8 octombrie 2010

Poli - Naţional Sebiş 2:0 (1:0)

Meci lejer astăzi pe Dan Păltinişanu, cu alb-violeţii controlând autoritar partida de la un capăt la celălalt, fără ca oaspeţii să ajunge des în jumătatea noastră de teren - de ocazii nu mai vorbesc.

Cu jucătorii aflaţi în probe titulari, Rafael pe stânga şi Krejc fundaş central dreapta, Poli şi-a trecut în cont mai multe ocazii mari în prima parte a jocului. Din păcate, Axente şi mai ales Goga au ratat din mai toate poziţiile, astfel că a fost nevoie de o fază fixă - un corner - executată de Chiacu pentru deschiderea scorului. Tocmai Krejc s-a aflat la capătul centrării şi a plasat mingea, din centrul careului, cu capul, fără şanse pentru portarul advers.

La pauză s-au făcut numeroase modificări, dar jocul a rămas acelaşi. Scutaru a marcat golul desprinderii în minutul 54, găsit fiind la marginea careului de Pătraş (după un efort personal), iar şutul său a prins de două ori bara şi o data spatele portarului înainte de a intrat - destul de arătos aşa. Cu doar Goga rămas în teren, ocaziile s-au rărit, iar în ultimul sfert de oră alb-violeţii au evoluat fără niciun atacant în teren. Scutaru a fi putut marca o dublă, trimiţând cu capul din plonjon la o liberă executată de Contra, dar mingea a trecut pe lângă, astfel că scorul final a rămas cel din minutul 54.

Dintre jucătorii obişnuiţi, l-aş remarca pe Chiacu, care ar putea fi încercat în locul lui Curtean. În atac, din păcate, încă suferinţă mare.

Cei doi jucători aflaţi în probe nu au arătat rău, dar dacă despre Krejc chiar nu se prea poate spune mare lucru, nefiind întrebuinţat mai deloc (deşi a prins câteva lansări bune în atac), mingea s-a plimbat mai des pe la Rafael. Brazilianul a fost, cam ca toţi brazilienii, destul de tehnic, dar pasele sale au fost mai mereu îndreptate înapoi şi jocul său a fost unul lent. De la un moment dat, încă din prima repriză, a părut sleit. Dar are calităţi, fiind executant de faze fixe şi destul de bun în jocul de pase.

Tinerii care au jucat în repriza a doua (Dudaş, Cuciorvă, să zicem şi Pătraş) nu au ieşit în evidenţă prea mult, dar mi-a plăcut jocul lui Fuchs, care a evoluat în primul mitan. De remarcat şi debutul unui junior în poarta alb-violeţilor, Florin Rusu.

Cred că a fost un exerciţiu destul de relaxant pentru jucătorii noştri, dar ceea ce va fi interesant de văzut este care va fi soarta lui Krejc şi Rafael.

Poli (rep 1): Taborda - Dukic, Krejc, Cisovsky, Rafael - Chiacu, Bourceanu, Fuchs,Curtean - Goga, Axente

Poli (rep 2): Taborda - Helder, Burcă, Luchin, Sepsi - Chiacu, Alexa, Scutaru, Rafael - Pătraş, Goga

Au mai intrat: Cuciorvă, Dudaş, Contra şi Rusu pentru Rafael, Chiacu, Goga şi Taborda

7 octombrie 2010

Amical: Poli - Naţional Sebiş

Vineri, ora 12, pe "arena principală".

Nu cred însă să fie prea interesant, din moment ce tinerii au etapă şi pe seniori îi cunoaştem binişor deja.

P.S. De fapt, doi jucători în probe. Ambii fundaşi. Poate apare şi un atacant?

5 octombrie 2010

2 octombrie 2010

Poli - Rapid 2:1 (1:1)

Ce victorie, cât de importantă victorie, cât de entuziasmantă victorie, dacă nu prin altceva, atunci prin faptul că a scos în evidență, din nou, tăria echipei - dar și că se pune fundația unui spirit nou, unui spirit pe care nu l-am mai avut demult, al bucuriei pentru fotbal și, în special al bucuriei pentru culorile noastre dragi.

Cert e că victoria de astăzi a avut o naștere dificilă. Rapidul a pus mare presiune pe noi în primul sfert de oră, a beneficiat de multe cornere, posesie mare și o incisivitate deosebită pe flancuri. Sincer să fiu, îmi venea greu să sper că vom învinge, ceea ce mi s-a părut, brusc, imposibil, odată ce a avut loc deschiderea scorului - culmea, chiar după ce ne revenisem și noi puțin. Era minutul 25 și cineva a făcut o gravă eroare la mijloc, mingea a ajuns, într-un final, pe pieptul lui Roman, acesta a înaintat liber pe dreapta, a centrat în careu unde se afla Herea care a tras în blocajul lui Pantilimon, dar apoi mingea i-a revenit tot rapidistului, a pasat în spate și, cu Panti nerevenit în poartă, Cesinha a plasat un șut înalt, fără șanse pentru fundașul care a încercat să intervină de pe linia porții. Din fericire (și, cu siguranță, în mod decisiv) avantajul oaspeților nu a ținut decât patru minute. O fază dezvoltată pe dreapta a fost finalizată cu centrare din prima de către Alexa, mingea a mers perfect pentru Zicu, care a marcat golul egalizator cu capul, după ce a luat fața lui Marius constantin! Rapidul a încercat să replieze, dar nu a putut profita de ușoara imprecizie a lui Scutaru, iar până la finalul reprizei Poli și-a mai trecut în cont două jumătăți de ocazie, prin Goga și Axente, drept dovadă că a reintrat în joc.

După pauză trendul a fost același: alb-violeții mai prezenți, și pe fondul unei turații mai limitate a oaspeților. Ocaziile au fost puține, niciuna din echipe nu a riscat prea mult, astfel că nu surprinde faptul că prima șansă a venit dintr-o fază fixă, în minutul 61, Luchin fiind la capătul centrării lui Zicu, dar lovitura sa de cap nu a avut destulă forță și nu a fost nici plasată - e drept, din 13 metri. Iar apoi, aproape zece minute mai târziu, Axente a irosit o ocazie fabuloasă: degajare Pantilimon, preia Zicu, îl așteaptă pe Axente să se demarce, pasă perfectă, dar singur cu portarul atacantul nostru nu reușeste să marcheze! (!!) Chiar dacă meciul a rămas alert, atât Poli, cât și Rapid nu au putut ajunge din nou în poziții periculoase până la a doua reușită a lui Zicu. Cu trei minute rămase, Poli a avut o fază de atac și mingea a fost respinsă de apărarea rapidistă până la Helder, aproape de mijlocul terenului; acesta a trimis o respingere șutată înspre careul advers, și cu rapidiștii ieșiți prost la ofsaid, doi fotbaliși timișoreni s-au trezit singur cu Bornescu, mingea la Zicu și...gol. Fără vlagă, oaspeții au încercat să revină, dar până la final ar mai fi de menționat ocazia de unu la unu cu portarul al lui Nikolic, chiar în ultima fază a meciului, dar finalizarea nu a fost suficient de bună. Nu mai conta însă, totul era gata și antrenorul jucător Contra și-a trecut în cont o, să zicem, nesperată a patra victorie consecutivă!

