15 august 2010

Universitatea Craiova - Poli 1:1 (0:0)

Deși a abordat partida cu o formulă mult mai defensivă ca în meciurile anterioare, Petrovic nu a reușit să scape nici astăzi de blestemul gafelor decisive în favoarea adversarilor. Dar la fel ca în celelalte partide, alb-violeții au revenit pe final, iarăși în minutele de prelungire, în ciuda faptului că nu păreau să aibă vigoarea necesară.

Mai întâi fost o primă repriză echilibrată, în care Poli a avut marile ocazii, dar gazdele au ținut mai mult de minge. Jocul craiovenilor a fost unul bazat pe pressing agresiv, astfel că în repetate rânduri toți jucătorii s-au aflat în jumătatea noastră de teren. Pe flancul drept al apărării noastre au fost cele mai mari probleme, unde Scutaru nu a fost la înălțime, dar cam tot ce a ajuns prin careu a fost rezolvat de Cisovsky sau, cu precadere, Luchin. La mingile lungi, Taborda a fost mereu la post, astfel că posesia gazdelor nu s-a materializat în faze periculoase.
Alb-violeții au avut prima bună ocazie în minutul 23, când Lung Jr. a intervenit bine la o minge lobată trimisă de Alexa de la mare distanță. Marile șanse au venit însă în jurul minutului 40. După un șut pe portar, de la distanță, al lui Sepsi, craiovenii au fost la câțiva centimetri de autogol, căci Ciucă a trimis în bară centrarea lui Magera - la o lansare foarte bună a lui Bourceanu. Mingea a sărit înalt și a ajuns în centrul careului, de unde Goga, absolut nemarcat, nejenat și cu elan nu a reușit să o plaseze îndeajuns încât Lung să nu intervină. A urmat apoi un șut de la distanță al lui Alexa, Lung a respins în lateral, mingea poposind la Bourceanu, care a ales un șut din întoarcere, din păcate fără vlagă și fără plasament. Oricum, aceste minute au arătat cât de periculoși pot fi alb-violeții când lucrurile se leagă. Din păcate, s-a simțit mult lipsa de incisivitate a lui Goga.

Petrovic a remarcat acest lucru și l-a introdus pe Contra în locul golgheterului nostru de anul trecut, dar nici Contra nu e în apele lui pe postul de mijlocaș dreapta. Repriza a fost reluată în același ritm când, din nimic, Craiova s-a trezit în avantaj: minge lunge către atacanți, Luchin și Cisovsky nu se distribuie corect la cei doi adversari, iar Luchin trimite slab cu capul, astfel că balonul ajunge la Pițurcă, singur cu portarul. De aici știm ce s-a întâmplat. Golul a venit repede, în minutul 51, astfel că presiunea era mare pe Poli să își schimbe stilul de joc și să devină mai periculoasă. Petrovic a încercat să întărească atacaul introducându-i pe Tameș și Zicu, dar ocaziile nu s-au înghesuit să apară. Prim planul îl ia Taborda, care evoluează excelent ca libero, disturgând multe faze extrem de periculoase ale craiovenilor. După un oarecare forcing cu douăzeci de minute înainte de final, alb-violeții au rămas fără energie și înfrângerea părea pecetluită. Tot de la Taborda a plecat însă salvarea, chiar dacă și cu mult lipsita șansă. Portarul nostru a ieșit din nou la limită pentru a respinge o minge, a făcut foarte bine până la mijloc, de acolo a ajuns la Axente care a pătruns pe dreapta (prima fază bună a lui Axente în repriza secundă, am impresia), acesta a șutat de la marginea careului, Lung a respins în dreapta sa, unde a apărut Zicu, acesta trimițând în gol cu bara (!) - era minutul 90+2. Cu doar un minut înainte însă, Axente a fost doborât în careu cel puțin la fel de puternic cum s-a întâmplat împotriva medieșenilor, când aceștia au primit penalty. Jenantă situație, noroc cu deznodământul.

Ne place drama, dar sindromul gafelor trebuie neapărat eliminat. Craiova nu prezenta mai niciun pericol ofensiv când Luchin a respins eronat acea minge lungă, iar apoi nu a avut o viață prea grea în a se apăra. Persistă problemele pe dreapta, în timp ce Curtean a avut o nouă evoluție decentă pe stânga, iar singura soluție pe care o întrevăd eu este una cu Contra fundaș și Curtean - sau altcineva - mijlocaș. Pe stânga se poate poziționa liniștit Zicu, care deși nu a fost exploziv, cum am visa să fie, a reușit să ne aducă multe râvnita egalare. E păcat că nu am reușit mai multe în primele etape, dar nici nu suntem într-o situație critică. Echipa se prezintă bine, dar trebuie să lucreze mai mult pe fazele fixe (mereu, mereu irosite) și să joace mai atent defensiv.

Cu Manchester City, fără limite și fără pretenții, zic eu.

Poli: Taborda (6,5) - Scutaru (5), Luchin (4,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (5,5) - Goga (5), Alexa (6), Bourceanu (5,5), Curtean (5,5) - Axente (5,5), Magera (5,5)

Schimbări:

Contra (5,5) pentru Goga (min 45)
Tameș (5,5) pentru Scutaru (min 60)
Zicu (6) pentru Curtean (min 63)

Am expus echipa în 4-4-2, dar de fapt a fost un 4-2-3-1.

13 august 2010

Ovidiu Burcă

Finalmente a semnat şi Burcă, fostul fundaş al celor de la Energie Cottbus. E un jucător cu experienţă, care a evoluat bine în Germania, deci sosirea lui pentru un post destul de suferind este una de bun augur. Se remarcă doar că nu a fost integralist în niciunul din sezoanele disputate de-a lungul carierei sale până anul trecut. Poate e momentul lui.

Mă întreb totodată ce înseamnă venirea lui Burcă pentru Luchin, a cărui capacitate sportivă pare a fi pusă în umbra de relaţia cu impresarul său.

Data naşterii: 16.03.1980
Locul naşterii: Slatina
Înălţime: 186 cm
Greutate: 77 kg
Poziţie: Fundaş central



SezonClubŢarăLigăMJGM
2009-10Energie Cottbus
DEB320
2008-09Energie CottbusDEA70
2008Beijing GuoanCNA151
2007-08Energie CottbusDEA00
2005-06FC NaţionalROA171
2002-03FC NaţionalROA221
2001-02Dinamo II
ROB100
2000-01DinamoROA130
1999-00DinamoROA210
1999DinamoROA120
1998-99U Craiova
ROA190
1997-08 U CraiovaROA60
1996-97Ventforet KofuJPB160
1995-96JEF United ChibaJPA40
1996-97EmelecECB-
-
Total:1943

MJ= Meciuri jucate; GP= Goluri primite; RO= România; JP = Japonia;
EC = Ecuador; DE = Germania; CN = China

12 august 2010

Totuşi, ce-i cu ora 22?

Dacă în vederea meciului cu Craiova, amplasat temporal duminică de la ora 22, deşi Poli joaca joi în Europa League, am înţeles oarecum...hm, de fapt nici atunci n-am înţeles prea bine care-i planul, în afară de a ţine lumea departe de stadion, acuma încep să mă simt iritat.

Pentru etapa a 5-a, Poli va juca tot de la ora 22 şi tot duminică, acasă, împotriva celor de la Victoria Brăneşti. Este clar că sistemul actual în care doar televizările primează va duce la astfel de situaţii ridicole şi că de ceva vreme suporterii care merg la stadion sunt ignoraţi sau chiar dezcurajaţi să existe. E o situaţie de o anormalitate perversă, dar pe de altă parte e de înţeles că-i mai uşor să iei banul de la Digi decât să munceşti să creezi o cultură fotbalistică locală.

Iritant e că s-a ajuns să jucam o etapa în patru zile, la ritm de două meciuri pe zi, la ore nefezabile deplasatului la stadion şi înapoi. Deh, căldura şi mama natură sunt singurele vinovate.

P.S. Eu sunt mai tolerant, sunt convins că există destui care s-au enervat cum se cuvine de mai devreme.

Rezultate Cupa României

Mai tinerii alb-violeţi au evoluat în turul trei al CR, de această dată cu rezultate mixte.

Poli II a obţinut calificarea în faţa celor de la Moldoforest Moldova Nouă, scor 2-0, goluri Pătraş şi Boştină.

Echipa a fost următoarea:

Cobliş - Rosenblum (60, Petruş), Raţiu, Dubei, Sava - Zaluschi (75, Cuciorva), Jitaru-Popovici, Ganea (60, Dobriceanu), Pătraş (65, Vucea) - Boştină

Poli 2002 a pierdut pe final cu Marmosim Simeria, scor final 0-1.

11 august 2010

Avancronică: Universitatea Craiova - Poli

În mod normal nu m-aș fi apucat de o avancronică a unui meci împotriva Universității, dar contextul actual face ca acest meci să fie unul foarte important. Craiova lui Mititelu, ca deobicei, a pornit cu gânduri mărețe, dar după 3 etape se cam poate gândi cum să evite și anul acesta retrogradarea. Atenție însă, că poziția momentană e destul de mincinoasă. În prima etapă au reușit o remiză albă cu campioana, pentru ca în a doua să facă o figură frumoasă împotriva Stelei lui Pițurcă. Aproape a fost chiar să aibă un rezultat excelent pe terenul din Ghencea. Eșecul cu Brănești, nou promovați, e și el ciudat, poate fi doar o întâmplare.

Cu atât mai mult, oltenii vor fi aprigi să obțină primul rezultat pozitiv. În plus, tradiția spune că meciurile noastre împotriva lor nu doar că au fost grele, dar adesea s-au terminat dezastruos pentru noi. Să nu uităm și faptul că echipa se întoarce din exil înapoi pe Ion Oblemenco - va fi și acesta un plus în favoarea lor.

Avem, deci, o mână întreagă de dovezi că vom întâlni un adversar ce va fi neîmblânzit din cauza foamei de puncte, iar dacă noi vom visa doar la Manchester City, există pericolul să fim chiar spulberați.

Desigur, jocul nostru ne dă toate speranțele la o victorie, mai ales dacă nu vom greși flagrant în apărare ca până acum. E nevoie doar să fim cu picioarele pe pământ, conectați la meciul de duminică seara. Momentan, suntem cu o jumătate de pas în spate în clasament, așa că o victorie ne va fi foarte utilă.

În plus, ne vom putea bucura de meciul împotriva CFR-ului, doar dacă vom repeta prestația și împotriva Craiovei.

Hai Poli!

8 august 2010

Poli - CFR Cluj 3:2 (2:1)

Nu ştiu dacă am mai câştigat vreodată un derby în urma unui joc atât de autoritar dominat de către alb-violeţi, chiar dacă scorul strâns ar putea lăsa impresia că altfel au decurs ostilităţile pe teren. Poli a intrat determinată, cu un prim unsprezece ajustat la problemele arătate în ultimele meciuri (titularizarea lui Luchin, Taborda) şi acest lucru s-a simţit.

Nici nu începuse bine partida, că în minutul 3 Axente a ţintit bara după o fază lucrată bine tot de el. Patru minute mai târziu, Magera a şutat puternic din liberă şi Nuno Claro a parat, şi Poli nu a lăsat-o moale. Au durat o vreme până la următoarea şansă de gol, timp în care meciul a decurs în termenii impuşi de noi. În minutul 21 Magera a trimis peste la un corner bătut de Bourceanu, iar apoi tot cehul a trimis pe poartă din lovitură liberă, Claro a respins în lateral la Axente, dar atacantul nostru nu a reuşit să finalizeze cum şi-ar fi dorit. A venit însă minutul 26, care anunţa să schimbe complet faţa meciului: Sepsi gafează nepermis la o preluare, mingea ajunge la Bjelanovici scăpat singur spre poartă şi acesta nu face nicio greşeală. Şansa (de fapt, bine-meritată) a fost de partea noastră, căci la doar trei minute Scutaru a executat un aut din apropierea colţului terenului, balonul a fost respins slab de un clujean, a ajuns la Curtean, care a finalizat din prima, bară-gol! Lucrurile fiind reintrate în normal, alb-violeţii au continuat cu presiunea şi în minutul 37 a dat din nou roade: Bourceanu l-a lansat ideal pe Axente, acesta s-a debarasat de un fundaş, a fentat portarul şi a trimis în poarta goală! Acelaşi Axente putea să mai marcheze odată înainte de pauză, fiind găsit ideal cu o centrare la cap, dar Nuno Claro a intervenit din nou.

Teama evidentă, ca după pauză să ne retragem prea mult, nu s-a manifestat în prima parte a mitanului secund. Chiar dacă a fost nevoie de o intervenţie esenţială a lui Taborda la puţin timp după reluare, şi această fază a clujenilor a pornit dintr-o întâmplare. Partida a fost tranşată, practic, în minutul 61: o contră pornită de la Curtean, mingea a ajuns la Axente, acesta a fentat un fundaş, a tras la colţul lung, Claro a intervenit dar din nou a respins în faţă, de această dată fix în piciorul lui Curtean, care a înscris prima sa dublă în tricoul lui Poli! Clujenii au fost în continuare fără reacţie, ceea ce a permis alb-violeţilor să joace mai precaut şi mai defensiv. Şansele noastre de gol au venit din şuturi de la distanţă, dar nici Magera, nici Axente, nici Curtean nu au reuşit să prindă cadrul porţii, deşi eforturile lor au fost foarte bune. Când am intrat în prelungirea şi lucrurile păreau cu adevărat terminate, o eroare de necrezut al lui Cisovsky, care a pasat direct la adversar, i-a pus pe contră pe clujeni, Mera a intrat ineficient prin alunecare, mingea a ajuns la Emmanuel Kone, care a lobat-o peste Taborda. Chiar şi aşa, nu s-a mai întâmplat nimic până la final, şi Poli a dobândit o victorie bine-meritată, dar după un meci pe care iarăşi şi l-a făcut greu de una singură.

