre care nu înțeleg de ce este folosit ca "soluție" când el se chinuie să-și regăsească flerul de altădată. Avem un lot subțire și este datoria lui Balint să știe cum să-și menajeze jucătorii astfel încât să obțină maximul de la ei.
Per total, este trist că am pierdut, mai ales în contextul acestei etape. Fiecare poate servi o porție de vină dacă simte nevoia, însă important acuma este să evoluăm cu se cuvine miercuri, pentru a rămâne în zona superioară a clasamentului.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (4), Luchin (4,5), Cisovsky (5), Latovlevici (5,5) - Arm. Karamyan (6), Curtean (6), Alexa (4,5), Art. Karamyan (6) - Bucur (6,5), Magera (5,5)
Au mai intrat Amuneke (4,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Arm. Karamyan și Art. Karamyan.
În primul rând, un rol decisiv au jucat cele două, chiar trei erori importante ale brigăzii de arbitrii la scorul de 2-0; întâi, Bucur a fost oprit când scăpase singur cu portarul; apoi Latovlevici a sfârșit cu fața însângerată după o lovitură cu cotul, care cu siguranță necesita o eliminare - iar această fază este de o însemnătate sporită, căci ambele goluri care au urmat au venit cât Latovlevici era pe marginea terenului; a treia fază discutabilă a fost lovitura de cot primită de Luchin în careul advers, căci vasluienii au ținut să fie foarte duri din acest punct de vedere, însă Deaconu a fost mai mult decât iertător. Țin să evidențiez faptul că în repriza a doua centralul a luat câteva decizii discutabile și în defavoarea celor de la FC Vaslui, drept dovadă că nu are intenții ascunse, ci pur și simplu este foarte limitat.
În al doilea rând, erorile personale. La primul gol, unul din frații Karamyan (Artiom) l-a pierdut complet din marcaj pe Wesley. La al doilea gol, Alexa a dat o pasă direct la adversar, ce i-a pus pe jucătorii gazdă pe contraatac. Nu știu în ce măsură intervenția lui Luchin a fost decisivă, căci în spatele său se afla un adversar gata să recepționeze mingea, însă oricum un autogol nu dă bine.
Ca urmare a egalării, alb-violeții s-au găsit într-o poziție ingrată. Echipa venea obosită după meciul de la Bistrița, unde Balint a ținut să folosească titularii. Drept urmare, repriza secundă a fost foarte slabă, iar vasluienii au dominat copios. Golul trei a venit la singura fază de poartă mai legată a echipei noastre, însă o pasă sclipitoare a lui Wesley și puțin noroc au făcut ca avantajul să nu conteze. Victoria gazdelor a venit pe fondul oboselii (probabil și a demoralizării) sus mențioante, la o fază care a plecat de la o preluare ratată a lui Amuneke - și echipa nu era repliată.
Nu în ultimul rând, această înfrângere îi aparține și lui Balint. Eu nu-i imput așa de mult utilizarea titularilor miercuri, fiindcă echipa avea 2-0 în prima repriză și fără erorile lui Deaconu ar fi avut șanse bune de a păstra acest avantaj până la pauză - căci gazdele nu reușeau să pună în real pericol poarta lui Pantilimon. Este de imputat însă introducerea lui Amuneke, care a fost absolut inutil în cele douăzeci de minute cât a jucat. La fel și în cazul lui Rusici, despre care nu înțeleg de ce este folosit ca "soluție" când el se chinuie să-și regăsească flerul de altădată. Avem un lot subțire și este datoria lui Balint să știe cum să-și menajeze jucătorii astfel încât să obțină maximul de la ei.
Per total, este trist că am pierdut, mai ales în contextul acestei etape. Fiecare poate servi o porție de vină dacă simte nevoia, însă important acuma este să evoluăm cu se cuvine miercuri, pentru a rămâne în zona superioară a clasamentului.
Poli: Pantilimon (5,5) - Bădoi (4), Luchin (4,5), Cisovsky (5), Latovlevici (5,5) - Arm. Karamyan (6), Curtean (6), Alexa (4,5), Art. Karamyan (6) - Bucur (6,5), Magera (5,5)
Au mai intrat Amuneke (4,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Arm. Karamyan și Art. Karamyan.