Odată trecuți de primul sfert de oră, alb-violeții, și cu doi jucători foarte dezamăgitori pe teren (îmi pare rău, dar în timp ce Goga nu a fost deloc prezent în joc, Curtean, exceptând câteva faze, a fost mai periculos pentru propria echipă, cu preluări aproximative și pase greșite), au ținut piept Rapidului. Din nou revenire de la 0-1, întoarcere de rezultat și joc cu pasiune. Exceptând eroarea la gol, pe care nu știu cui să o atribui, cred că apărarea s-a prezentat bine spre foarte bine. Luchin, deși depășit ocazional, a fost excelent la jocul de cap și dă, în sfârșit, dovadă de cumpătare, maturitate în joc. Scutaru m-a surprins complet, mai ales cu jocul din repriza a doua, când a evoluat fără cusur pe postul de fundaș dreapta, în timp ce Sepsi, deși chinuit constant de Roman, a avut mai multe intervenții perfecte. Burcă cred că este cea mai interesantă componentă, chiar dacă nu a ieșit enorm în evidență, fiindcă el are experiența necesară să coordoneze/organizeze apărarea, ceea ce cred că se și vede. Fiecare dintre cei patru fundași a mai avut câte o scăpare, doua, dar per ansamblu cred că au făcut un meci foarte disciplinat și cu mai multe lucruri bune de ținut minte, decât lucruri rele.

La mijloc, Alexa, ca de obicei, personajul central, care deși nu e niciodată destul de bun pentru România, este fără dubii cel mai important jucător ca efect în angrenajul echipei dintre toți mijlocașii centrali din campionatul nostru. Curtean, precum am spus, dezamăgitor, în timp ce Helder încă nu obține maximul din marea sa calitate - viteza. Trebuie să știe mai bine cum să obțină loviturile libere și să centreze mai cu cap când ajunge în poziția potrivită; oricum, e mereu un jucător de temut, ceea ce cred că îl pune deja în fruntea listei cu mijlocași dreapta pe care i-am avut în ultima vreme. Despre Zicu nu știu ce ar trebui să mai spun, omul care aduce golul, cel mai important fotbalist dintre cei cu profil ofensiv din echipa noastră. Excelent meci astăzi.

În atac suferim în continuare. Axente, deși la început a părut că va fi periculos, nu a reușit mare lucru. Chiar am fost surprins de cum a câștigat Nikolic niște dueluri, după ce l-a schimbat pe Axente, ba chiar a și trecut în viteză de un adversar. Goga la rândul lui, deși folosit vârf retras, nu a avut niciun impact pozitiv asupra jocului echipei. Nu știu care e problema cea mai mare pe care o are, dar e clar că ceva nu îi priește.

Contra a reușit să insufle spiritul de luptă echipei - de fapt, acest spirit exista, deci mai degrabă sentimentul unității, toți pentru unul și unul pentru toți. Scenele de la finalul partidei au fost fantastice.

Deci suntem pe drumul cel bun. Să vedem cât de departe ne duce.

Bravo Poli!

Poli: Pantilimon (5,5) - Scutaru (6,5), Burcă (6), Luchin (6,5), Sepsi (6) - Helder (6), Alexa (7), Curtean (4,5), Zicu (7,5) - Axente (5), Goga (4,5)

Schimbări:

Magera (5,5) pentru Goga (min 59)
Nikolic pentru Axente (min 75)
Contra pentru Scutaru (min 80)


Și un clip absolut deosebit:

1 octombrie 2010

Avancronică: Poli - Rapid

Este cel mai greu meci din acest tur. Dintre echipele mari, Rapidul pare cea mai serioasa, ajungând înainte de această pe locul 2. Iar cum noi suntem pe 3, la un punct în spate, sunt argumente obiective pentru ca acest meci să fie considerat derby-ul turului. Să-mi fie iertat, dar Oțelul cred că e doar o echipă de moment.

Rapidul a întâlnit deja și echipe fruntașe și dă dovadă că este cea mai echilibrată trupă din campionat. Au al doilea atac, care în ultimele două partide a arătat că poate fi nimicitor, după ce a administrat 7 Brăneștiului și 5 Petrolului în Cupă. În plus, au și cea mai bună apărare din campionat, cu numai 5 goluri, dintre care 3 primite de la Dinamo, în singura lor înfrângere. Dar acesta poate fi considerat un caz excepțional.

Noi, pe de altă parte, nu avem cu ce ne lăuda prea mult. Rezultate așa și așa, adică am mai reușit să și câștigăm, nu doar să facem egaluri. Singurul nostru meci de lăudat, cel cu CFR-ul, pare acum că nici nu avea de ce să fie special, după poziția lor. De fapt, din 9 echipe pe care le-am întâlnit, 6 dintre ele formează în acest moment coada clasamentului.

Nu prea avem motive de speranță la un rezultat mare, mai ales cu un antrenor neexperimentat, dar în nici un caz nu ne gândim că meciul e pierdut din start. Publicul s-ar putea să fie decisiv, mai mult ca niciodată. Sper să jucăm curajos, nu ca în meciul cu Steaua. Pentru Contra e primul test și e unul foarte dur. Rapidiștii au două accidentări, dar revine golgheterul Herea și în plus au un lot valoros, cu tinere speranțe, și rezerve ce pot da lovitura. La noi va lipsi Cisovsky în apărare, dar fundașii centrali au cam ajuns la același nivel. Cu coordonarea e problemă mai mult. Numai să nu greșim și să devină meciul dezechilibrat. Rămâne de văzut cum vom aborda meciul de la mijloc în sus, dacă va rămâne măcar unul dintre Tameș sau Zicu, sau vor reveni și Alexa și Bourceanu în primul 11. Cu ultima variantă ne-am cam lămurit cum decurg lucrurile, dar să nu uităm că și un egal e foarte bun, păstrându-ne în coasta fruntașilor.