Ce poţi să spui când Cisovsky şi Sepsi joacă aproape perfect nouăzeci de minute, dar comit două erori de începători care ne costă două goluri? Din fericire, în afară de Goga care pur şi simplu nu este un mijlocaş de bandă, toţi jucătorii au fost excelenţi, astfel că astăzi a ieşit bine la fluierul final. De remarcat în special revirimentul Curtean, care trebuie să ţină înainte de a decreta sosirea primăverii, şi agilitatea lui Axente. Este fantastic cât de periculos poate fi cu faţa la poartă, chiar dacă încă are tendinţa să ţină prea mult de minge. La mijloc, Alexa, Bourceanu şi practic Magera au controlat terenul, deşi fiecare a avut scăpările sale, în timp ce apărarea a fost de nedepăşit atunci când nu a făcut cadouri. Scutaru, care a contribuit la gol cu aruncarea de la margine, a jucat cu determinare maximă, în timp ce Luchin a dovedit că îşi merită locul în primul unsprezece.

De apreciat şi schimbările lui Petrovici, mai ales introducera lui Mera, care era în mod clar indicată privind la jocul şi talia oaspeţilor din repriza secundă. Mă satisface enorm să văd că antrenorul nostru caută să adapteze echipa atunci când ea nu merge, fără tendinţe fixiste cu privire la diverşi jucători. Sper să continue în această manieră.

Aş mai felicita şi tinerele baschetbaliste, nu doar pentru succesul lor la campionatul european U18, ci şi datorită atitudinii foarte frumoase dovedită prin prezenţa la meci şi scandările pro-Timişoara. Bravo!

Aşadar, totul e bine azi. Să vedem cum mai stă situaţia organizatorică şi să sperăm la stabilitate şi la acest nivel.

Poli: Taborda (6) - Scutaru (6), Luchin (6,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (5,5) - Goga (5,5), Alexa (6), Bourceanu (6,5), Curtean (7) - Magera (6), Axente (7)

Schimbări:

Zicu pentru Curtean (min 78)
Mera pentru Goga (min 85)
Poparadu pentru Bourceanu (min 90)

P.S. Că tot am vrut s-o remarc, mă întreb cum trebuie să joace Alexa şi Bourceanu înainte de a intra în atenţiile lui Răzvan Lucescu. Ca şi Mureşan?

Avancronică: Poli - CFR Cluj

Primul meci important al campionatului pentru Poli este în fața echipei campioane. O rivalitate destul de nouă, indusă artificial, dar și dezvoltată natural, clujenii sigur nu vor fi primiți cu brațele deschise la Timișoara, chiar dacă ar fi să ne raportăm numai la ultimul meci de aici.

În mod normal, ar fi trebuit să fim în altă poziție înainte de acest meci. Primele două meciuri ar fi trebuit să fie doar o încălzire pentru acest prim test important, dar așa se face că ne prezentăm cu doar două puncte. Nici clujenii nu stau perfect, cu un egal în prima etapă. Așa că un pas greșit în seara aceasta ar putea însemna o rămânere în urmă destul de prematură - mai ales pentru noi.

În aceste condiții, probabil că CFR-ul va juca mai prudent, lăsându-ne pe noi la cârma jocului. Rămâne de văzut și ce impact a avut meciul dramatic cu MyPa, în ce fel a afectat moralul jucătorilor, și dacă nu cumva vor fi obosiți. Cred, totuși, că efectul va fi unul pozitiv, și în speranța unui public numeros, merg pe varianta că nici de data asta CFR-ul nu va câștiga pe "Dan Păltinișanu". Dar și dacă pierdem, nu trebuie să fie un capăt de țară. E de-abia etapa a treia și e primul nostru derby.

Hai Poli!

7 august 2010

Rezultate sondaj

Deşi a fost supus unor turbulenţe neobişnuite (eliminarea lui Vrsic din ecuaţie, spre exemplu), în final rezulatul sondajului confirmă ceea ce părea aparent înainte de începerea sezonului: nu există vreun zeu anume printre reveniţi de la care să aşteptăm marea confirmare.

Axente a prins prima poziţie, ajutat de cele trei goluri marcate în ultimele patru partide, cât şi de jocul său bun în aceste meciuri. Am avut ocazia să-l văd în multe meciuri pe Axente şi e clar că dacă are un antrenor care să ştie ce să facă cu el, poate deveni unul dintre atacanţii buni ai Ligii 1. Şi cam acesta e momentul în care să dea primele semne că o poate face cu adevărat, după ce s-a încălzit sezonul trecut acasă, la Galaţi.

Tameş s-a situat pe doi şi el ajutat fiind de prestaţiile bunicele din acest debut de sezon. Calităţile lui sunt reale şi pare mai puţin volatil decât Aliuţă, dar momentan nu este recuperat 100% din punct de vedere fizic şi la cât a suferit din cauza accidentărilor, e greu de spus dacă va fi vreodată. Cred şi eu însă, achiziţie bună.

Zicu e speranţa (sondajul s-a închis şi înainte de meciul cu MyPa), în mod cert jucătorul de la care ştim ce poate atunci când astrele îşi asumă poziţiile potrivite pe cer. Planează asupra lui eşecul de la Dinamo, precum şi accidentările rele din ultima perioadă, dar sunt convins că speranţa tuturor este că va reuşi să treacă peste ele şi să redevină ce a fost. O mostră am primit deja.

Despre Dukic şi Vrsic nu prea mai e nimic de spus. Din ce a jucat joi, e greu să trag vreo concluzie vizavi de sârb, dar cert este că nu a avut un debut exploziv. De cealaltă pate, Vrsic e plecat, deci cam atât a fost cu el.

Potenţial şi speranţă există, să vedem în ce se vor metamorfoza. Mai sper la nişte întăriri în defensivă şi pe flancul stâng, dar dacă totul merge bine, am putea să prindem şi anul acesta un loc de Europa League. Cam acesta e obiectivul meu pentru Poli.

Sondaj:

În care din cei nou-veniţi vă puneţi cele mai mari speranţe?

Mircea Axente - 18 voturi (32%)

Dusko Dukic - 4 voturi (7%)

Iulian Tameş - 15 voturi (26%)

Dare Vrsic - 7 voturi (12%)

Ianis Zicu - 12 voturi (21%)

Total: 56 voturi

6 august 2010

Play-off EL: Poli - Manchester City

Lista adversarilor era una dificilă de la bun început, cu Villarreal CF (Spania), Fenerbahçe (Turcia), Manchester City (Anglia), Lokomotiv Moscova (Rusia), Odense BK (Danemarca) şi Dinamo Zagreb (Croaţia).

Cred că e bine în final, sunt puţine echipe de talia celor de la City în lume. Să obţinem maximum din această oportunitate, atât sportiv cât şi financiar, şi să ne bucurăm de fotbal!

Meciul tur acasă, joi, 19 august. Returul pe 26 august.

Hai Poli!

5 august 2010

Poli - MyPa 3:3 (0:3)

Emoţii? Emoţiile-s pentru cardiaci, nu pentru fanii alb-violeţi într-un meci cu MyPa. Căci într-o lume în care o echipă sub-mediocră din Finlanda îţi poate da trei goluri în nici zece minute, păi cum să nu poţi reveni cu golul final poposind în minutele de prelungire ale partidei?

Primul unsprezece a conţinut, precum s-a dovedit, câteva elemente falimentare: Dukic pe dreapta, Contra mijlocaş de bandă, Mera din nou coleg cu Cisovsky şi un singur închizător în persoana lui Alexa. Aici vine puţină morală, ante-cronică, fiindcă dacă stăm să cugetăm la cât de antipatică este formula cu doi închizători şi apoi privim la rezultatul abandonării acestei abordări chiar în compania unei echipe net inferioare, păi atunci sfârşim prin a cugeta îndelung.

Dacă nu era prea clar de la început că alb-violeţii se considerau calificaţi de când au intrat pe teren şi dacă şutul periculos al lui Goga în minutul 11 a menţinut iluzia, păi atunci reuşita lui Äijälä din minutul 17 a clarificat această chestiune. Faza a fost ca urmare a unei contre a oaspeţilor, care au profitat din plin de lentoarea fundaşilor noştri centrali (Mera fusese pierdut de Ricketts cu câteva minute înainte, dar Taborda a parat), centrarea la marginea careului a fost respinsă cu capul de către portarul alb-violeţilor, dar mingea a ajuns la sus-numitul finlandez, care a înscris cu un şut plasat în poarta părăsită. Cum o lovitură nu vine niciodată singură, n-au trecut nici două minute că oaspeţii au marcat din nou: corner, Ricketts îi ia faţa lui Mera, mingea cade în careul mic, şi canadianul marchează cu bara de sus. Dacă şi în acest moment nu existau dubii sau emoţii, atunci ceea ce s-a întâmplat după alte cinci minute probabil a pus capac situaţiei: Ricketts a pornit pe o contră cu Cisovsky alături, l-a şcolit practic pe slovac, a intrat în careu şi a marcat pe lângă Taborda, ieşit ca mielul la tăiat. Mica noastră răbufnire a avut loc până în minutul 30, timp în care Contra a trimis de puţin pe lângă din liberă, şutul lui Alexa fost blocat de portar, iar cel al lui Tameş respins în corner. Apoi am căzut în letargia neverosimilităţii situaţiei, iar în afară de un aproape-autogol după o centrare a lui Goga, fazele noastre de poartă au lipsit cu desăvârşire.

La pauză Petrovic a făcut prima mutare importantă, anume l-a introdus pe Bourceanu în locul lui Dukic, Contra fiind mutat fundaş dreapta. Cei de la MyPa au fost vizibil mai defensivi, dar debutul reprizei nu a urlat "egalare". Primul avertisment a venit de la Alexa, a cărui şut de la 25 de metri a nimerit bară - în minutul 51. Bara, cealaltă acuma, a avut un rol important de jucat în prima noastră reuşită a serii, în minutul 55: mingea de la Tameş a ajuns la Magera, Magera a dat-o către Goga, Goga a şutat la colţul lung, portarul fiind bătut, dar a nimerit bara, şansa fiind de partea noastră de această dată, căci balonul i-a revenit lui Axente, care nu a iertat! Din păcate golul nu a înfierat echipa şi a fost nevoie ca oaspeţii să cedeze fizic înainte ca noi să ne apropiem din nou cu elan de poarta adversă. Intrarea lui Zicu, care a debutat cu un şut slab la prima atingere de balon, avea să fie decisivă, dar până atunci, am răsuflat uşuraţi când cu un sfert de oră înainte de final, Ricketts scăpat singur cu Taborda a tras pe lângă. Ca în ultima noastră partidă, marea ratare a adversarilor s-a răzbunat degrabă: minutul 70, pasă perfectă a lui Alexa pentru Zicu, care trage din alergare cu stângul, la colţul lung, iar portarul nu poate interveni! Ar merita poate reţinut că înainte de reuşită, Mansour şi Goga au fost aproape de gol, dar mingea nu a avut bunăvoinţa să intre. Acelaşi lucru s-a întâmplat în minutul 85, când Goga a trimis cu capul şi un jucător advers a reuşit să respingă în bară mingea care se îndrepta spre gol! MyPa putea ucide meciul pe o contră în minutul 90, dar din nou au trimis pe lângă din poziţie de singur cu portarul (e drept, lateral); iertarea aceasta avea să ne prindă bine, căci în al doilea minut de prelungire Mansour a luptat excelent pentru o minge şi a reuşit să centreze în mijlocul careului, unde nu se afla decât Cisovsky, acesta îndeplinind o oarecare formalitate cu o lovitură de cap înspre poarta goală! Bucurie maximă, extaz, etc., putea fi şi 4-3, dar Goga nu a finalizat cum s-ar fi cuvenit centrarea perfectă a lui Zicu, însă după fluierul final, acest detaliu a fost instantaneu dat uitării. Dramă maximă pentru o calificare mică, momentan, dar dramă frumoasă.

E greu să mai spui ceva înainte de a lăuda spiritul de luptă al echipei, care revine pentru a treia oară în doar patru meciuri după ce a fost condusă. Şi acuma de la 0-3. Din păcate, e clar că există un fond pe seama căruia s-a ajuns în această situaţie, şi principala problemă e lentoarea fundaşilor centrali, precum şi lipsa unui fundaş dreapta de viteză. Dukic a dezamăgit, deşi nu a făcute gafe imense, dar pur şi simplu nu a intrat în jocul echipei. Cred în continuare că acest cuplu Mera - Cisovsky nu este unul sortit succesului şi probabil ar trebui jucat şi Luchin acolo. Mi-e greu să înţeleg de ce tot improvizăm pe dreapta, când titularizarea unui jucător precum Popovici ar veni perfect pe post, şi calităţile sale principale (viteza şi driblingul) sunt croite pentru acel post. De câte ori a rămas Contra singur cu un adversar şi nu a avut ce face fiindcă nu dispune de niciuna din aceste arme?