17 aprilie 2009
Gloria Buzău - FC Argeș 3:1 (1:1)
Buzoienii "noștri" au făcut un meci excelent astăzi în compania unui adversar demoralizat de problemele extrasportive cu care se confruntă și și-au trecut în cont prima victorie pe teren propriu din acest sezon.
Partida a fost animată și ambele echipe au avut ocazii de gol. Scorul a fost deschis în minutul 2, Mansour pasându-i cu capul după un corner lui Mera, iar fundașul buzoian a trimis plasat, tot cu capul, la colțul lung. Putea și trebuia să fie 2-0 când Mansour a scăpat singur cu portarul, dar finalizarea senegalezului a fost una lamentabilă. Egalarea oaspeților a sosit în minutul 20, în urma unei lovituri de la colțul terenului, Chițu ascunzându-se de mingea trimisă cu capul către poartă, deși era jucătorul desemnat să țină bara. După ce Diogo a salvat o minge de pe linia porții, Poparadu a șutat de la distanță, mingea a lovit bara, dar n-a vrut să intre.
Repriza a doua a fost controlat aproape total de gazde, care au trecut pe lângă gol la mai multe faze confuze, de obicei ca urmare a unor faze fixe. Mansour a avut din nou golul în bocanc după o fază excepțională, în care a plecat cu mingea la picior de la mijocul terenului, a driblat doi jucători, doar ca în final să trimită slab, în portar. Senegalezul a reușit până la urmă să marcheze cu un sfert de oră înainte de final, în urma unei acțiune admirabile a lui Chițu, iar cel din urmă a închis partida în minutul 90, cu un șut frumos din afara careului.
Toată echipa buzoiană s-a prezentat bine la această partidă, cu excepția lui Axente, care nu reușeste nicicum să creeze un impact în fața porții adverse. Am remarcat prestația promițătoare a lui Poparadu, care a încercat o serie de pase foarte inteligente, dar de multe ori a fost privat de șansă. Sanchez și Bonfim au evoluat foarte solid, iar printre cei mai buni oameni de pe teren s-a numărat și Diogo, fundașul central al gazdelor, care a scos de două ori mingea de pe linia porții. Siminic, Ademar și Cojocnean au muncit mult, prestațiile lor fiind destul de bune. În privința lui Cojocnean țin însă să remarc că este inutil să fie folosit pe flanc, doar fiindcă e foarte rapid - problema lui e că nu e în stare să trimită o centrare decentă. Ar fi mai interesant de văzut dacă știe să finalizeze, căci în acest caz viteza l-ar deservi mult mai bine pe postul de atacant.
Oricum, o experiență plăcută per total, chiar dacă nu se întrevăd mari speranțe în lotul buzoian. Dar e bine că jucătorii acumuleaza experiență, căci nu știi unde se formează talentul (vezi cazul lui Lato).
Gloria Buzău: Arcaba (6) - Bonfim (6), Mera (6,5), Diogo (6,5), Siminic (6) - Ademar (5,5), Poparadu (6), Sanchez (6), Chițu (6,5) - Mansour (6,5), Axente (5)
Au mai intrat Cojocnean (5,5), Vigariu (5) și Popa (6), înlocuindu-i pe Axente, Ademar și Sanchez.
Partida a fost animată și ambele echipe au avut ocazii de gol. Scorul a fost deschis în minutul 2, Mansour pasându-i cu capul după un corner lui Mera, iar fundașul buzoian a trimis plasat, tot cu capul, la colțul lung. Putea și trebuia să fie 2-0 când Mansour a scăpat singur cu portarul, dar finalizarea senegalezului a fost una lamentabilă. Egalarea oaspeților a sosit în minutul 20, în urma unei lovituri de la colțul terenului, Chițu ascunzându-se de mingea trimisă cu capul către poartă, deși era jucătorul desemnat să țină bara. După ce Diogo a salvat o minge de pe linia porții, Poparadu a șutat de la distanță, mingea a lovit bara, dar n-a vrut să intre.