Hai să facem un meci mare! Hai Poli!

29 septembrie 2010

CR: Voința Sibiu - Poli

Sorți buni pentru alb-violeți, care evoluează în liga a 2-a și a eliminat pe Gaz Metan Mediaș în turul anterior. Abordat corect, meciul n-ar trebui să fie unul teribil de dificil.

26 septembrie 2010

Pandurii - Poli 0:1 (0:1)

Mă văd sfârșit la capătul acestei partide, în care m-am enervat și iritat cât pentru multe alte meciuri, deși, probabil, nu era cazul. Golul lui Axente a fost suficient până la urmă, în ciuda erorilor defensive și a ratărilor pe contre ale echipei noastre.

Meciul a început cu o bună ocazie pentru gazde, care au trimis la poartă prin Orac, cu capul, dar Pantilimon a reușit să intervină cu succes. Apoi, după primele zece minute, lucrurile s-au mai așezat și Poli a început să domine teritorial, dar fazele de poartă au venit cu greu pe această lume. În afară de șuturi de la distanță sau câteva incursiuni pe dreapta (mult prea puțin utilizate!), nu au mai fost ocazii mari de gol până la reușita din minutul 42. Atunci, Tameș a executat o fază fixă, aș spune a la Karamyan, Scutaru s-a desprins, a recentrat cu capul și Axente, liber și cu poarta destul de goală, a marcat cu capul.

Repriza a doua a debutat cu un gol anulat, din câte s-a văzut, aiurea, la un presupus henț al lui Zicu. Apoi a urmat calvarul. Pantilimon a ieșit riscant la marginea careului după o minge și, în ciuda faptului că a ciupit mingea cu degetele, se poate considera norocos că arbitrul nu a dictat penalty. Pandurii s-au urcat pe noi ca americanii peste orice națiune pe care doresc să o elibereze și fazele de poartă s-au înlănțuit: min 57, Viera din câțiva metri a șutat o minge ce i-a parvenit cu noroc în Panti; min 60, Panti intervine la un șut al lui Iordache; min 62, deviere milimetrică pe lângă bara porții noastre; min 63 galben Panti pentru tragere de timp (!); min 65, Burcă intervine după ce Panti a fost depășit; și apoi un respiro de zece minute înainte de min 74, Panti apără șutul lui Brata. După această perioadă infernală a început mica sarabandă a contrelor irosite de către alb-violeți. Dintre numeroasele faze avute, doar două au fost finalizate cu șut: Axente, singur cu Popa, n-a reușit decât să-l evidențieze și Goga, la fel, a tras la colțul lung pe lângă. Dar a fost de ajuns în final, am respirat ușurat și migrena ce se anunța s-a disipat.

Îmi vine greu să laud jocul echipei, în ciuda victoriei, fiindcă iarăși nu am reușit să construim faze de atac sănătoase, adică acelea ce duc la ocazii reale de gol. Axente mi se pare incapabil să ducă de unul singur atacul echipei, greu la dribling, greu la viteză, greu la dueluri la cap, greu la finalizare. E important că a reușit să marcheze astăzi, dar la fel a irosit cel puțin două-trei faze foarte promițătoare, fie prin preluări inexacte, fie prin indecizia sa. Magera l-a lăsat destul de singur pe Axente, fiind mai mult prezent în apărare cu execuții reușite, decât în atac, astfel că viața tânărului nostru atacant nu a fost deloc una ușoară. Nu am înțeles de ce am jucat așa de mult pe flancul stâng, când flancul drept era mult mai periculos, dar am apreciat schimbarea lui Scutaru, care defensiv fusese depășit în repetate rânduri. Nu știu dacă era absolut necesară, dar dacă așa a simțit Contra, așa a simțit Contra. Și e bine că nu se teme să facă schimbări înainte de ultimele cinci minute ale meciului.

În rest nu știu, nu mă simt lucid, probabil fiindcă m-a stors atâta acest meci. Cert e că avem a 100-a victorie în deplasare, suntem pe locul doi și neînvinși de nouă etape - și în sfârșit n-am primit gol, deși nu a lipist mult! Există probleme, tot felul de probleme, dar până la urmă nimic nu e tragic. Se mai pot întâmpla multe lucruri interesante.

Poli: Pantilimon (6,5) - Helder (6), Burcă (6), Luchin (6), Scutaru (5,5) - Zicu (6), Tameș (5,5), Bourceanu (5,5), Curtean (5) - Axente (5,5), Magera (5,5)

Schimbări:

Sepsi (6) pentru Scutaru (min 42)
Chiacu (5,5) pentru Tameș (min 62)
Goga (5,5) pentru Magera (min 70)

22 septembrie 2010

CR: Juventus București - Poli 1:3 (0:2)

O victorie așa cum ar trebui să fie mai multe victorii, fără emoții și doar cu un minim (e drept, dureros) de complicații.

Alb-violeții au controlat întreaga partida - mai ales până la eliminarea lui Cisovsky -, dar din nou nu au reușit să evite primirea unui gol. Prima fază de gol i-a aparținut lui Mansi, cel mai activ jucător din prima repriză, care a fost găsit bine cu o centrare la cap, dar finalizarea senegalezului a dezamăgit. Trei minute mai târziu n-a mai dat greș, după ce a trecut de un adversar, a intrat în unghi și a șutat la colțul lung, mingea intrând bară-gol (și portarul are o vină). Avea să fie 2-0 în minutul 37, după o nouă fază pe dreapta, Chiacu a trecut de doi jucător și a centrat ideal pentru Tameș, acesta marcând din centrul careului. De partea cealaltă, gazdele au avut o ocazie în minutul 40, la o încercare de lob, dar mingea a fost respinsă în corner. Din păcate, chiar înainte de finalul reprizei, Mansi s-a accidentat și a trebuit înlocuit. Ultima ocazie i-a aparținut lui Chiacu, care a profitat de o recuperare și a ales să tragă în loc să paseze, decizia fiind, finalmente, cea greșită.