Din păcate, efectul deciziilor lui Taborda asigură prezenţa în continuare a lui Pantilimon între buturi, căci portughezul a făcut un meci slab astăzi, ceea ce ne lasă uşor în pom cu portarii. Pe de altă parte, se recomandă în mod destul de evident un mijloc cu Alexa, Bourceanu, Tameş şi, în curând, Zicu, numai că iarăşi suntem lipsiţi de un mijlocaş stânga de meserie. Dar astea-s grijile zilei de mâine (duminică), până atunci putem savura cuminţi această calificare dramatică, aşa cum trebuie ea savurată, fără gânduri negre.

Bravo Poli!

Poli: Taborda (4,5) - Dukic (5), Mera (4,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (5,5) - Contra (5,5), Alexa (6,5), Tameş (6), Goga (6) - Axente (6), Magera (5,5)

Schimbări:

Bourceanu (6) pentru Dukic (min 45)
Zicu (6,5) pentru Tameş (min 55)
Mansour (6,5) pentru Magera (min 71)

4 august 2010

Gânduri pentru mâine

Acuma, cu riscul de a fi acuzat că mă mut dintr-o extrem într-alta, cred că în partida de mâine cu MyPa ar trebui să evolueze mai mulţi rezervişti, precum ar trebui să se afle pe bancă şi măcar unul dintre juniorii introduşi în lot pentru această fază din Europa League. Abordarea partidei trebuie să fie aceeaşi ca în tur în ceea ce priveşte seriozitatea, dar consider că mai multe dintre rezervele noastre au capacitatea de a înlocui titularii de drept pentru această partidă.

Taborda, Luchin, Dukic, Popovic, Chiacu, Mansour şi chiar Zicu, dacă este apt fizic, ar putea să se regăsească în primul unsprezece, deşi e improbabil să o facă toţi deodată. Apoi, în cazul unui scor favorabil, nu văd de ce nu ar debuta şi, să zicem, Moroşan pe final de partidă pentru Poli.

Să-mi dau cu părerea şi pentru cum îmi imaginez că ar arăta un unsprezece mai exotic:

Taborda - Dukic, Luchin, Cisovsky, Sepsi - Chiacu, Tameş, Contra, Curtean - Axente, Mansour

Cred că va juca titular unul dintre Alexa şi Contra, pentru a avea un căpitan pe teren. Şi Contra are şanse mari pentru că nu va evolua în campionat, în timp ce Alexa a tot fost integralist.

Să sperăm la un meci plăcut cu final fericit.

1 august 2010

Gaz Metan - Poli 2:2 (1:0)

Ghinionul e de partea noastră, cum se zice. În ciuda faptului că au controlat aproape întreaga partidă, au avut numeroase şanse de poartă şi au lovit de două ori bara, alb-violeţii nu au reuşit să se impună la Mediaş.

Prima fază importantă i-a aparţinut lui Axente, care a şutat de la 25 de metri direct în bară. Din păcate, a urmat o lovitură de pedeapsă pentru gazde în minutul 15, ca urmare a unui aşa-zis fault al lui Sepsi în careu, iar buna noastră cunoştinţă Eric a deschis scorul. Goga a fost primul care a replicat, cu o foarfecă laterală care a trecut relativ aproape de poarta lui Pleşca; apoi, în minutul 27, lovitura de cap a lui Mera a fost scoasă foarte bine de acelaşi portar medieşean, înainte ca Magera să fie tras în careu la o fază la care centralul nu a dictat nimic. Urmează o intrare cu potenţial de fault la Curtean, înainte ca Goga să iasă la rampa ratărilor pe final de repriză: mai întâi, preluare cam largă la o deschidere perfectă în careu, şi şutul merge în Pleşca; apoi un şut respins al lui Magera ajunge la Goga, acesta trage din întoarcere, dar nici plasat şi nici puternic.

În condiţiile impuse de Poli, şansele pentru un rezultat bun rămâneau palpabile la debutul reprizei secunde. O eroare gravă a lui Alexa îi permite însă lui Eric să dubleze avantajul pe tabelă, căci după ce căpitanul nostru a fost deposedat în faţa careului, brazilianul Mediaşului a tras pe lângă mai mereu neputinciosul Pantilimon. Poli a încercat să revină prin Magera, care a şutat puternic din voleu, dar mingea a trecut pe lângă, înainte ca Axente să trimită cu capul şi Pleşca să intervină din nou. Odată cu trecerea timpului, apărarea noastră s-a mai aerisit şi au început să apară contrele medieşene. În minutul 62 a avut loc o fază de avertizare, din care am scăpat fără mari pagube, dar apoi în minutul 67 Eric a ajuns în poziţie perfectă de finalizare, Pantilimon era iar plecat pe colţul opus, dar reluarea din voleu a brazilianului a trecut la un metru de bara porţii noastre. Această mare ocazie s-a răzbunat aproape instantaneu, ca la carte: minutul 71, Poparadu luptă pentru o minge, aceasta ajunge la Magera care trage de la 25 de metri şi Pleşca, în sfârşit, nu mai poate interveni! Putea fi egal zece minute mai târziu, dar portarul gazdelor a deviat în bară excelenta lovitură de cap a lui Cisovsky. Nici Magera nu a reuşit să obţină maximul din deschiderea lui Tameş, cehul alegând o centrare în locul unui şut pe poarta - asta în minutul 87. Din fericire, nimeni n-a mai putut face nimic în minutul 90, când Axente a fost găsit complet liber în careu de către centrarea lui Sepsi, şi gălăţeanul nostru a trimis imparabil cu capul pentru a restabili bine-meritata egalitate. Finalul a venit degrabă, astfel că trebuie să nemulţumim din nou cu puţin, dar jocul nostru nu arată rău deloc.

Au existat însă numeroase probleme în ceea ce priveşte evoluţia mai multor jucători. Sepsi s-a chinuit mult pe flancul stâng, Scutaru nu e chiar la locul lui pe dreapta, Bourceanu a fost total ineficient, Alexa a gafat decisiv, iar Goga a dovedit din nou că nu are ce căuta pe postul de mijlocaş dreapta. Din păcate, alternativele la aceşti jucători sunt puţine. Dacă Tameş poate şi trebuie să joace în locul lui Bourceanu, partea dreaptă se simtă încă foarte descoperită, iar singura speranţă din lot este Zicu. Despre încăpăţânarea de a-l titulariza pe Pantilimon nu mai discut, fiindcă e clar că există interese.

De cealaltă parte, Axente a fost foarte dinamic în faţă şi Magera a funcţionat cum trebuie ca legătură între mijloc şi atac. Poparadu a fost util după ce a intrat, iar Tameş a arătat că merită să fie titular - doar să aibe capacitatea fizică. Nici Curtean nu a jucat rău, deşi a avut puţine reuşite, dar a muncit mult şi a creat anumite emoţii apărării adverse. Rămâne de văzut cum va rectifica Petrovici problemele ivite după această partidă - vorba vine, se pot face anumite încercări în meciul cu MyPa. Ah, şi finalizarea, unde e finalizarea?

Poli: Pantilimon (5) - Scutaru (5), Cisovsky (6), Mera (6), Sepsi (5,5) - Goga (5), Alexa (4), Bourceanu (4,5), Curtean (5,5) - Axente (6,5), Magera (6,5)

Schimbări:

Tameş (6) pentru Curtean (min 60)
Poparadu (6) pentru Bourceanu (min 66)
Mansour pentru Goga (min 71)

31 iulie 2010

Rezultatele din Cupă

Poli 2002 - Fortuna Covaci 1:0

Sannicolau Mare - Poli II 0:7

Marcatori: Ad. Ganea, Al. Popovici (2), Pătraş (2), Zaluschi şi Szalkay

Despre plecarea lui Bonfim

Din păcate, deşi nu a rămas tragedia din etapele de debut pentru Poli, Bonfim nu a avut niciodata constanţa necesară pentru a se consacra pe flancul nostru drept. Nu excela în apărare, iar apetitul său ofensiv, deşi evident, nu era suficient pentru a-l transforma într-un mijlocaş de bandă. Asta a fost de fapt mereu problema cu Bonfim, faptul că era prins între două lumi. Multe din impresiile rele despre brazilian îşi au izvorul în erorile sale defensive, erori ce aduceau aminte de Emeghara, din returul înaintea plecării sale în Ghencea - adică mari şi neiertătoare.

Implicit, echilibrul era unul fragil. Poate dacă s-ar fi încercat cu mai multă determinare repoziţionarea lui Bonfim la mijloc, succesul său ar fi fost unul mai mare, dar aşa rămân cu impresia acelor deficienţe în repliere, poziţionare, tatonare şi deposedare.

Rămâne de văzut cine îl va înlocui - dacă va fi Luchin, probabil se va ameliora situaţia defensivă (în ciuda faptului că este, din păcate, un jucător lent), dar ofensiv va fi mai mare nevoie ca înainte de un mijlocaş dreapta solid; dacă va fi Dukic, vom vedea ce ştie. Ideal, Luchin ar trebui să se regăsească alături de Cisovsky în centrul apărării, iar cineva cu un aport mai considerabil în atac ar trebui să fie pe flanc, dar acesta e idealul.

De la echipa a doua singura soluţie ar fi Dăruială, care e un jucător puternic, dar deşi joacă de două sezoane în Liga a 3-a, duce lipsă de experienţă, şi nici el nu este o forţă ofensivă de temut. Şi aşa, este un jucător foarte tânăr, la doar 18 ani, deci poate ar merita ţinut aproape - de cineva precum Contra, să zicem (deşi doar din anumite puncte de vedere).

Nu cred că în acest moment Cosmin este un înlocuitor deosebit de potrivit pentru Bonfim, dat fiind că nu are nicidecum viteza şi energia necesare pentru a face faţă unui post atât de crunt. Dar dacă va fi nevoie, e clar că poate fi folosit.

29 iulie 2010

MyPa - Poli 1:2 (0:1)

Precum anticipam, a fost o partidă dificilă, chiar dacă Poli a controlat ostilităţile în marea lor parte - dacă este să ne încredem în comentariul radio.

Evidentul, totul a început ciudat, cu trecerea lui Bonfim pe tuşă şi dincolo de ea, din moment ce a fost dat cu un picior în curtea Stelei. Astfel, Luchin (la rândul lui învăluit într-un mic scandal cu impresarul Opria) a fost introdus titular, în timp ce Scutaru a fost amplasat pe stânga - în centru, Mera şi Cisovsky. Prima noastră ocazie a venit prin Goga, care a nimerit bara, iar gazdele au replicat printr-o bară de-a lor, câteva minute mai târziu. Alb-violeţii au deschis scorul prin Tameş, în minutul 35, la o fază fixă, şi cam atât a fost pentru prima repriză.

Mitanul al doilea a fost mai spectaculos, iar din păcate spectacolul a început cu o gafă a lui Pantilimon, care a facilitat egalarea celor de la MyPa. Au urmat faze de ambele părţi, ca finalmente, în minutul 75, Axente să ne readucă în avantaj cu un gol din interiorul careului. Acelaşi Axente ar fi putut mări avantajul, dar a trimis cu capul peste, iar până la final nu s-a mai întâmplat mare lucru - de fapt, e greu şi plictisitor să vorbeşti despre un meci pe care nu l-ai văzut, deci pun punct aici acestui mic sumar.

Scorul e bun, să vedem ce urmează mai departe.


Poli Timisoara 29.07.2010
Încărcat de cyb0org. - Basketball, baseball, pro wrestling and more sports videos.

Poli: Pantilimon - Luchin, Mera, Cisovsky, Scutaru - Chiacu, Alexa, Tameş, Curtean - Goga, Magera

Schimbări:

Axente pentru Curtean (min 45)
Contra pentru Chiacu (min 45)
Bourceanu pentru Tameş (min 84)

28 iulie 2010

Problema defensivă

Prosport anunţa ieri că Sepsi va lipsi la meciul de Europa League, ceea ce ne lasă tare descoperiţi pe flancul stâng. Va fi interesant de auzit cum va improviza Petrovici, dar e curios faptul că în lotul pentru EL nu a fost selectat niciun fundaş stânga de rezervă - nu că opţiunile ar abunda, căci singurul jucător "de meserie" pe acel post este tânărul Sava - sau Cuciorvă, care însă nu a jucat decât la nivelul Ligii a 3-a; alternativ şi Florin Sandu a evoluat pe acea poziţie. Şi cam atât.

Sincer să fiu, am ceva emoţii vizavi de partida de mâine. Sper doar să nu avem vreo surpriză.

24 iulie 2010

Poli - Gloria Bistriţa 2:2 (1:1)

Un debut mai nefast de sezon decât ne-am fi dorit, cu siguranţă, dar se văd lucruri noi, la fel cum se văd şi probleme cu care ne-am obişnuit deja.