Repriza a doua a fost controlat aproape total de gazde, care au trecut pe lângă gol la mai multe faze confuze, de obicei ca urmare a unor faze fixe. Mansour a avut din nou golul în bocanc după o fază excepțională, în care a plecat cu mingea la picior de la mijocul terenului, a driblat doi jucători, doar ca în final să trimită slab, în portar. Senegalezul a reușit până la urmă să marcheze cu un sfert de oră înainte de final, în urma unei acțiune admirabile a lui Chițu, iar cel din urmă a închis partida în minutul 90, cu un șut frumos din afara careului.
Toată echipa buzoiană s-a prezentat bine la această partidă, cu excepția lui Axente, care nu reușeste nicicum să creeze un impact în fața porții adverse. Am remarcat prestația promițătoare a lui Poparadu, care a încercat o serie de pase foarte inteligente, dar de multe ori a fost privat de șansă. Sanchez și Bonfim au evoluat foarte solid, iar printre cei mai buni oameni de pe teren s-a numărat și Diogo, fundașul central al gazdelor, care a scos de două ori mingea de pe linia porții. Siminic, Ademar și Cojocnean au muncit mult, prestațiile lor fiind destul de bune. În privința lui Cojocnean țin însă să remarc că este inutil să fie folosit pe flanc, doar fiindcă e foarte rapid - problema lui e că nu e în stare să trimită o centrare decentă. Ar fi mai interesant de văzut dacă știe să finalizeze, căci în acest caz viteza l-ar deservi mult mai bine pe postul de atacant.
Oricum, o experiență plăcută per total, chiar dacă nu se întrevăd mari speranțe în lotul buzoian. Dar e bine că jucătorii acumuleaza experiență, căci nu știi unde se formează talentul (vezi cazul lui Lato).
Gloria Buzău: Arcaba (6) - Bonfim (6), Mera (6,5), Diogo (6,5), Siminic (6) - Ademar (5,5), Poparadu (6), Sanchez (6), Chițu (6,5) - Mansour (6,5), Axente (5)
Au mai intrat Cojocnean (5,5), Vigariu (5) și Popa (6), înlocuindu-i pe Axente, Ademar și Sanchez.
Poli II - Sebiș 4:1 (0:1)
Alb-violeții mici și-au mai trecut în cont o victorie la scor, revenind în repriza a doua grație reușitelor ale lui Leagu, Aldana, Gavriluță și Riviș.
15 aprilie 2009
CR: Poli - Gloria Bistrița 2:0 (0:0)
A fost nevoie de nouăzeci de minute ca alb-violeții să-și asigure calificarea, în principiu meritată, dar nu fără emoții.
Bistrițenii puteau să înscrie chiar în minutul 6, când Csaba Borbely a trimis cu capul în bară, după ce s-a demarcat de Alexa, dar în ciuda acestei prime faze, partida nu a căpătat ritm sau tensiune. Au trecut douăzeci de minute până la următoarea fază de gol, când Magera a fost excelent găsit de Arman Karamyan, dar șutul cehului a fost puternic, pe centrul porții. În rest, repriza a fost presărată de greșeli și înjurăturile penibile a unor indivizi din tribună la adresa noastră.
Partea a doua a meciului a fost vag mai animată, Curtean fiind aproape de a marca imediat după reluare, însă șutul său a fost respins de Albuț. Bistrițenii au replicat în minutul 56, când a fost nevoie ca Pantilimon să se întindă pentru a respinge o minge ștearsă cu capul de un atacant advers, iar apoi meciul și-a regăsit lipsa de ritm din repriza întâi. În minutul 77, proaspăt intratul Silvășan a combinat excelent cu un coechipier și a fost oprit doar de intervenția inspirată a lui Pantilimon, care s-a opus deschiderii scorului. Același Silvășan a continuat să fie un pericol pentru apărarea noastră, dar nu a mai avut decât o șansă bunicică de a înscrie, când a pierdut mingea. În ceea ce ne privește, Amuneke a șutat pe portar din poziție bună, în minutul 84, ca Rusici să trimită slab, cu capul, la cornerul ce a urmat. Lovitura decisivă a dat-o Magera, în primul minut de prelungire, fiind lansat bine de un coechipier, cehul a șutat din careu, lateral stânga, și mingea deviată de Albuț a prins bara și a intrat în poartă. Al doilea gol a venit la următoarea fază, pe contraatac, Curtean a ajuns tot pe stânga, a driblat un adversar, și a finalizat asemănător lui Magera, în plasa laterală la colțul lung.