După pauză a venit destul de repede următorul gol, anume în minutul 52: Goga a profitat de o ieșire hazardată a portarului, l-a driblat, a pătruns central și a înscris în poarta goală. Câteva minute mai târziu, o pasă filtrantă a găsit un jucător advers în poziție de finalizare, dar Panti a intervenit. Un nou eveniment neplăcut a avut loc în minutul 60, când Cisovsky a intervenit la limită și cam fără rost asupra unui jucător scăpat spre poartă, arbitrul a dat fault și l-a eliminat pe căpitanul nostru - ceea ce înseamnă că probabil va rata și meciul cu Rapid. Din acest moment gazdele au intrat mai mult în joc, dar fără a da naștere la pericol pentru poarta noastră. Mai mult din întâmplare a căzut un gol în minutul 75, când Nica a scăpat de marcajul lui Luchin și a șutat din afara careului, Panti fiind prins puțin în față, astfel că nu a mai putut interveni. Până la final nimic interesant, deci scorul a rămas acesta.

În rest, greu de făcut comentarii. De apreciat prestația lui Dukic, în timp ce Nikolic nu a reușit să facă mare lucru. Precum am mai evidențiat (și deja este dincolo de evidență), iarăși am primit gol, dar măcar nu am mai fost conduși.

Ar fi bine dacă Mansour ar putea reveni curând, dar sunt sceptic. A arătat în această jumătate de oră cel puțin la fel de mult ca Axente în ultimele meciuri, dar ambii sunt jucători de moment, atuul lui Mansi fiind că poate trece de jucători în dribling sau în viteză. Dar problemele-s altele.

Poli: Panti (5,5) - Dukic (6), Cisovsky (5), Mera (6), Luchin (5,5) - Chiacu (6), Poparadu (5,5), Tameș (6), Bourceanu (6) - Goga (6), Mansour (6,5)

Schimbări:

Nikolic (5,5) pentru Mansour (min 44)
Scutaru (5,5) pentru Chiacu (min 61)
Curtean pentru Poparadu (min 85)

18 septembrie 2010

Poli - Sportul 2:1 (1:1)

Altă piesă, aceeași actori, același scenariu. Meci greu pentru alb-violeți, chiar dacă Sportului i-au lipsit Varga și Bălan, și victoria, gâfâită, a venit mai mult ca o întâmplare, decât ca urmare a unui joc vivace.

Meciul a început cu Poli în atac, Axente și Curtean mai ofensivi, dar fără șanse mari de gol. Apoi, ca din nimicul pe care îl creăm mereu, Sportul a deschis scorul: era minutul 14, corner de pe dreapta, mingea îl găsește pe Patriche în centrul careului și acesta îl execută pe Pantilimon cu o lovitură de cap, dintre trei fundași timișoreni, printre care și, finalmente, eroul de azi, Scutaru. Meciul a continuat chinuit, cornere irosite de partea noastră, iar atunci când speranțele că va ieși vreodată ceva dintr-o astfel de fază pentru alb-violeți păreau la minimul lor istoric (deși cred că Buia a fost responsabil pentru acesta), Bourceanu a bătut un corner scurt la Zicu, acesta a centrat la colțul lung unde a apărut Scutaru, în viteză, și a marcat cu capul. Din păcate forcingul ce a urmat nu a putut fi susținut, iar până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil.

Repriza secundă a început la fel de greu, dar pericolul a continuat să vină din faze fixe. Astfel, după o liberă ratată de Magera, cam ieșit din formă azi, a urmat una a lui Zicu, care n-a tras tare, dar portarul advers a văzut târziu mingea și a avut probleme în a interveni. În timp ce Helder și Zicu lucrau binișor pe bandă, dar fără a crea mare pericol, oaspeții au fost aproape să dea lovitura, când Curelea s-a eliberat de fundaș, a tras din careu, dar Panti a reușit să scoată. Zicu a urmat la rampă cu un voleu minunat, dar portarul oaspeților a respins, ca apoi, în minutul 71, să vină în sfârșit al doilea gol: corner Tameș, cap Scutaru. Lovitura de grație o putea da Axente, absolut inexistent până la această fază, dar lobul său aproape perfect, deși l-a bătut pe portar, a lovit bara porții bucureștenilor. Totul părea sub control, dar ultimele minute au adus tensiune maximă, la fazele fixe ale oaspeților. Totul a culminat cu mingea trimisă în bară în minutul 90, dar în final am putut răsufla ușurați.

Victoria e sănătoasă, dar jocul bolnav - vorba vine. Alexa, Zicu au fost excelenți, Helder și fundașii buni, iar Scutaru omul decisiv. Axente, de cealaltă parte, cam rămâne fără argumente pentru titularizare, în timp ce Magera, precum am scris, a prins o partidă slabă. Curtean, cu momente bune, dar și cu momente rele, așa cum ne-a obișnuit. Remarc doar schimbarea curajoasă prin introducerea lui Tameș în locul lui Bourceanu, schimbare ce a dat roade la golul doi. În rest, debut nefascinant pentru Contra.

Avem nevoie de mai mult - orice ar însemna asta.

Poli: Pantilimon (5,5) - Helder (6), Cisovsky (5,5), Burcă (6), Scutaru (6,5) - Zicu (6,5), Alexa (6,5), Bourceanu (5,5), Curtean (5,5) - Magera (5), Axente (5)

Schimbări:

Tameș (5,5) pentru Bourceanu (min 57)
Luchin pentru Helder (min 70)
Contra pentru Magera (min 81)

17 septembrie 2010

Poli II - Corvinul Hunedoara 1:1 (0:0)

Un nou egal, de această dată după un meci chiar slab, obținut grație golului marcat de Găman.

Poli II, cu Nikolic integralist, a făcut o primă repriză extrem de plictisitoare, alături de adversarii lor de astăzi. Aș putea spune cel mult că fiecare echipă a avut câte o ocazie, alb-violeții la un corner în debutul partei prin Mera, iar oaspeții în minutul 33 la o minge care a ajuns cumva la un jucător hunedorean în mijlocul careului, dar acesta a finalizat slab.

Până să înceapă repriza a doua, ambele echipe făcuseră câte doua schimbări, iar acest lucru a prins în mod cert contur - pentru Poli în rău și pentru Corvinul în bine. Oaspeții au început tare repriza, Cobliș a apărat un șut din interiorul careului care, doar puțin plasat de ar fi fost, nu i-ar fi lăsat șanse portarului nostru. A urmat o fază pe dreapta și un șut la colțul lung, trecut de puțin pe lângă, iar în minutul 55, Cobliș a fost depșit, Dubei a reușit să blocheze șutul, mingea a revenit la un jucător hunedorean în poziție bună și cu poarta goală, dar acesta a trimis peste! Ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat două minute mai târziu, când Dubei a tatonat slab la marginea careului și atacantul oaspeților a a tras pe colțul lui Cobliș, acesta nereușind însă să oprească mingea.