De la început ţin să remarc că, aşa cum s-a şi declarat în presă, jocul alb-violeţilor a devenit unul mai bine împrietenit cu pasele. Drept dovadă şi prima fază de gol a partidei (de fapt, a doua după o deschidere bună a lui Magera de către Bourceanu), când Goga a trimis cu capul în portar după o construcţie impresionantă. Apoi Alexa l-a obligat pe Albuţ să pareze, dar la cornerul ce a urmat nimeni nu l-a mai putut opri pe Goga, care a recepţionat mingea dintr-o recentrare cu capul a lui Magera şi a finalizat lejer. Era minutul 11 şi speranţele îşi făceau locul undeva în adâncul minţilor întunecate.
Din păcate Bistriţa a egalat repede, reuşind o fază foarte bună, cu siguranţă exersată la antrenamente, în care Magera a fost depăşit pe flanc de mult mai agilul Ciprian Petre, iar Mureşan a înscris cu bara - minutul 19. Meciul şi-a schimbat caracterul după această reuşită, alb-violeţii fiind mai domoliţi, în timp ce oaspeţii au căpătat curaj. Drept urmare, au repetat din nou faza de la gol în minutul 33, şi practic au marcat din nou, dar reuşita a fost anulată pe motiv de fault în atac - aparent, a fost, mai ales dacă e să judecăm după maniera de arbitraj a lui Colţescu, care a fluierat tot. Poli nu a mai avut decât un şut de la distanţă prin Goga, dar Albuţ a parat fără mari probleme, astfel că scorul la pauză a fost egal.

Repriza secundă a început cu un corner pentru noi şi o lovitură de cap a lui Magera, prea puţin plasată însă pentru a-l învinge pe portar. Din păcate, cam acolo s-au terminat fazele de poartă pentru o vreme. Bistriţa a pus pericol la o fază în care Sepsi a intervenit decisiv, fiind chiar aproape de a trimite în proprie poartă. Apoi a urmat momentul minutul 70: Bonfim a fost depăşit de un atacant al Gloriei, a intervenit stângaci, şi arbitrul a dat penalty - contact a existat, deci, din nou, în spiritul consecvenţei unui arbitraj fără curaj. Coroian a transformat iar imediat după fază, Contra, intrat în repriza secundă, l-a deservit pe unul din jucătorii adverşi cu o îmbrânceala sau o lovitură, iar Colţescu a considerat că merită să fie eliminat. Şansa a avut să fie de partea noastră până la urmă, căci în minutul 73 Magera a executat foarte bine o liberă de la douăzeci de metri, iar Albuţ plecat greşit nu a mai putut interveni. Golul anulat pentru henţ la Tameş şi eliminarea lui Năstase pentru un fault urât la Goga nu au făcut să schimbe cu nimic maniera în care a decurs finalul de meci, iar de Axente ar fi pasat la lansarea lui Magera în dreapta, poate am fi avut despre ce să povestim - dar n-a făcut-o.

Egalul este în mod cert un rezultat nemulţumitor, dar a evidenţiat unde sunt marile lacune în echipe. În primul rând, Mera şi Pantilimon au fost mereu nesiguri şi uşor depăşiţi, Bonfim a comis-o din nou, în ciuda unei prestaţii decente, iar schimbările nu au ajutat cu nimic. În al doilea rând, Poparadu s-a dovedit a fi incapabil să aducă un beneficiu real jocului echipei, lăsând deci un loc liber acolo la mijloc, loc ce ar putea reveni fie lui Vrsici, dacă se rezolvă problema contractuală, fie lui Zicu. Oricum, Zicu poate intra şi în locul lui Bourceanu, când alegem să nu jucăm cu doi închizători.

Tameş, singurul nou venit care a evoluat mai mult, a jucat binişor în prima repriză, dar a dispărut în a doua. Rămâne de văzut dacă el este mult-slăvitul salvator de la mijloc - potenţial are.

Ce rămâne aşadar de zis? Am avea nevoie de încă un fundaş central, la fel cum am avea nevoie de cineva care să dinamizeze flancul stâng. În atac e greu de zis de pe acuma cum ne vom descurca - totuşi, au marcat ambii atacanţi - dar primordial va fi să găsim o piesă pentru mijloc şi una pentru apărarea, asta ca să putem spera la o echipă solidă ca valoare individuală.

Poli: Pantilimon (5) - Sepsi (6), Cisovsky (5,5), Mera (4,5), Bonfim (5) - Poparadu (5), Alexa (5,5), Tameş (5,5), Bourceanu (5,5) - Magera (6,5), Goga (6)

Schimbări:

Contra (2) pentru Poparadu (min 57)
Curtean pentru Bourceanu (min 75)
Axente pentru Tameş (min 88)

Lotul UEFA

Un mic copy-paste de pe site-ul oficial:

Portari: 29. Costel Fane Pantilimon, 99. Pedro Manuel Moreira Taborda

Fundaşi: 24. Dusko Dukic, 2. Eder Jose Oliveira Bonfim, 28. Marian Cisovsky, 13. Cristian Scutaru, 32. Ionuţ Alexandru Cuciorvă, 20. Igor Popovic, 4. Srgian Luchin, 14. Ioan Mera, 8. Laszlo Sepsi

Mijlocaşi: 15. Hristu Chiacu, 5. Dan Alexa, 10. Iulian Tameş, 7. Alexandru Curtean, 55. Alexandru Bourceanu, 31. Adrian Florin Poparadu, 34. Răzvan Adrian Dobricean, 22. Cosmin Marius Contra

Atacanţi: 11. Gueye Mansour. 17. Lukas Magera, 21. Dorin Goga, 27, Ianis Zicu, 9. Mircea Axente, 25. Vasile Bogdan Moroşan.


Întrebarea de baraj este unde se află Vrsic? Nici în lotul pentru partida de azi nu se regăseşte, ceea ce, în capul meu, nu poate indica decât că s-ar putea fi accidentat. Spun asta şi fiindcă lista pe care o avem mai sus va mai putea fi modificată în perspectiva turului următor de play-off, aşa cum poate fi modificată şi după accederea în grupe.


Altfel, aş vrea să recapitulăm puţin condiţiile pentru această listă UEFA.

Fiecare club poate trimite două liste, A şi B, către forul în cauză. Pe lista A intră maximum 25 de jucători, din care 8 trebuie să fie antrenaţi de club sau în ţară. Minimul jucătorilor antrenaţi de club este de 4.

Ce este un jucător antrenat de club, respectiv în ţară? Păi e un jucător care între 15 şi 21 de ani a evoluat minim trei sezoane (36 de luni), şi neconsecutiv, la echipa despre care vorbim/ţara despre care vorbim.

Pe lista B intră jucători născuţi după 1 ianuarie 1989, care au jucat măcar doi ani neîntrerupt la echipa de care vorbim.

P.S. De fapt, e problema contractuală cu Vrsic.

22 iulie 2010

cronicavioleta.com

Deşi trebuia să o fac de multă vreme, de abia acuma m-am trezit suficient de determinat ca să o şi desăvârşesc. În câteva zile ar trebui să puteţi accesa blogul la una din adresele următoare:


Sper să fie de bun augur această mişcare. Totodată, voi încercă să mai adaug câteva elemente de facebook, pentru cei care îşi trăiesc viaţa pe acele meleaguri.

Altfel, uitându-mă aşa la blog mi-am dat seama că atunci când am trecut pe culorile profund întunecate pe care eram, a fost o decizie de moment şi în spiritul unei temporarităţi. Din păcate aceasta s-a prelungit nepermis de mult.

Astfel, am ales un design cât de cât mai inspiraţional, deşi intenţia e ca şi acesta să fie schimbat cu unul mai Polist. Momentan m-am deservit cu ce am găsit repejor pe net.

Am reintrodus şi un mic sondaj, fascinant ca de obicei, şi sper să continue aceste schimbări magnifice până totul arată mai decent. Un început nou pentru un sezon nou, zic eu aşa.

Zicu şi Chiacu

Venirea, respectiv revenirea, a doi dinamovisti la Poli întăreşte numeric lotul. Chiacu a avut un sezon bunicel la noi anul trecut, în sensul în care a marcat o mână de goluri şi a făcut câteva partide bune. Din păcate, nu a convins, ceea face din acest transfer o mutare speculativă.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre Zicu, o mai veche pasiune a patronatului Politehnicii. Înainte de revenirea la Dinamo şi accidentarea aceea urâtă în debutul acelui sezon, nu erau mulţi jucători români care să joace la nivelul lui Zicu. Cele optsprezece partide fără gol marcat în sezonul trecut spun însă o altă poveste, una pe care am mai auzit-o de câteva ori în ultimii ani. Din păcate, dintre toţi jucătorii aduşi să redevină ceea ce au fost, niciunul nu a reuşit să o facă, deci mă văd obligat să privesc cu oarece scepticism această mutare - chiar dacă nu este lipsită de speranţă.

Oricum, deja aştept cu mare nerăbdare startul sezonului, în ciuda celor spuse cu nu prea mult timp în urmă. Sper ca această uşoară extaziere să mă ţină măcar o lună, două.

20 iulie 2010

Zilele şi număratul pe degete

Cu câteva zeci de ore rămase, mi-e greu să spun unde suntem. Norocul face că prima etapă ne permite să explorăm capacităţile noastre, chiar dacă ar fi bine să nu pierdem prea mult timp cu asta.

Rămân la părerea pe care am mai declarat-o, anume că dispunem de un lot destul de bine completat numeric, care are potenţialul de a lupta pentru una din primele cinci poziţii. Ar fi frumos ca sâmbătă să începem cu măcar 10.000 de spectatori în tribune, de dragul Politehnicii şi a sezonului dificil ce ni se aşterne în faţă.

Aşteptările sunt reduse, ca urmare a insistentei retorici ce ţintuia reducerea lor, însă mă bucură prezenţa atâtor jucători crescuţi de Poli în prima echipă. Cred că aici îşi doreşte orice suporter să ajungă, la o echipă care să se afle într-adevăr acasă atunci când e la Timişoara. Las scepticismul pe mai încolo, că doar îi va veni rândul, numai că până atunci sper la cât mai multe surprize plăcute.

Hai Poli!

15 iulie 2010

Amical: Poli - Ferencvaros 2:1 (0:0)

N-a mai fost Al Sadd, nici Olăroiu, dar tot o echipă acceptabilă, care a terminat pe locul 7 în campionatul vecin: Ferencvaros.

E clar deja care vor fi titularii pe care va miza Petrovici, singura diferență față de partida precedentă fiind Axente în locul lui Mansour, fiind clar că în această zonă ze poate miza pe oricare dintre atacanți.

Poli a dominat partida, dar golurile au apărut doar în repriza a doua, semn că probabil vom vedea o Poli cu finaluri în forță. Din nou un gol în urma unui corner executat de Vrsic, Magera deschizând scorul în minutul 66. E interesant de văzut care va fi atitudinea lui Petrovici față de ceh. Și în mandatul lui Sabău a fost deseori rezervă, deși a fost unul dintre cei mai buni oameni ai Politehnicii. În ultimele amicale a intrat pe parcurs, dar a și marcat. Va fi lăsat pe bancă în unele meciuri? Să vedem.

Axente a fost cel mai activ, având mai multe ratări, pentru ca într-un final să înscrie în minutul 69. Din nou o centrare, de data aceasta a lui Goga, care arată că poate fi și servant. Nou venitul Penga Ilenga a jucat și el cam 10 minute. Să fie ultimele?

Așadar, Poli încheie aproape perfect acest stagiu de pregătire, cu un singur egal care să strice seria de victorii. Au fost primite numai 3 goluri, iar Pantilimon pare mai sigur pe el. Ce-i drept, unii adversari au fost mai mult decât modești, dar să nu uităm că meciurile cu echipele mai mici contează foarte mult în campionat. S-a conturat o echipă de bază, atacanții au fost rulați și au înscris cu toții, echipa și-a recăpătat moralul.

Consider că stagiul a fost unul de succes. Rămâne doar de văzut dacă valoarea jucătorilor e adecvată pentru abordarea noului sezon. Și să nu uităm că echipa e mai mult decât suma valorilor.

Poli (prima repriză): Pantilimon, Bonfim, Popovic, Cisovsky, Sandu, Alexa, Curtean, Vrsic, Tameș, Axente si Goga.

PS: Și echipa staff-ului și-a apărat blazonul cu succes, câștigând, la limită, returul cu Unirea Urziceni, 4-3. Înțelegem că de lăudat este antrenorul cu portarii, Mariu Bratu. Bravo!

Schimbări:
Magera pentru Tameș ('45)
Mera pentru Popovic ('45)
Bourceanu pentru Curtean ('45)
Contra pentru Vrsic ('70)
Mansour pentru Axente ('75)
Dukic pentru Bonfim ('78)
Luchin pentru Cisovsky ('78)
Penga pentru Goga ('79)
Scutaru pentru Sandu ('80)
Poparadu pentru Alexa ('83)

14 iulie 2010

Atacant

Cum problema unui atacant veritabil era evidentă încă de la finalul sezonului, managementul echipei a venit cu o propunere. Un jucător liber de contract, bineînțeles. Nu că ar fi rău asta, dar nu văd ce poate oferi un tânăr din liga a doua belgiană, care nu-și găsește echipă, venit și pe ultima sută de metri. Sincer să fiu, după aceste amicale, atacanții noștri s-au descurcat foarte bine. Cel puțin mie mi-au întrecut așteptările și cred că putem aborda campionatul cu ei.

Jucătorul în cauză este congolezo-belgianul Fesquet Penga-Ilenga, în vârstă de 22 de ani (în acte cel puțin), fost jucător al KVK Tienen din liga a doua belgiană. Atacantul va fi testat de antrenorul Petrovici, dar pronosticul meu este că rezultatul va fi negativ. Nu cred că vom mai ști numele său la începutul campionatului.