Așadar, alb-violeții și-au făcut datoria: fără risipă de efort, s-au calificat în semifinale. Rămâne de văzut dacă problemele din jocul de astăzi au fost cauzate de sindromul echipelor mici sau dacă au fost o consecință a menajării sus menționate. De remarcat prestația bună a lui Latovlevici, care trage tare meci de meci și începe să aibe tot mai multe reușite, și a lui Pantilimon.
Poli: Pantilimon (6,5) - Bădoi (6), Luchin (6), Nibombe (6), Latovlevici (6,5) - Arm. Karamyan (5,5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5,5), Magera (6,5)
Au mai intrat Curtean (6,5), Amuneke (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Borbely, Bucur și Art. Karamyan.
Gol Magera (min 90):
Bistrițenii puteau să înscrie chiar în minutul 6, când Csaba Borbely a trimis cu capul în bară, după ce s-a demarcat de Alexa, dar în ciuda acestei prime faze, partida nu a căpătat ritm sau tensiune. Au trecut douăzeci de minute până la următoarea fază de gol, când Magera a fost excelent găsit de Arman Karamyan, dar șutul cehului a fost puternic, pe centrul porții. În rest, repriza a fost presărată de greșeli și înjurăturile penibile a unor indivizi din tribună la adresa noastră.
Partea a doua a meciului a fost vag mai animată, Curtean fiind aproape de a marca imediat după reluare, însă șutul său a fost respins de Albuț. Bistrițenii au replicat în minutul 56, când a fost nevoie ca Pantilimon să se întindă pentru a respinge o minge ștearsă cu capul de un atacant advers, iar apoi meciul și-a regăsit lipsa de ritm din repriza întâi. În minutul 77, proaspăt intratul Silvășan a combinat excelent cu un coechipier și a fost oprit doar de intervenția inspirată a lui Pantilimon, care s-a opus deschiderii scorului. Același Silvășan a continuat să fie un pericol pentru apărarea noastră, dar nu a mai avut decât o șansă bunicică de a înscrie, când a pierdut mingea. În ceea ce ne privește, Amuneke a șutat pe portar din poziție bună, în minutul 84, ca Rusici să trimită slab, cu capul, la cornerul ce a urmat. Lovitura decisivă a dat-o Magera, în primul minut de prelungire, fiind lansat bine de un coechipier, cehul a șutat din careu, lateral stânga, și mingea deviată de Albuț a prins bara și a intrat în poartă. Al doilea gol a venit la următoarea fază, pe contraatac, Curtean a ajuns tot pe stânga, a driblat un adversar, și a finalizat asemănător lui Magera, în plasa laterală la colțul lung.
Așadar, alb-violeții și-au făcut datoria: fără risipă de efort, s-au calificat în semifinale. Rămâne de văzut dacă problemele din jocul de astăzi au fost cauzate de sindromul echipelor mici sau dacă au fost o consecință a menajării sus menționate. De remarcat prestația bună a lui Latovlevici, care trage tare meci de meci și începe să aibe tot mai multe reușite, și a lui Pantilimon.
Poli: Pantilimon (6,5) - Bădoi (6), Luchin (6), Nibombe (6), Latovlevici (6,5) - Arm. Karamyan (5,5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (5,5) - Bucur (5,5), Magera (6,5)
Au mai intrat Curtean (6,5), Amuneke (5,5) și Rusici, înlocuindu-i pe Borbely, Bucur și Art. Karamyan.
Gol Magera (min 90):
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)