Așa cum se întâmplă adesea, după gol alb-violeții au ieșit mai curajos la joc. Dubei a fost la capătul unei libere bătute de pe dreapta, a trimis cu capul și mingea a poposit pe bară, repetând acest procedeu câteva minute mai târziu, dar cu un grad mai mic de periculozitate. Popovici nu a profitat de o gafă a apărării adverse și a trimis pe lângă din poziție ideală și în minutul 75 Nikolic a trimis cu capul de puțin pe lângă. Egalarea a venit imediat după aceea, același Nikolic prelungind cu capul o minge, doi jucători n-au putut să o reia, mingea ajungând la Găman care a marcat fără mari probleme. Poliștii s-au retras degrabă, oaspeții au încercat să revină la conducere, dar în afară de o ratare imensă a lui Gideon și un șut în portar în ultimul minut al prelungirilor venit de la Nikolic, nu s-a mai întâmplat nimic.

Cred că putem zice cu destulă convingere acuma că debutul acestui sezon este un debut complet ratat pentru Poli II. Urmează și două etape în care alb-violeții stau și își pot reconsidera jocul, dar mai e mult de lucru. Vizavi de jucătorii care au evoluat azi, Zaluschi a fost în continuare singurul care să clădească niște momente bune, în timp ce Mera, integralist, a dezamăgit. Nikolic e mare și puternic, dar în afară de ultimul sfert de oră nu a arătat nimic notabil întreaba partidă - momentan aș zice că e greu de înțeles de ce a fost adus. Dar toți sunt la început, mai merită câteva șanse.

Poli II: Cobliș (5,5) - Rosenblum (5), Dubei (5,5), Mera (5,5), Cuciorvă (5,5) - Popovici (5,5), Poparadu (5,5), Zaluschi (6), Pătraș (5) - Nikolic (5,5), Dobriceanu (5)

Schimbări:

Boștină (5) pentru Dobricean (min 45)
Găman (6) pentru Pătraș (min 45)
Trandu pentru Zaluschi (min 69)
Vucea pentru Popovici (min 80)

Cosmin Contra - antrenor

Avem ceva cu antrenorii. Când nu îi dă Iancu afară (din diverse motive), pleacă ei (tot din diverse motive). Cred că se putea o alegere mai bună pentru echipă (un schimb Petrovic - Antic nu mergea, de exemplu?), dar dacă tot suntem în situația asta, trebuie s-o acceptăm și să ne pregătim pentru ce ne așteaptă. Așadar, va urma un fel de avancronică într-un stil caracteristic optimist. (sau poate necaracteristic)

În primul rând e clar că se va remarca lipsa de experiență, dar e bună vorba că la fotbal se pricepe oriunde. Detaliile tehnice ale antrenoratului pot fi lăsate pe Velcea și Rotariu, Cosmin putându-se pe concentra pe chestiunile unde e necesară fantezia. Aici va vorbi talentul său de antrenor, care rămâne de văzut dacă există sau nu. Vom vedea dacă instinctul său va putea compensa lipsa de experiență.

La Cosmin avantajele vor fi ambiția și curajul, faptul că își cunoaște echipa chiar din teren. Poate vom vedea unele decizii mai tăioase, dar să fie simple, ceva în sensul "Goga vârf împins", și nu vreun nou sistem revoluționar. Sper că deciziile de ordin tactic și alcătuirea lotului nu va fi făcută de întreg staff-ul. Cosmin se poate consulta, cere păreri, dar în final să decidă singur și cum crede de cuviință, că altfel vom ajunge să jucăm cu atacanții în apărare și fundașii în atac. Să fie un singur cap la mijloc, chiar dacă e cu lipsuri.

În ceea ce ne privește pe noi suporterii, lucrurile se schimbă. Nu cred că putem avea pretenții. Dacă vor fi greșeli, fie și majore, va trebui să închidem ochii și să acceptăm situația, să-l încurajăm mai departe. E lucru bun, zic eu. Măcar un sezon, putem merge și noi la stadion, fără să mai fim critici, fără să mai conteze rezultatul final, să ne bucurăm de fotbal. Va fi ca și cum am merge la cinema. Și cine știe, poate Cosmin Contra se va dovedi a fi un erou. Exact ca-n filme!

Personal, de-abia aștept meciul cu Sportul și sper că va fi și lovitura de imagine pe care și-a dorit-o Iancu prin această decizie, adică să fie un public numeros.

Baftă, Cosmin!

15 septembrie 2010

Cosmin Contra, noul antrenor al Politehnicii

Surpriza s-a confirmat și Contra este antrenor. Din păcate această schimbare reprezintă doar încă un eveniment din șirul evenimentelor care au dus la instabilitatea acută de pe banca tehnica a alb-violeților.

Faptul că înlocuitorul lui Petrovic este Contra, mi se pare o mișcare cu risc mare. Dincolo de orice experiență acumulată de Cosmin de-a lungul carierei sale, e clar că va avea de învățat până să atingă maximul abilității sale, oricare ar fi aceasta. Cât va conta că este "sânge alb-violet" nu știu, precum am mai zis însă, nu cred că o echipă poate rezista doar din elan și voie bună.

Primul test e deja unul tare greu, împotriva Sportului, deci vine l-andemână vorba aceea cu apa rece. Mie îmi pare o mutare de totul sau nimic, în nota riscurilor asumate de conducere, chiar de ele pare ușor iresponsabile. Până la urmă, la final se judecă totul, decizia e oricum luată, astfel că ne rămâne să sperăm.

13 septembrie 2010

Adio Petrovic, înscăunat Contra?

Știrile orei spun întocmai acestea. Surprinzător? Nu cred, din moment ce plecarea a tot fost vehiculată, iar despre Contra s-a vorbit adesea drept un potențial antrenor al alb-violeților.

Dacă mi se pare potrivit? Nu cred, din moment ce s-a dovedit de atâtea ori că nu poți rezista doar din elan și determinare, iar Contra ar fi doar la începutul unui drum lung, neexperimentat fiind în această carieră.

La o implicare importantă a lui Velcea în această acțiune mă gândesc cu mari rezerve.

Să vedem întâi că se confirmă tot.