Dacă am dat-o în bară, asta este. A te înșela e în regulă. Nu e în regulă însă a-ți încălca promisiunile, precum Marian Iancu.

Amical: Poli - Al Hilal 3:0 (1:0)

Petrovici n-a stat mult pe gânduri și deja are pregătită o echipă de bază, similară cu cea care a intrat la începutul acestui amical. Se pare că Pantilimon a redevenit portarul numărul 1, strângând mai multe minute decât Taborda. În atac, probabil vor fi rotiți Goga, Magera, Mansour și Axente.

Primul dintre aceștia ne-a amintit din nou că este golgeterul echipei și a marcat devreme unicul gol al primei reprize, în minutul 6. Axente, intrat la pauză nu a mai înscris și în acest meci, în schimb de notat faptul că ambele goluri au fost înscrise datorită unor centrări, primul chiar în urma unui corner: Vrsic pentru Cisovsky (minutul 51) și Dukic pentru Bourceanu (minutul 77). Să sperăm că eficacitatea acestor faze să revină la nivelul de acum 2 sezoane.

O fază interesantă ar fi duelul dintre Alexa și ex-stelistul Rădoi, în urma căruia căpitanul nostru a primit galben, fiind și schimbat de Petrovici.

Într-un alt meci, o echipă formată din membri ai staff-ului Politehnicii a învins selecționata similară a Unirii Urziceni. Pentru violeți au înscris secundul Vali Velcea de 4 ori, maseurul Adrian Rus de 3 ori și team-manager-ul Daniel Stanciu o dată. Felicitări și la cât mai multe!

Poli (prima repriza): Pantilimon, Bonfim, Popovic, Cisovsky, Sepsi, Alexa, Curtean, Vrsic, Tames, Mansour si Goga.

Poli (a doua repriza): Pantilimon, Bonfim, Mera, Cisovsky, Sandu, Alexa, Contra, Vrsic, Bourceanu, Axente si Goga.

Alte schimbări:
Popovici pentru Goga ('65)
Magera pentru Vrsic ('57)
Dukic pentru Bonfim ('70)
Luchin pentru Cisovsky ('75)
Taborda pentru Pantilimon ('81)
Scutaru pentru Alexa ('84)

12 iulie 2010

Încă unul

S-a dus și Claudiu Ionescu, după ce a activat un singur sezon pentru Poli. Contractul jucătorului de 27 de ani a fost reziliat pe cale amiabilă, adică ambele părți au recunoscut că este un jucător bun.... pentru Gloria Buzău. Îi dorim baftă, să ajungă la o echipă unde se va impune și să o ducă bine!

În alte știri, Curtean este apreciat de Petrovici și se pare că va miza pe tânărul jucător. Să sperăm că va fi constant la un nivel mult mai înalt decât a arătat până acum.

Iar Iancu insistă să ne arate că are o reală obsesie pentru Chiacu. Eh, fiecare în lumea lui.

11 iulie 2010

Amical: Poli - Bischofshofen 15:0 (3:0)

După admonestarea de ei, poliștii și-au încordat mușchii și au reușit un zdrobitor 15-0 împotriva localnicilor din Bischofshofen, care, în lipsa zăpezii, vara se pare că se mai adună la un meci de fotbal. Doar trebuie să se pregătească și ei pentru liga a patra austriacă, nu? Da, chiar există.

Probabil că Petrovici și-a pus în cap să întreacă chiar și precedentele 3 sezoane ca număr de goluri. Pentru asta va trebui să schimbe ceva în concentrarea jucătorilor și să găsească un înlocuitor veritabil pentru Bucur. Până acum, acesta pare să se contureze sub forma tânărului Axente, care arată în aceste amicale o poftă mai mare de gol decât ceilalți coechipieri. Dar să-l vedem și în fața unor adversari mai serioși.

Goga, însă, a dorit să-și amintească că a fost golgheterul echipei, și a deschis scorul în minutul 9, apoi a reușit hattrick-ul, marcând înainte de finalul primei reprize ('43), și imediat după reluare ('46, pentru 3-0, respectiv 4-0. Celălalt gol al primei reprize a fost marcat de Curtean în minutul 37. Acesta a reușit și el un hattrick, considerat mult mai spectaculos, marcând golurile 5 și 6 ale echipei în minutele 50, respectiv 56.

Axente, cel de care vă spuneam, intrat la pauză, s-a ambiționat și el, reușind un hattrick extrem de rapid, luând la tir poarta adversă: 57, 60, 62. Scorul era 9-0, moment în care a intrat Magera pe teren și s-a trecut și el pe listă cu o dublă: minutele 70 și 75.

Această repriză a fost și prima pentru Contra de la finalul sezonului. A înscris din penalty în minutul 79, pentru ca Popovici să ducă scorul la 13-0 două minute mai târziu. Axente a ținut să fie singurul jucător cu 4 goluri în acest meci, înscriind în minutul 87, pentru ca Bourceanu să închidă tabela la atacul următor.

Sincer, nu prea înțeleg rostul acestor meciuri, mai ales că scorul nici nu e atât de remarcabil, având în vedere că Universitatea Craiova obținuse un 13-0 cu aceeași echipă ceva mai devreme. Un motiv ar fi să ridice moralul atacanților, care să zicem că era necesar. De remarcat faptul că în prima repriză s-au înscris doar 3 din cele 15 goluri, dar acest lucru e de așteptat, pentru că tot timpul rezervele sunt mai dornice de joc și de goluri. Poate ar trebui mizat mai mult pe ei, nu doar în jocurile considerate mai ușoare. Sau poate, invers, dacă nu am miza pe titulari în aceste meciuri, nu am mai avea probleme cu echipe mici.

În orice caz, următoarele meciuri sunt cu saudiții de la Al Hilal, și cu Al-Sadd-ul lui Cosmin Olăroiu. Probabil vor fi ceva mai echilibrate.

Poli (prima repriză): Pantilimon, Bonfim, Popovic, Cisovsky, Sepsi, Alexa, Curtean, Poparadu, Vrsic, Goga si Mansour.

Poli (a doua repriză): Pantilimon, Bonfim, Mera, Brezinsky, Sepsi, Alexa, Curtean, Poparadu, Contra, Goga si Axente.

Alte schimbari:
Magera, Bourceanu pentru Alexa și Poparadu ('63)
Popovici, Dukic pentru Goga și Bonfim ('67)
Cobliș, Sandu, Luchin, Scutaru ('70)

10 iulie 2010

Transferuri și povești

Între timp, Latovlevici a fost vândut Stelei, amicalul cu Znojmo marcând momentul de rămas bun al fundașului față de colegii săi. Suma de transfer se vehiculează a fi de 300 000 de euro. Sperăm ca banii să fie utili clubului și jucătorul inutil adversarilor noștri.

În locul lui s-a și strecurat pe furiș un anume Andrei Sava, 19 ani, "tânăr de perspectivă", despre care știm că a fost împrumutat două sezoane la Otopeni, iar acum și-a luat Bac-ul la Timișoara. Îi urăm sincerele noastre felicitări!

În rest, Iancu e tot Iancu, ne ascultă, de acolo de sus din poziția lui, ne judecă și ne amenință că dacă vom fi tot așa necredincioși își va lua mâna de-asupra noastră și prăpădul ne așteaptă. Desigur, de vină sunt și chiar-mai-marile-decât-el autorități locale, la care este "angajat", care nu vor să-l mai plătească. La fel cum face el cu jucătorii săi.

Dar asta e altă poveste și e deja ora de somn.

Amical: Poli - SC Znojmo 3:2 (1:0)

După 10-0, un 3-2 cu o echipă de liga a doua cehă poate fi considerat un rezultat slab. Poli a jucat în mult preconizatul 4-2-3-1, în prima repriză mizându-se pe triunghiul ofensiv Magera - Vrsici - Mansour, în absența lui Goga și Tameș, cu mici probleme medicale. După mai multe ratări ale acestora, cel care a înscris unicul gol al reprizei a fost Dan Alexa, din lovitură liberă în minutul 27.

Oamenii de gol au fost salvați de Axente, care încearcă să se impună în fața antrenorului printr-un gol în minutul 51, după un assist al aceluiași Alexa, care pare în formă bună și sezonul acesta, pentru ca un fundaș - Mera, să marcheze în minutul 72.

Cehii au punctat în urma unui penalty provocat de Brezinsky în minutul 63 și a unui contraatac din minutul 83.

Probabil scorul putea fi altul, dacă ne-am fi lipsi de cunoscutele metehne: mai multă atenție la finalizare, cât și în apărare.

Următorul amical cu localnicii de la Bischofshofen, va începe curând (ora 18), rezumatul va urma mâine.

Poli (repriza I): Pantilimon - Bonfim, Igor Popovic, Cisovsky, Sepsi - Alexa, Bourceanu - Alex Popovici, Magera, Vrsici - Mansour.

Poli (repriza a II-a): Taborda - Dukic, Brezinsky, Mera, Luchin - Alexa (Sandu '60), Curtean - Poparadu, Magera (Scutaru '80), Poparadu - Axente.

4 iulie 2010

Lotul pentru al doilea stagiu

Portari: Pantilimon, Taborda;

Fundaşi: Bonfim, Dukic, Luchin, Popovic, Brezinsky, Scutaru, Mera, Cisovsky, Latovlevici, Sepsi;

Mijlocaşi: Alexa, Bourceanu, Tameş, Contra (foto), Curtean, Sandu, Vrsic, Poparadu;

Atacanţi: Axente, Popovici, Goga, Magera, Mansour.


Ce se remarcă? S-o luăm pe rând.

1. Zvonitul portar Pipolo nu este în lot.
2. Revine Brezinsky.
3. Dintre mijlocaşi au fost lăsaţi acasă Ionescu şi Chiţu, a revenit Contra.
4. S-a dus şi Parks.

Nu cred că se poate vorbi de veritabile surprize. Sandu şi Poparadu au fost reţinuţi în lot după reuşitele din ultima partidă şi, probabil, pentru că suntem deficitari la închidere ca urmare a absenţei lui Dede, respectiv pe stânga - fiindcă am tot fost acolo.

Altfel, pare a fi un risc asumat abordarea campionatului cu atacanţii actuali, chiar dacă nu cred că situaţia e lipsită de speranţe.

30 iunie 2010

Amical: Poli - NK Paloma 10:0 (3:0)

În timp ce Iancu iar îşi umflă pieptul după ce CJT a luat o decizie mai mult decât normală în condiţiile actuale economice, precum şi privind la performanţele din sezonul trecut al Ligii 1, alb-violeţii se distrează cu slovenii de liga a treia.

Tripla lui Tameş, dublele lui Poparadu şi Sandu şi reuşitele lui Mera, Mansour şi Axente au contribuit la proporţiile acestui scor. Evident, rezultatul nu înseamnă mare lucru, dar ca să fiu mai a dracu, ţin să remarc faptul ca doar 20% din goluri au fost marcate de către atacanţi! Nu că ar conta cu adevărat cine marchează, atâta timp cât evenimentul are loc.

Poli (repriza I): Pantilimon - Bonfim, Popovic, Cisovsky, Sepsi - A. Popovici, Alexa, Bourceanu - Tameş - Goga, Magera.

Poli (repriza a II-a): Taborda - Dukic, Mera, Luchin, Latovlevici - Curtean, Poparadu, Sandu, Vrsic - Axente, Mansour

27 iunie 2010

Amical: Poli - NK Maribor 0:0

Ocazii şi ratări în această primă partidă amicală, dar şi nişte prime tentative de stabilire a unui prim unsprezece. Astfel, Poli a trimis în teren următorii jucători:

Pantilimon - Bonfim, Cisovsky, Popovic, Latovlevici - Tameş, Alexa, Curtean, Sepsi - Goga, Magera

Se remarcă, în primul rând, revenirea lui Pantilimon şi Bonfim. Sper doar ca dorinţa vădită de a-l promova pe Panti să nu stea în calea justeţii în ceea ce priveşte determinarea primului portar al echipei: lui Taborda nu i se poate imputa nimic în acest retur, în timp ce Panti, chiar şi în puţinele partide pe care le-a jucat a dat dovadă de multă nesiguranţă.

Bonfim a făcut meciuri bune, aşa cum a făcut şi meciuri mai puţine reuşite, dar a dovedit că poate fi util echipei, deci mi se pare de bun simţ păstrarea lui în lot. Flancul stâng arată interesant la rându-i, iar speranţa mea este că Latovlevici şi Sepsi vor conlucra bine, ceea ce este esenţial, în primul rând, pentru succesul defensiv al acestei formule. Misterioasă prezenţa lui Curtean la mijloc, dar este o posibilitate ca el să fie înlocuit de Vrsici, care a ieşit mult în evidenţă în repriza a doua - asta dacă nu cumva se va trezi Goga scos din echipă de el. Alături de sloven au mai jucat:

Taborda - Dukic, Luchin, Mera, Sandu - Popovici, Scutaru, Poparadu, Ionescu - Vrsic, Axente

Deci o formulă tânără, din care am avea nevoie de câţiva jucători să (re)confirme, asta pentru a avea o echipă cât mai completă. Lor li se alătură absenţii de acuma două zile, nume precum Bourceanu, Kozak şi Mansour.

Momentan ne aflăm încă în faza de aşteptare. E clar că nu suntem nici aproape de tam-tam-ul epic care se face la Steaua în această perioadă, dar poate e mai bine aşa. Vorba lui Iancu, să acţionăm punctual.

22 iunie 2010

Vaga impresie abstractă

Urmărind, aşa, mai mult cu coada ochiului ce se întâmplă în Liga 1, trebuie să remarc că dacă nu cumva Petrovici se dovedeşte a fi un antrenor excepţional, vom avea o sarcină extrem de grea în a ne situa mai sus de locul cinci. Vaslui, CFR Cluj, Steaua şi chiar Rapid s-au întărit consistent, în timp ce Dinamo a adus un antrenor care, de bine şi de rău, cunoaşte cum să obţină succesul în condiţiile adverse din Gropiţă.

Nu vreau să par deosebit de pesimist - din contră, îmi pun mari speranţe de la tinerii care s-au alăturat lotului - dar perspectiva este clar aceasta. Este prea devreme pentru concluzii absolute, din acest motiv insist ca cele scrise mai sus să nu fie considerate drept ceva mai esenţial decât o vagă impresie abstractă.

21 iunie 2010

Lotul pentru primul stagiu

Portari: Pedro Taborda, Costel Pantilimon, Andrei Cobliş

Fundaşi: Eder Bonfim, Dusko Dukic, Srgian Luchin, Marian Cisovsky, Igor Popovic, Ioan Mera, Cristian Scutaru, Laszlo Sepsi, Iasmin Latovlevici

Mijlocaşi: Dan Alexa, Alexandru Bourceanu, Alexandru Curtean, Iulian Tameş, Alexandru Popovici, Adrian Poparadu, Dare Vrsic, Marian Chiţu, Claudiu Ionescu, Florin Sandu

Atacanţi: Dorin Goga, Gueye Mansour, Lukas Magera, Winston Parks, Mircea Axente


Se remarcă absenţa lui Contra şi a lui Brezinsky, precum si prezenţa jucătorilor reveniţi de la alte echipe. În principiu, numeric măcar, suntem acoperiţi. Valoric mai complicat. Să vedem cine rămâne.

Înlocuitorul lui Bucur

Până se luptă Ștefan cu analiza jucătorilor, mă gândeam să aduc în discuție un subiect pe care l-am tot amânat de ceva vreme, încă dinainte sfârșitului de sezon, și anume problema atacanților. Poate așa îl voi motiva și pe el să se pună pe treabă. :D

În analiza sa, se întreba dacă e paradoxală prezența golgheterului Goga în topul celor mai slabi jucători din retur. Eu nu cred că e din cauza așteptărilor, ci chiar aceasta a fost prestația lui. Golurile sale din tur au fost grație unor centrări bune sau faze fixe, 2 dintre ele fiind in acel 6-0 cu Ceahlăul. În retur, când ar fi trebuit să îl înlocuiască pe Bucur, lumina reflectoarelor au fost pe el, scoțând în evidență adevărata sa față. Fundașii lui Inter (Curtea de Argeș, să fie clar) au fost ca un zid pentru el. La sprint nu cred că a reușit să ia pe nimeni. Poate cu defensive mai slabe, cum ar fi cele ale lui Dinamo sau Steaua, a reușit să mai dribleze vreun jucător. După ce mingea i-a revenit cu noroc din acesta, bineînțeles. Iar cireașa pe tort a pus-o în ultimul meci în care nici nu putem spune că a fost în nota echipei, pentru că a fost mult sub ea. Indolență, dar nu putem accepta scuza lipsei de interes de la cel pe umerii căruia a fost pusă moștenirea lui Gigel Bucur. Multe meciuri în care e practic invizibil, rareori are motivația să vină după minge. Vreo asemănare cu Gigel Bucur? Eu nu prea văd vreuna. Din păcate.

Chiar și Cociș a părut mai atacant decât Goga, deși a avut timp mai scurt la dispoziție. Din păcate timpul acesta nu se va prelungi și la sezonul viitor. Parks seamănă cel mai mult cu Bucur. Îi place să dribleze ceva mai mult, dar e și ceva mai lent, iar indolența lui în fața porții (şi nu numai) este mult mai mare. Costaricanul, dacă va continua la Poli, cred eu că se va impune mai greu ca golgeter, poate mai mult ca servant.

Magera e un atacant mai atipic. Are un șut mai tot timpul moale, dar are un simț foarte bun și poate să apară oricând la finalizare. Dar tot mai mult se remarcă prin ajutorul pe care îl aduce la construcție. Cred că îi va fi foarte greu noului antrenor să îl integreze cât mai bine în echipă.

Pentru mine, un lucru e clar. Avem nevoie de un atacant veritabil, care să poată să bage mingea în poartă atunci când e nevoie. Dacă la începutul sezonului ne spuneam că sunt prea mulți, în ultimele meciuri am ajuns să jucăm doar cu Magera, care după cum spuneam mai sus, nu e tocmai un atacant de careu. Să fie soluții ultimii 2 rămași pe listă?

Mansour a avut neșansa accidentărilor care l-au ținut departe de teren. Pare că s-a mai maturizat, dar încă nu e sigur dacă are un viitor clar la echipă, dacă nu cumva reușește să devină mare fotbalist peste vară. Dar, având în vedere că Iancu a închis prăvălia pentru transferuri, e foarte posibil să-l vedem pe senegalez mai des decât credeam.

Sau să fie Axente marea vedetă? Nu știu ce să zic, decât să așteptăm primele meciuri.

Cam cu ăștia mergem la atac. Va fi de ajuns? Doar timpul ne va spune.

14 iunie 2010

Rezumat retur şi sezon 2009/2010

Iată că am ajuns şi eu aici, cu nişte cifre şi statistici, în general nesimpatice. În mod, aş spune, surprinzător, numărul meciurilor bune făcute de echipă nu trece de patru: Dinamo, Oţelul, Urziceni şi, bineînţeles, Alba Iulia. Implicit, media notelor s-a împotmolit la 5,56, a doua cea mai mică medie pe care am înregistrat-o de când am început să ţin aceste statistici (retur 2005-2006).

Ca sezon, media de 5,63 este mai slabă ca cele din ultimele două sezoane - normal, considerând poziţia finală şi pretenţiile actuale. Destul de trist, dar cred că am depăşit deja această fază a regretului.

Cele mai multe meciuri a jucat Goga (30), urmat de Bourceanu şi Alexa (29) şi de Bonfim (28). Dacă prezenţele lui Alexa sunt de înţeles, în condiţiile în care a fost practic cel mai bun jucător al echipei în acest sezon, Goga şi Bourceanu au fost mult mai puţin constanţi, trecându-şi în cont un retur neaşteptat de slab.

Golgheterii echipei au fost următorii:
  1. Dorin Goga - 12 goluri
  2. Lukas Magera - 9 goluri
  3. Gigel Bucur - 8 goluri
  4. Hristu Chiacu - 4 goluri
  5. Răzvan Cociş, Cosmin Contra - 3 goluri
  6. Arm. Karamyan, Ioan Mera, Gueye Mansour - 2 goluri
  7. Jan Kozak, Alexandru Bourceanu, Srgian Luchin, Winston Parks, Dan Alexa, Claudiu Ionescu - 1 gol
Pase de gol:
  1. Eder Bonfim - 7 pase de gol
  2. Lukas Magera - 5 pase de gol
  3. Art. Karamyan, Dorin Goga - 4 pase de gol
  4. Laszlo Sepsi, Winston Parks - 3 pase de gol
  5. Stelian Stancu, Claudiu Ionescu, Jan Kozak, Cosmin Contra, Dan Alexa - 2 pase de gol
  6. Marian Chiţu, Dare Vrsic, Dare Nibombe, Gigel Bucur, Răzvan Cociş, Hristu Chiacu, Gueye Mansour, Alexandru Bourceanu - 1 pasă de gol

Aceste statistici iau în considerare doar partidele din campionat.

Cu privire la retur, acestea au fost cele mai bune, respectiv cele mai proaste partide:
  1. Poli - Alba Iulia (6,33)
  2. Dinamo - Poli (6,00)
  3. Poli - Urziceni (5,96)
  4. Poli - Oţelul (5,95)
Cele mai proaste:
  1. Poli - Gaz Metan (4,42)
  2. Poli - FC Braşov (5,08)
  3. Ceahlăul - Poli (5,18)
  4. Poli - Internaţional Curtea de Argeş (5,19)

Iar în ceea ce priveşte întreg sezonul, lucrurile arată după cum urmează.

Cele mai bune partide:
  1. 1. Gaz Metan - Poli (6,42)
  2. Poli - Alba Iulia (6,33)
  3. Poli - Dinamo (6,32)
  4. Poli - Ceahlăul (6,07)
  5. Poli - Rapid (6,00)
  6. Dinamo - Poli (6,00)
Cele mai slabe partide:
  1. Poli - Gaz Metan (4,42)
  2. Poli - FC Braşov (5,08)
  3. Oţelul - Poli (5,14)
  4. Ceahlăul - Poli (5,18)
  5. Poli - Internaţional Curtea de Argeş (5,19)
  6. Poli - Steaua (5,21)
Aş spune că se remarcă problemele avute cu echipe "mediocre", ceea ce ne-a şi ţinut în spate în multe momente când am fi putut urca sus în clasament. Oricum, frumoase victoriile cu Dinamo, precum şi meciurile câştigate la scor cu Gaz Metan, Alba Iulia şi Ceahlăul.

Cât despre jucători, prea puţini s-au remarcat pozitiv în acest retur.
  1. Pedro Taborda (6,05)
  2. Cosmin Contra (6,00)
  3. Dan Alexa (5,93)
  4. Laszlo Sepsi (5,85)
Surprinde prezenţa pe prima poziţie a lui Taborda? Poate. Dar Taborda are beneficiul notelor de portar, care de regulă sunt mai mari atâta timp cât nu ia gol, astfel că la un top ajustat, Contra ar fi, de drept, cel mai bun jucător al returului. Mi se pare corect, din moment ce prezenţa lui pe teren a fost mereu de beneficiu, fie prin acţiuni de joc, fie prin atitudine.

Faptul că trei din cei patru jucători din top sunt jucători nou instalaţi în primul unsprezece e oarecum interesant şi, în mod normal, ar fi fost de bun augur, dacă jucătorii importanţi ai turului nu ar fi fost transferaţi sau nu ar fi fost într-o formă slabă. Magera, Nibombe, Bourceanu, Bonfim au căzut toţi sub 5,70, în timp ce Bucur a părăsit echipa. Ca să nu mai spun că Bourceanu şi Bonfim se numără printre cei mai slabi jucători ai returului.

  1. Alex Curtean (5,10)
  2. Jan Kozak (5,31)
  3. Eder Bonfim (5,38)
  4. Ioan Mera (5,39)
  5. Winston Parks (5,40)
  6. Dorin Goga (5,41)
  7. Alexandru Bourceanu (5,43)
Paradoxală prezenţa lui Goga, golgheterul echipei, în acest top? Poate e o reflecţie a speranţelor pe care l-am avut de la el, iar în lipsa lui Bucur, faptul că Goga a înscris la fel de mult în retur ca în tur evidenţiază că cel din urmă nu a putut să-şi asuma rolul dorit. În rest, îngrijorătoare căderea lui Bonfim şi Bourceanu, greu de explicat mai ales în cazul fostului jucător al Oţelului.

Per ansambul sezonului, statistica jucătorilor arată astfel:

Top:
  1. Pedro Taborda (6,04)
  2. Dan Alexa (6,00)
  3. Cosmin Contra (6,00)
  4. Lukas Magera (5,85)
  5. Laszlo Sepsi (5,85)

Flop:
  1. Alex Curtean (5,07)
  2. Florin Maxim (5,31)
  3. Jan Kozak (5,31)
  4. Hristu Chiacu (5,32)
  5. Ioan Mera (5,34)
  6. Costel Pantilimon (5,5)
Cel mai îngrijorător fapt e că ne putem baza, constant, doar pe o mână de jucători. Restul stau într-o medie nedeosebită a prestaţiilor, ceea ce nu ne ajută deosebit de mult. Iar tăcerea momentană pe piaţa de transferuri ar putea da de gândit. Dar să vedem, antrenorul defineşte regula jocului.

Sper să revin în viitorul apropiat cu o analiză a fiecărui jucător. Sper.

5 iunie 2010

Habemus antrenor

După mica agitaţie cu posibila numire a lui Moldovan, toată lumea pare fericită că decizia luată în final a fost de a-l angaja pe Vladimir Petrovici, fostul antrenor al Stelei Roşii Belgrad. Născut în 1955, Petrovici a jucat fotbal la nivel înalt tot la clubul din capitala Iugoslaviei (niţel la Arsenal, Nancy, etc.), şi a mai antrenat cu succes în China, pe Dalian, precum şi pe reprezentativa naţională a ţării.

Ca să calmeze agitaţia cauzată de numirea unui antrenor interesant, Iancu a anunţat că nu sunt bani pentru transferuri. În practică, nu sunt convins că e nevoie, dacă se reţine mare parte a lotului de anul trecut, cu nişte mici adăugiri dintre jucătorii fără contract, precum şi un atacant mai feroce.

Sunt curios să aflăm ce fel de om este Petrovici.