12 septembrie 2010

Astra - Poli 1:1 (0:0)

Încă un meci de doi bani? Exact, încă un meci de doi bani. De parcă jocul prestat nu era suficient ca să cauzeze peri albi la toți cei implicați sufletește în aceasta partidă, a mai contribuit și panarama de Alexandru Tudor, cea mai panaramă dintre panarame, atât de panaramă încăt se încadreaza la toate trei definițiile ale termenului (1. persoană ridicolă, care se dă în spectacol printr-o conduită aberantă. 2. scandal, gălăgie. 3. femeie de moravuri ușoare), prin maniera sa panaramească de arbitraj.

Din păcate, ca de atâtea ori în ultima vreme, iar am avut de-a face cu o primă repriză fără evenimente interesante. De la o echipă zisă ultra-ofensivă, Poli a devenit copia fidelă a formației de sezonul trecut, fără dram de fantezie și cu un joc ofensiv haotic. Problema e că defensiva sezonului respectiv pare să se fi destrămat și golurile curg în poarta apărată fie de Panti, fie de Taborda.

Așadar, a trecut prima repriză, cea în care nu s-a întâmplat absolut nimic notabil (mingile azvârlite spre poartă cu piciorul nu se pun). Repriza a doua, tot cam ca de obicei, a fost una plină de evenimente, în aceeași proporție bune, cât și rele. Minutul 53 a reprezentat momentul primei adevărate parade a lui Pantilimon în acest sezon, care a scos un gol ca și făcut la șutul lui Fatai, lăsat ridicol de liber după o fază pe stânga. A urmat un șut puternic al lui Seto, pe lângă, înainte ca Magera să marcheze la o centrare foarte bună a lui Helder, dar golul să fie anulat pe motiv de fault - în nota arbitrajului prestat. La nici un minut, gazdele au deschis scorul, faza fiind pe de-o parte o copie la indigo aproape a primei mari ocazii avute de Fatai, și pe de altă parte încă un capitolul din romanul neterminat al gafelor flagrante care duc la goluri evitabile. De această dată au existat mai mulți protagoniști, dar rolul principal ar trebui să-l aibe Bourceanu, care a pierdut o minge ușoară la mijlocul terenului. Faza a continuat cu o lansare pe stânga de unde Mățel a centrat, Scutaru și Alexa au trecut incredibil pe lângă minge și aceasta a poposit - deja vu - la același Fatai, singur singurel în careu, unde Mera (intrat la pauză) nu se regăsea nicicum, și cu o execuție nesigură a reușit să trimită fără șanse pentru Pantilimon. Ca în destule alte partide, alb-violeții s-au mai trezit după gol și au început să atace cu mai mult curaj. Helder a fost la capătul centrării lui Magera, dar a trimis de puțin peste cu capul, înainte ca nou-intratul Zicu să reia frumos din voleu, dar fără prea mare periculo pentru Miron. Magera putea egala în minutul 66, dar libera executată de el a fost deviată pe lângă poartă de zid, în timp ce Astra încearcă să fie periculoasă pe contre. Probabil, dacă Fatai nu se asemăna atât de bine cu Mansour, ar fi putut măcar să-l solicite pe Pantilimon în câteva ocazii, dar așa am scăpat cu fața curată. La o fază pornită, parcă, de la Alexa, Axente a rămas oarecum liber spre poartă și a încercat un lob peste portarul ieșit, dar mingea nu a avut destulă forță să treacă de fundașii veniți în ajutor - în timp ce Axente a fost doborât de portar, dar trecem asta cu vederea. Finalmente, alb-violeții au egalat în minutul 76, la o fază făcută pe stânga de Zicu și Bourceanu, ultimul a centrat ideal pentru Helder, care s-a desprins și a marcat cu capul pentru un meritat gol la debut! Din păcate, cam atât a fost cu fotbaul, căci deși oportunități ar fi existat pe final, jocul lamentabil al lui Axente din aceste minute nu ne-a ajutat cu nimic.

Deși în zilele (orele) următoare vom afla care e destinul lui Petrovic, dacă rămane are mult de lucru la echipă. Helder e un plus, dar jocul e inert cu doi inchizatori, in timp ce Axente nu mai rasufla acolo in atac. Și ce n-am înțeles, ce-i cu pregătitul introducerii lui Mansour în minutele 90+ ? Înlocuirea lui Goga cu Mera s-a dovedit o mișcare proastă, nu atât prin prisma avansării lui Helder, cât fiindcă de regulă nu se fac permutații neforțate în apărare, căci atunci se întâmplă ce s-a întâmplat azi - spații libere și mari între fundași. Nici Luchin pe dreapta nu a dovedit, deși a avut de multe ori ideile bune, dar execuțiile l-au trădat complet. Cam ca și Scutaru pe stânga. În rest, nu știu ce să mai zic, am ratat deja destule diacritice de iritare, deci mă opresc aici.

Poli: Pantilimon (6) - Helder (6,5), Luchin (6), Burcă (6), Scutaru (5) - Curtean (5,5), Bourceanu (5,5), Alexa (5,5), Goga (5) - Axente (5), Magera (5,5)

Schimbări:

Mera (5) pentru Goga (min 45)
Zicu (5,5) pentru Curtean (min 60)

10 septembrie 2010

Drobeta Turnu Severin - Poli II 2:1 (1:0)

O înfrângere la limită pentru echipa secundă, și pe final de meci, asta după ce Trandu a reușit să egaleze în minutul 83. Totul, după o săptămână tumultoasă pentru mulți dintre fotbaliștii formației a doua.

7 septembrie 2010

Zvonurile și certiduninile ultimei sute de metri

Helder, bifat, Nikolic, bifat, Contra aflăm până vineri și a fost ofertat și MM Stoica.

Despre Helder mi-am declarat deja optimismul, dar Nikolic nu îmi inspira nimic, după repetatele experiențe eșuate cu jucătorii străini aduși pe gratis. E drept că vine dintr-o ligă unde putea învăța ceva fotbal, anume cea belgiană, dar reușitele sale până la acest moment dat sunt puține. A jucat în Liga 1 belgiană, dar a marcat doar două goluri, astfel că e greu de sperat că, peste noapte, va deveni golgheterul de care ducem, totuși, lipsă.

Ar fi bine să rămână Contra alături de club, dar să vedem ce decizia va lua.

Controversatul Stoica ar fi la rândul lui un personaj interesant de avut la club, cel puțin dun punct de vedere sportiv. Oricum, impresia mea este că a evoluat de la perioadă petrecută la Steaua, a devenit mai matur și mai cumpănit, iar succesul avut la Urziceni nu cred că mai necesită comentarii. Sunt sceptic că va veni, dar să urmărim desfășurarea evenimentelor.