30 mai 2010

Viitorul apropiat

Mă tot chinui să mă motivez să fac rezumatele de final de sezon, să scriu câte ceva despre cele două transferuri anunţate, poate să mai speculez niţel despre viitorul antrenor, dar am succes minim. Obosesc adesea încercând să ignori scandalurile marca Iancu, dar într-un fel mă simt şi blazat după acest sezon care s-a asemănat foarte mult cu tiparul femeii care te plimbă cu zăhărelul, ca la capăt să te lase aşteptând, a nu ştiu câta oară, la restaurant. Şi, aşa cum e cu femeile astea, când totul pare mult mai complicat decât este, ţi-e imposibil să te repoziţionezi la o distanţă sănătoasă.

Evident, Poli e oricând mai mult decât atâta - a clamat el, sărbătorindu-şi ziua de naştere de unul singur în barul din cartier. Dar uneori e la fel de greu de iubit.

28 mai 2010

Obiectiv

Ciudat, dar de data asta nu prea mă stresez cu cine va fi următorul antrenor. Cu unele excepții, mi-e indiferent, iar din cei trei preconizați până acum, nu mă încântă în mod special nici unul.

Cred că sezonul viitor conducerea are un obiectiv mult mai important de îndeplinit. Și anume să readucă publicul aproape de echipă. Audiența pe stadion a ajuns la cote inacceptabile, iar cei prezenți nu sunt niciodată mulțumiți. Pe lângă faptul că e o atmosferă deranjantă, este și malefică echipei. Care e ordinea? Rezultatele aduc publicul, sau publicul aduce rezultatele?

Vreau să cred că timișorenii nu tânjesc după trofee. Este mult mai important să avem o echipă cu continuitate, care să reprezinte orașul, dar mai ales, spiritul său. Rezolvarea palmaresului ar fi un prim pas, dar e nevoie de mai mult. Publicul trebuie atras și, după cum a fost demonstrat, rezultatele nu sunt un factor dominant. Din păcate, departamentul de marketing al clubului e practic inexistent. În timp ce CFR-ul apare în reclame la TV, Poli e mai degrabă cunoscută pentru întârzierile la plăți față de angajații săi. În al doilea rând, conducerea pare că nu poate să construiască o atmosferă lucrativă nici în cadrul clubului.

Personal, vreau să văd o echipă care crește, să fie același antrenor cel puțin 2 ani, să avem jucători care să fie și idoli, nu neapărat vedete, și să avem un club cu care ne putem identifica. Dacă această din urmă condiție nu e îndeplinită, stadionul nu se va mai umple niciodată.

După cum am mai spus, momentan nu ne regăsim. Când o vom face, vom avea și o direcție.

Hai Poli!

26 mai 2010

Schimbări, schimbări

Demisia lui Sabău de astăzi, bine-venită cum este ea, nu promite să reîmprospăteze speranţa, aşa cum se întâmplă de obicei atunci când se aduce în discuţie schimbarea. Vehiculat drept cel mai probabil înlocuitor al său este Maurizio Trombetta, fostul antrenor al CFR-ului, dar se mai discută şi de Piţurcă sau Bergodi.

Preferinţa mea, în măsura în care contează, este cel din urmă, dar rămâne de văzut ce părere au Stanciu şi Chivorchian. Ca de obicei, acesta va fi cel mai important transfer al verii; ar fi bine să nu începem prost.

22 mai 2010

Simeria - Poli II 2:0

Scor final.

Poli - FC Braşov 1:2 (0:2)

După deviza "dacă joci prost, fă-o până la capăt", alb-violeţii au pus punct acestei stagiuni extrem de iritante în ultima ei parte cu o nouă înfrângere pe teren propriu, ca urmare a unui joc fără tărie şi, în multe momente, fără talent.

Braşovenii aveau deja două goluri avantaj după un sfert de oră, ca urmare a improvizaţiilor făcute în apărarea noastră. Mai întâi Luchin a strâns spre Brezinsky la un doi contra doi, mingea a ajuns la atacantul liber pe cară acesta îl părăsise, iar în ciuda intrării sale hotărâte, fundaşul nostru nu a reuşit decât să devieze mingea în poartă. Apoi, Maxim slab pe stânga permite unui jucător să se desprindă din marcajul său, iar acesta, găsit fiind liber, nu putea să rateze. Din păcate replica noastră a întârziat să apară, iar în afară de un şut de la distanţă al lui Magera şi o lovitură de cap scoasă de pe linia porţii, nu ne-am mai creat alte şanse. De remarcat din nou şuturile aiurea ale lui Curtean.

Repriza secundă am fost mai decişi, dar fără inspiraţie în faţa careului advers. Oaspeţii au avut întâi un şut mişelesc spre poartă, dar Taborda a fost la post, înainte ca Curtean să trimită slab cu capul din poziţie ideală. Şi aşa, golul nostru a venit destul de repede, nou intratul Chiacu deviind cu capul o centrare a celui mai bun jucător de astăzi, Răzvan Cociş. M-am văzut sceptic cu privire la calitatea sa, dar nu a dezamăgit în aceste ultime etape. O şansă bună de egalare a avut Goga în minutul 74, când Magera a prelungit bine, dar atacantul nostru nu a reuşit să treacă de Mincă din poziţie de unu la unu. Introducerea lui Mejia a dinamizat jocul nostru, numai că ocaziile le-au avut braşovenii pe contră: Sburlea, în două rânduri, fiind blocat de excelentul Taborda. La ultima fază a meciului Magera şi Cociş au tras în portar din doar câţiva metri, pecetluind soarta unei partide de tristă amintire, ca destule altele.

E bine că a luat sfârşit acest sezon, totuşi, neplăcut, în ciuda momentelor bune pe care le-a adus cu sine. Astăzi Poli a fost blazată, mai ales în prima repriză, iar improvizaţiile lui Sabău cu Bourceanu fundaş dreapta şi Sepsi mijlocaş nu au dat niciun randament - din contră, au dat "anti-randament". Ziceam că remarc jocul lui Cociş, mereu prezent la recuperare, mereu prezent în atac şi din păcate cam atât este cu adevărat de apreciat. Mejia s-a mişcat binişor, Magera şi Alexa au muncit mult, cam la fel şi Bourceanu, Curtean a avut câteva faze reuşite, dar şi numeroase erori în joc, în timp ce Goga a dezamăgit din nou. Despre apărare nu vreau să comentez, fiindcă astăzi s-a simţit formula atipică utilizată în primul unsprezece.

Rămâne să vedem ce va fi în continuare. Eu nu îl susţin pe Sabău, pentru că nu îmi inspiră încredere că ar şti ce face şi nu cred că victoriile cu Dinamo şi eliminarea Şahtiorului, chiar şi prestaţiile solide din grupele EL, reprezintă fundamentul pentru echipa clădită la Timişoara. Dacă ar face-o, am fi discutat în alţi termeni.

Poli: Taborda (6) - Bourceanu (5), Luchin (4,5), Brezinsky (4,5), Maxim (4,5) - Curtean (4,5), Alexa (5,5), Cociş (6), Sepsi (5) - Magera (5,5), Goga (4,5)

Schimbări:

Chiacu (5,5) pentru Maxim (min 45)
Mejia pentru Goga (min 74)

21 mai 2010

Avancronică: ultima etapă 2009-2010

Din punct de vedere al clasamentului la frunte, nu mai sunt multe de clarificat, doar locurile 3, 4 si 5. Poli, Steaua și Vaslui sunt umăr la umăr, cu câte 59 de puncte fiecare, avantaj Steaua, care are rezultate directe favorabile. Ca miză, după calculele mele, sunt două locuri de turul 3 contra unuia de turul 2 în Europa League. Cum Vasluiul, prin prezența sa în finala Cupei, și-a asigurat prezența în turul 3, mai rămâne compitiția între noi și Steaua. Adică obiectivul nostru este să îi întrecem. Pentru asta, trebuie să scoatem un rezultat mai bun ca ei. Sau mai precis, dacă vom câștiga, Steaua trebuie să nu câștige ca să trecem peste ei. Iar dacă am face un egal, Steaua trebuie neapărat să piardă.

După cum vedeți, nu soarta nu depinde în totalitate de noi, așa că scopul ar trebui să fie doar un joc bun, așa zisa ultima impresie în fața fanilor. Avem probleme de lot, aparent banca de rezerve va avea și locuri libere, dar Sabău ne asigură că poate alinia o echipă care să poată câștiga. Și îi dau dreptate. Mai rămâne doar de văzut dacă chiar vor câștiga. Teoretic, Brașovul nu are motivație. Personal, nu cred că se mai poate repeta performanța din urmă cu un an, nici cea de la sfârșitul turului. Brașovul are absențe importante. La acestea se mai adaugă și avantajul terenului propriu și statistica favorabilă nouă. În mod normal, ar trebui să câștigăm.

Sper să ne putem bucura de o zi frumoasă și de un fotbal frumos. Să terminăm acest sezon cu capul sus.

Hai Poli!

17 mai 2010

Pandurii - Poli 0:0

Poli a jucat slab luni, mai ales prin prisma rezultatului. De-a lungul partidei aveam mereu impresia că ar trebui şters pe jos cu Pandurii, care erau extrem de firavi în defensivă şi lăsau mai mereu mijlocul liber, dar în ciuda acestui fapt, ocaziile de gol nu s-au înghesuit să apară.

Exceptând nişte şuturi de la distanţă, Magera pe poartă, Curtean mereu mult pe lângă, Maxim între cele două extreme, prima repriză nu a prezentat alte momente de stres optimist. Gazdele puteau marca la o fază pe stânga, unde Maxim a fost cam uşor depăşit în câteva rânduri, dar Orac a trimis peste din poziţie ideală.

Repriza a doua a fost dominată şi mai clar de Poli, dar Goga a ratat din poziţii bune, şuturile pe poartă au fost parate, iar golul aparent al lui Cociş din minutul 88 nu a fost validat.

De ce Sabău a ales să nu facă nicio schimbare, să nu dinamizeze atacul cu viteza lui Popovici în locul letargiei lui Curtean, mi-e greu de înţeles. În rest, rămân cu impresia că Pandurii trebuiau bătuţi la scor după fragilitatea şi indecizia pe care le-au arătat, dar potenţa redusă din punct de vedere ofensiv a fost ceea ce a unit cele două echipe în această seară.

Poli: Taborda (6) - Luchin (5,5), Cisovsky (6), Nibombe (6), Maxim (5,5) - Curtean (4,5), Bourceanu (5,5), Sepsi (6) - Cociş (5,5), Magera (5,5), Goga (5)

Schimbări:

NICIUNA (!?)

16 mai 2010

...dar s-o știm și noi

Totuși, vorbele lui Sabău, ca și cele ale lui Mansour, nu sunt vorbe goale. Totul pare pe dos. Nu țin minte ca vreunui antrenor al Politehnicii să i se ceară demisia, deși nu putem spune că am avut vreodată un joc extraordinar. Meciuri slabe au fost tot timpul, și cu echipele mici. Fiecare antrenor a avut calitățile și minusurile lui, realizările și eșecurile lui, nu mai intrăm în detalii.

Problema e una complexă, dar cred că vine tot de acolo de sus. Chiar dacă am apreciat o schimbare spre bine a lui Iancu, tot nu mi se pare că avem o conducere sănătoasă. Am pornit pentru titlu, dar apoi schimbăm lucrurile din mers. Ba ne interesează parcursul european, ba punem accent pe campionat. Și chiar și așa, dacă în toamnă a spus că nu ne propunem titlu, pe măsură ce trec etapele, declarațiile au alternat. Ba nu mai avem nici o șansă, ba CFR-ul e cea mai slabă și dacă batem tot ieșim campioni. Chiar și acum, se pare că se pune presiune pentru a obținte un loc 2.

Fără o consistență și fără o direcție clară, evoluția echipei nu poate fi decât ondulatorie. Jucătorii au intrat în priză, speriați, frustrarea culminând cu gesturile lui Contra și Ionescu. S-a creat iluzia asta că echipa poate bate tot, fără a avea argumente solide în spate. Se vrea tot mai mult, și cât mai repede. Se ignoră rezultatele bune și, paradoxal, se ignoră și jocul bun când rezultatele sunt negative. Trăim într-o turbulență în care se schimbă totul mereu, ne învârtim și nu reușim să găsim o direcție.

Sper doar că la vară se vor așeza cu toții la masă. Fără orgolii, fără pumni sau picioare. Să se facă o analiză și să se stabilească clar și realist ce se vrea. Fie cu Sabău, fie cu altcineva. La ce nivel e echipa și la ce nivel poate fi adus din transferuri. Apoi putem pleca la același drum, drept să fie, și la sfârșit putem spune dacă am ajuns cu bine sau nu. Personal, în locul unui titlu chinuit, smuls cu frustrări și lupte murdare, prefer continuitatea. Vreau să știu cu ce echipă mergem la drum și la ce să mă aștept de la ei. Când se depășesc, să ma bucur și să-i felicit, iar când nu își respectă blazonul, să îi critic, dar să mă gândesc că mâine e o altă zi și se pot revanșa. Dacă ținta e mereu de-asupra noastră, nu o vom mai atinge niciodată. Dacă nu ne putem îndeplini țelul, vom fi mereu triști și nu vom mai cânta niciodată.

Momentan nu știm cine suntem și nici încotro ne îndreptăm. E momentul să ne regăsim.

12 mai 2010

Trădare, trădare....

După ce am auzit anunțarea demisiei lui Sabău, m-am simțit trădat. Eu l-am susținut de când a venit, indiferent de jocul echipei, de rezultate și de methenele lui, pentru că și eu cred într-un proiect de lungă durată la Poli. Am acceptat că primul an va trebui să fie unul de acomodare în care trebuie încercați mai mulți jucători, găsit și impus un stil de joc concret, cizelată o echipă și găsirea posturilor deficitare în perspectiva aducerii unor jucători decisivi pentru atacarea titlului sezonul viitor. În aceste condiții, performanța avea să fie doar ceva adiacent. Momentul decisiv ar fi trebuit să fie sezonul viitor, iar pentru sezonul acesta, din punct de vedere al obiectivelor, sunt mulțumit.

Acum însă, trebuie să o luăm de la capăt, și vom mai pierde încă un an de construcție.... Iancu iară ne va promite antrenori "nemți", olandezi, Uhrin etc. și ne va aduce cine știe pe cine. Și după ce am investit încredere un an întreg lui Sabău, va trebui să o fac din nou cu un alt antrenor. Iarăși patimă, iarăși așteptări, iarăși incertitudini. Iar asta mă supără, și de aceea mă simt trădat.

După toate promisiunile cu proiectul pe termen lung, Sabău vine acum și aruncă totul la gunoi, un sezon întreg de muncă. Nu e drept față de noi (față de mine cel puțin, că nu știu câți mai îmi împărtășesc gândurile) și cu atât mai mult față de echipă, față de club, față de patron.

Caracteristic pentru Politehnica ar trebui să fie spiritul de luptă, rămas moștenire de la viteaza Ripensie. Sabău însă dă dovadă de lașitate și de slăbiciune. Dacă nu duci ceva până la capăt, indiferent de ce obstacole ai în față, atunci mai bine nu te apuci deloc. Răul a fost făcut și nu știu cât va putea remedia o revenire asupra deciziei.

Va urma....

11 mai 2010

CS Ineu - Poli II 1:2

Goluri Popovici şi Chiacu.

Mă întreb dacă în aceste ultime două etape vor fi aduşi câţiva jucători mai tineri la echipa mare, dat fiind că miză nu prea mai e. Popovici, spre exemplu, arată o formă bună şi mă gândesc că şi Mejia ar mai merita încercat.

10 mai 2010

Poli - Gaz Metan Mediaş 0:2 (0:1)

Astăzi pot îndura o mini-cronică. Deci:

- ratare Magera din centrarea lui Curtean
- ratare Magera din voleu
- bară Curtean
- bară - gol Contra, nevalidat de un tuşier visător
- eroare Cisovsky, care a jucat în mod evident accidentat, gol Eric
- repriză secundă fără vreun orizont anume
- eliminare Contra pentru o intrare iritată la Silvăşan
- bară Bonfim din zece metri după un corner
- bară Mediaş, la una din nenumăratele contre (toate după faze fixe irosite de noi, ca în tot acest retur atunci când Kozak n-a fost pe teren)
- finalmente, gol la un atac al oaspeţilor
- ironii şi demisii, din tribună

Poli: Pantilimon (4,5) - Bonfim (4,5), Luchin (5), Cisovsky (4), Sepsi (5,5) - Curtean (5), Bourceanu (4,5), Alexa (5), Contra (4) - Magera (4,5), Cociş (4,5)

Schimbări:

Goga (4,5) pentru Bourceanu (min 45)
Parks (4,5) pentru Curtean (min 60)
Ionescu pentru Magera (min 74)


Că Sabău şi-a anunţat demisia şi a făcut-o în maniera în care a ales să o facă mi se pare dezamăgitor. Fie îşi asumă responsabiltatea pentru rezultate, fie nu; orice nuanţare e o nuanţare atât de definitorie pentru spiritul românesc, de la primul muncitor la ultimul politician.

Avem atâtea probleme, dar revin la ce spuneam mai demult: fără şansă nu putem lua campionatul sub actuala formă a conducerii clubului. Deşi apreciez răbdarea avută cu Sabău, s-au făcut din nou aşa de multe greşeli încât e greu de sperat că totul se va schimba brusc şi deodată.

8 mai 2010

Pe unde o fi...?

Acum 7 ani 40 000 de oameni cântau la unison când Poli pierdea 1-8 pe "Dan Păltinișanu". Se pare că astăzi acea atmosferă s-a mutat în sala "Constantin Jude" care răsuna a mii de voci și bătăi de palme la cele 2 infrângeri care au scos-o pe Elba Timișoara din drumul spre finală. Pe stadionul de fotbal, în schimb, la unele
meciuri se adună cam tot atâția oameni ca la meciurile de baschet. Pe unde o fi minunatul public timișorean?

Mansour este amendat pentru că a scos în evidență o față urâtă, dar tot mai prezentă în tribunele din Timișoara. Nu trebuia să apară cu așa ceva în public, dar clubul s-a făcut că plouă. Clubul ar trebui să-și protejeze angajații de maliția frustraților cu burta umflată de bere. În schimb, conducătorii au măturat gunoiul sub preș, de parcă nici n-ar exista: "nu a înțeles foarte bine", "nu vorbește perfect românește", "a ieșit în decor", "afectează imaginea clubului". Nu, nu cel care reclamă e vinovat, vinovați sunt cei reclamați. Și oare la acele incidente din vestiar de după meciul cu Dinamo imaginea clubului nu a fost afectată? Cine va sări cu amenda în acest caz?

Toți care vin la Poli laudă publicul și imediat se mândresc cu el, de parcă ar fi o proprietate a lor sau a clubului. Iau acest dar de-a gata, dar nu caută să-l păstreze în bune condiții. Îl exploatează cum le convine, fie ca scut, fie ca armă, fie ca sursă financiară.

La Poli, publicul e un bun de valoare. De aceea el trebuie ocrotit părintește, chiar și când o ia pe arătură. Dar atunci să nu ne mirăm dacă fiul va semăna tot mai mult cu părinții săi. Direcția a fost trasată - trebuie să ne depărtăm cât mai mult de acei nebuni care cântau în ploaie la cea mai usturătoare infrângere de pe teren propriu: "Atât și-au dorit ei, 8-1 pentru Steaua".

Spre noile culmi ale performanței și gloriei! Hai Poli!

6 mai 2010

Dinamo - Poli 1:2 (0:1)

Cine ar fi zis că după ce am spart gheaţa anul trecut, victoriile împotriva celor de la Dinamo vor avea tupeul să se lege una de cealaltă? Cine ar fi zis că Sabău, atât de hulitul şi antipaticul Sabău, va fi cel responsabil pentru două victorii venite după atâta amar de vreme? Cine ar fi zis că Poli mai are vreo şansă la titlu acuma trei etape? Părerea mea - nu prea mulţi.

Că victoria de azi vine după un meci destul de anost nu cred că miră pe cineva. Dinamo este într-o situaţie jalnică, iar alb-violeţii joacă doar un sfert de oră pe meci agresiv şi curajos. Prin urmare, prima repriză a fost una imposibil de nefascinantă. Ambele echipe s-au controlat reciproc jumătate de oră, fără vreo ocazie de poartă, iar doar elanul prins câteva minute de Poli a animat partida. Pe fondul acestui elan a venit şi cea mai mare ocazie de până atunci, când Cociş a reluat nestingherit cu capul la un corner, dar puţin cam central, şi prin urmare Curcă a putut interveni. Dominarea noastră a mai continuat o vreme, după care meciul părea că se îndreaptă către un egal la pauză, rezultat ce descria destul de precis cele decurse în teren. Ultimul minut al reprizei a adus însă un gol fantastic de important, ca urmare a două mişcări executate perfect: lansare peste apărare a lui Contra (Ciso?), preluare din alergat a lui Goga, şut la colţul scurt!

Avantajul a dat încredere echipei, care imediat după ce a ieşit de la vestiare a avut neruşinarea să-l dubleze: contraatac pe stânga, lansarea lui Sepsi pentru Cociş, acesta a intrat în careu şi a şutat tot pe scurt, surprinzându-l pe Curcă! Putea fi decisiv - de fapt, avea să fie decisiv, numai că nu fără emoţii. Poli a continuat bine jocul, nepermiţând gazdelor să îşi creeze ocazii periculoase de poartă. Prima asemenea fază a venit în minutul 60, când Taborda a intervenit la ţanc la un şut de la distanţă trimis de Marius Niculae. În loc să animeze puţin apărarea, această ocazie a precedat golul revenirii dinamoviste, la o lejeritate nepermisă în centru. Nici Luchin, nici Bonfim nu au fost în poziţie bună pentru a-l bloca pe Niculae, lansat lung de pe dreapta, iar ca urmare atacantul nu a avut mari probleme în a trimite în diagonală din careu, fără şanse pentru Taborda. Ca în alte partide, alb-violeţii s-au văzut copleşiţi de acest gol venit, e drept, destul de întâmplător, iar în doare câteva minute au permis gazdelor să preia complet frâiele partidei. Printre bâlbâielile defensive s-au ivit şi două ocazii dinamoviste în următorul sfert de oră, Niculae trimiţând pe lângă cu capul, ca apoi Taborda să fie iarăşi la post la un şut puternic, din unghi, al lui N'Doye. Din fericire ultimele zece minute i-au mai trezit pe Poli, echipa reuşind să ţină mai mult de minge şi fragmentând bine finalul de joc. Lovitura ratată de cap a lui Mărgăritescu din ultimul minut de prelungire a pus punct unui meci capital, precum şi la cel puţin două mituri: invincibilitatea dinamovistă în faţa Politehnicii pe teren propriu şi capacitatea alb-violeţilor de a profita de paşii greşiţi a contracandidatelor.

Aşa cum v-am obişnuit la asemenea victorii-meciuri istorice, găsesc cu greu cuvintele potrivite. Lipsa oarecare de spor de astăzi e cauzată, în parte, de jocul şters, dar dacă vom lua titlul, cu siguranţă satisfacţia "meritului" dinamovist la un asemenea succes ar fi una bună.

De gândit dă jocul timid din apărare, cu Cisovsky trecându-şi în cont numeroase lufturi şi Luchin purtând o parte din vină la gol. Revenirea slovacului după accidentare se dovedeşte a fi una puţin mai dificilă, dar să sperăm că în aceste meciuri rămase va reuşi să se redreseze. Nu vreau să-i pun în cârcă prea multe lui Luchin, care a avut o sarcină foarte grea azi şi a intervenit bine în repetate rânduri, iar ajutorul primit a fost de multe ori unul deficitar, în condiţiile în care Bonfim e mult mai ofensiv decât Sepsi.

În ceea ce priveşte restul echipei, reuşitele atacanţilor sunt mulţumitoare, aceştia reuşind să speculeze puţinele şanse de gol avute. Prestaţia muncitoare a mijlocaşilor (şi inspiraţia lui Contra la primul gol), precum şi meciul solid din punct de vedere defensiv făcut de Curtean sunt şi ele motive de satisfacţie. Poate a lipsit, precum ziceam, mai mult elan, dar atâta timp cât rezultatul obţinut e cel dorit, criticile sunt uşor cinice. Mai e puţin până la final.

Bravo Poli!

Poli: Taborda (6) - Bonfim (5,5), Luchin (5,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (6) - Curtean (6), Alexa (6), Contra (6,5), Bourceanu (6) - Cociş (6,5), Goga (6,5)

Schimbări:

Dede pentru Curtean (min 77)
Parks pentru Cociş (min 81)
Maxim pentru Contra (min 86)

4 mai 2010

Avancronică: Dinamo - Poli

Marian Iancu spune că meciul cu Dinamo a devenit unul normal, și cam așa ar trebui să fie. În condițiile actuale sunt mult mai importante cele 3 puncte decât orice conotație istorică. Dinamo e pe un oarecare loc 6, asigurat, fiind geu de crezut că vor putea să urce sau să coboare în clasament. Noi, în schimb, avem pești mai mari de prins. Suntem într-o întrecere acerbă la pozițiile fruntașe, pentru un loc cât mai bun de Europa League, ba chiar o nouă încercare la grupele Champions League. Și o cu totul posibilă înfrângere a CFR-ului ar relansa șansele la titlu pentru toate echipele implicate. Practic, numai victoria ne ajută. Un egal e ca și o înfrângere pentru că ne-am putea depărta destul de mult de Urziceni. Totuși, nici partea rea nu e atât de rea pentru că în cărți tot vom rămâne.

Desigur, trebuie să amintim și datele istorice. O victorie îl va face pe Sabău o legendă. Nu numai că va fi spulberat cele două mituri - 12 ani fără victorie acasă și 45 de ani fără victorie în deplasare în fața lui Dinamo - dar va deveni și primul antrenor al Politehnicii care a învins echipa bucureșteană de două ori în același campionat.

Dacă în tur spuneam că jucătorii trebuie să înfrunte istoria, să o calce în teren, de data aceasta este cazul pentru un joc pragmatic, ordonat, agresiv pe unde trebuie, așa cum am arătat câte o repriză în fiecare din ultimele 3 meciuri. Dinamo e în suferință acută. Pe lângă conflictele interne, pe lângă sezonul aproape ratat, echipa e schiloadă. După ce că toată lumea se amuză de apărarea dinamovistă, absențele au făcut să nici nu se știe care va fi componența ei. Molinero, Pulhac, Moți suspendați, Kone accidentat. Nici Torje nu are drept de joc, lista fiind completată de Boștină și N'Doye, unul din cei mai importanți jucători ai lor.

În aceste condiții, numai noi ne putem pune bețe în roate, intrând timorați și sub complexul câinelui bătrân.

Hai Poli!
Google+