P.S. Contra, prelungire până-n iarnă. Foarte bine așa.

3 septembrie 2010

Poli II - CFR Simeria 3:3 (2:1)

Tinerii alb-violeți au pierdut astăzi o victorie meritată din cauza unui arbitraj destul de penibil și a unor erori personale cu care suntem deja relativ obișnuiți.

Am ratat prima jumătate de oră, timp în care Poli II a deschis scorul, în minutul 18, prin Popovici. Numai ce ajunsesem că alb-violeții au lovit bara de două ori într-un interval de două minute: mai întâi Jitaru cu un șut de la distanță, iar apoi Popovici, din poziție ideală. E incredibil că mingea n-a trecut linia porții în faza respectivă, iar apoi a sărit la Jitaru care nu a țintit cadrul porții. În minutul 40 au egalat oaspeții, la primul șut pe poartă, după o incursiune pe dreapta și un șut puternic la colțul scurt - Cobliș putea mai bine, zic eu. Poli a revenit rapid în frunte, grație efortului lui Pătraș, care a recuperat o minge pe stânga, a avansat, apoi a centrat în spate, Poparadu a driblat din preluare și a șutat la colțul lung, pecetluind un gol chiar excelent.

Repriza a doua a început mai bine pentru cei de la Simeria, care au forțat încă de la debut. În primele minute ale mitanului au nimerit bara, de la distanță, într-o fază în care Cobliș era spectator, înainte ca portarul nostru să respingă cu piciorul la un atac periculos. Tot Cobliș a mai parat un șut în minutul 57, înainte ca alb-violeții să înceapă să miște iar în ofensivă. Popovici a avut șansa desprinderii, dar lobul său a trecut pe lângă portă, și în minutul 72 a avut loc prima fază foarte discutabilă a meciului. Boștină a marcat cu capul după un duel cu portarul advers, la marginea careului mic, dar arbitrul a dictat fault în atac - părerea mea, portarul nu a ajuns să prindă mingea și Boștină a marcat corect. Dar la noi astea se dau mereu. A urmat o indirectă pentru noi, din careul advers, dar ocazia a fost irosită și imediat a urmat o nouă fază foarte discutabilă: un jucător al Simeriei a șutat în forță de la marginea careului și mingea l-a lovit pe Zaluschi în braț, care braț era evident lipit de corp și care Zaluschi se afla la doar câțiva metri de jucătorul care a șutat. Arbitrul a considerat că a fost fază de penalty și oaspeții au egalat. Un minute mai târziu, în baza degringoladei din apărarea noastră, CFR a trecut în avantaj, după ce un jucător de-al lor a avut prea mult timp să tragă din marginea careului și Cobliș a plonjat lent și târziu. Prima noastră ocazie reală, după mult timp, a venit în minutul 81, când șutul lui Ganea a fost parat și Jitaru a irosit o nouă mingea ce l-a găsit liber în careu. Șansa (dreaptă) a fost finalmente de partea noastră, căci Dubei a egalat cu capul în penultimul minut de joc, aflându-se la capătul unei centrări foarte bune de pe flancul drept.

Nu știu dacă ar mai fi ceva în plus de zis, în afară faptului că Poli II a jucat frumos în prima parte a meciului, cedând ușor din inițiativă în mitanul secund. Și așa însă, victoria trebuia să fie a noastră.

De plăcut mi-a plăcut Zaluschi. De displăcut mi-a displăcut Cobliș. Restul, pe undeva la mijloc.

E bine de văzut că Petruescu comunică mult cu jucătorii în timpul meciului și aș spune că, dacă lucrurile merg cum ar trebui, avem o șansă bună de a termina printre primele echipe, poate chiar promova. Nu e vreo prezicătură fantastică, dar eu nu îmi pot asuma din astea.

Poli II: Cobliș - Rosenblum, Rațiu, Dubei, Savu - Popovici, Zaluschi, Poparadu, Pătraș - Jitaru, Boștină

Schimbări:

Ganea pentru Pătraș (min 65)
Sandu pentru Savu (min 80)
Dobriceanu pentru Boștină (min 80)
Trandu (?) pentru Zaluschi (min 80)

2 septembrie 2010

Un Helder de speranțe

Prosport, precum anunțase și acuma câteva zile, ține steagul sus în ceea ce privește zvonita sosire a lui Helder la Timișoara. Actualul dinamovist, fost rapidist, de fapt brazilian, evoluează pe mult suferindul post de fundaș dreapta. La 22 de ani a arătat că poate fi o soluție bună pentru Liga 1, fiind un fotbalist foarte rapid și cu un aport ofensiv sănătos.

Mai multe nu știu să zic, din moment ce nu l-am văzut decât în partida noastră împotriva giuleștenilor. Dar m-ar bucura să se confirme această mutare, Helder mi-a inspirat mereu ceva pozitiv, iar faptul că nu s-a adaptat la Dinamo nu știu dacă e neapărat un lucru rău. Vom vedea, bănuiesc.

1 septembrie 2010

Drumul spre Urziceni

După ce măreața Liga 1 s-a debarasat de campioana de acuma doi ani și vicecampioana anului trecut, Unirea Urziceni, aceasta va fi menținută artificial în viață printr-o serie de împrumuturi. Aș remarca faptul că în majoritatea campionatelor nu ai voie să împrumuți cu nemiluita, dar ar fi contrar spiritului competiției noastre să interzici acest lucru și aici.

Pe lângă pleiada de jucători ce va pleca de la Steaua către Urziceni, se pare că și Poli va trimite niște fotbaliști acolo. Cobliș, Ganea și Zaluschi sunt numele oarecum certe și lor li s-ar putea alătura Popovici și Pătraș. De bun augur pentru ei, care și așa nu evolueaza la un nivel competitiv care să le fie de real folos.

31 august 2010

Rezultate sondaj

Optimism avem destul la nevoie, se remarcă. Din păcate, eu nu pot spune că mă enumăr printre cei care speră la titlu, deși nu îmi displac semnelele jocului nostru. Avem un prim unsprezece solid, dar rezerve care nu au putut sau nu au avut ocazia să confirme încă și dincolo de toate mă tem de atmosfera de la club și lipsa de bani. Dacă vor place niște jucători la iarnă, cum a amenințat deja Iancu, atunci chiar ar fi exagerat să sperăm la mai mult decât o calificare europeană.

Trebuie spuse câteva cuvinte și despre adversari, care îmi par destul de competitivi.

Steaua, actualmente lider, e firavă și are un antrenor care nu inspiră încredere, dar are un lot foarte promițător, care odată întărit cu jucătorii de la Urziceni va deveni tot mai redutabil cu trecerea etapelor.

Dinamo suferă mult și nu are un lot deosebit de echilibrat, însă dispune de câțiva jucători care pot face diferența. E greu de zis ce rol vor juca, dar dacă problemele lor defenisve vor pesista, atunci nu-i văd contracandidați serioși. Bine, vorbesc de probleme defensive când și noi suntem posesorii lor, deci acest lucru reflectă și una din reținerile importante pe care le am față de jocul nostru.

Rapid are probabil cel mai complet și matur lot din echipele cu pretenții, ceea ce. de bine și de rău, nu este o garanție a succesului la alb-vișinii. Labilitatea dovedită în meciul cu Dinamo denotă anumite carențe de atitudine, de forță colectivă, fapt care va fi decisiv în tentativa lor de a reveni măcar pe podiumul fotbalului românesc.

CFR Cluj și FC Vaslui, deși bine "echipate", se chinuie în acest debut de sezon. CFR joacă la același nivel chinuit ca în returul anului trecut, dar rezultatele nu mai vin, în timp ce la Vaslui pare a fi mult de lucru pe plan tactic și mental. Loturi bune există la ambele echipe, dar dacă nu-și revin curând, le va fi greu să recupereze mai târziu timpii pierduți acuma.

Urziceniul, după toate aparențele, este ieșit din luptă, deci nu-și mai au loc părerile.

Cât despre noi, pe lângă subțirimea lotului aș evidenția continua lipsă a unui atacant. Axente a făcut câteva meciuri bune, dar e prea mult să mizezi luarea titlului pe un singur atacant și acela neexperimentat. S-a văzut în ultimele meciuri că atunci când e pus să lupte cu mai mulți adversari, nu prea are forța sau viteza de a-i depăși. Și flancul drept suferă destul de mult, iar aici nu pare a căuta nimeni o soluție externă, ceea ce iar mă face să fiu reținut.

Normal, orice se poate întâmpla, dar de la acest enunț vag și împăcuitor la a nutri speranțe reale (și implicit a avea așteptări!) pentru titlu e un drum de mers.



Sperați la titlu?

Da - 20 voturi (60%)

Nu - 13 voturi (39%)

Total voturi: 33

29 august 2010

Steaua - Poli 1:1 (0:0)

Un egal...neașteptat? Nu cred. Un egal ce putea ieși prost pentru noi din cauza unei abordări ultra-defensive, cu siguranță. În final, o puteam întoarce complet dată fiind oboseala Stelei, lucru pe care a mizat probabil și Petrovic, dar n-a mai fost să fie. Oricum, în fața unei echipe de tineret speranțe care, cel mult, are un plus în tehnică față de formația noastră obișnuită, se putea mai mult și ar trebui să regretăm că n-am obținut mai mult.

Poli a început cu cinci fundași partida și acest lucru s-a simțit cât se poate de acut. Exceptând ocazionalele faze pe stânga, unde Curtean a mai mișcat ceva, restul ofensivei nu a reușit să se impună deloc, nici Axente, nici Goga nefiind capabili să-și depășească adversarii. S-a remarcat de la început jocul agresiv și determinat al mijlocașilor noștri care au și făcut multe recuperări, dar degeaba din moment ce nu aveau cu cine să continue în atac. Steaua a dominat teritorial, dar nu a părut convingătoare în preajma careului nostru și drept urmare toate ocaziile lor de-a lungul meciului au venit după faze fixe sau șuturi de la distanță. A fost întâi șutul pe lângă al lui Stancu după lansarea lui Tănase, o jumătate de ocazie să-i zicem, care jumătate a devenit completă în minutul 34, când Lato a tras de la distanță și Pantilimon a parat. Bicfalvi a mai încercat un șut pe final de repriză, la o minge ce i-a parvenit întâmplător, dar și acesta a trecut pe lângă, lăsând scorul la pauză un bine meritat nimic la nimic. Dar mai mare nimicul nostru.

Mitanul secund a început în aceeași notă, până în minutul 53. La faza aceea, alb-violeții nu au putut degaja mingea din preajma careului (oarecum prin Luchin, dar vina e una colectivă), Surdu a recuperat și a fost nevoie de intervenția lui Alexa pentru a-l opri din înaintare. Libera de la marginea careului a fost executată de Stancu pe colțul lui Pantilimon și, spre marele noroc al acestuia a lovit bara (cât de imputabil ar fi fost un gol pe acel colț?), dar cam aici a luat sfârșit norocul, căci mingea a sărit la Păcurar care a tras din prima, o torpilă la care Panti nu a mai putut face nimic, vorba vine. Finalmente, văzut pus la colț, Petrovic a făcut schimbările ce se impuneau: în scurt timp au intrat Zicu, Magera și Contra și steliștii s-au retras în apărare. În timp ce gazdele încercau să flirteze cu niște contra-atacuri, Axente ar fi putut marca la o deschidere a lui Bourceanu, dar voleul său a trecut pe lângă. A urmat o perioadă în care Poli a încercat niște șuturi de la distanță, fără succes însă și totul a continuat în acest ritm până la faza excelentă a lui Zicu în minutul 80. Acesta a înaintat de unul singur pe centru, a reușit un un-doi cu Contra și a scos o liberă de la marginea careului, aidoma celei avute de Steaua mai devreme. Contra, zis la ultimul meci în carieră, a șutat perfect la colțul lung, așa cum a mai făcut-o pentru alb-violeți din lovitură liberă, și Tătărușanu nu a mai putut interveni! Într-un crescendo evident, Poli putea da proverbiala lovitură în minutul 87, când Zicu i-a pasat lui Magera în careu, acesta s-a întins să ajungă la minge, dar nu a reușit s-o plaseze pe poartă din poziție de singur cu portarul. Pe final Steaua a mai încercat câte ceva, reușind să aducă mingea în preajma porții noastre, dar n-a mai ieșit nimic și s-a terminat egal, așa cum a fost să fie.

Repet, e păcat că nu a ieșit mai mult, dar riscul minim asumat de Petrovic a dat rezultatul dorit. E păcat, fiindcă aveam o echipă mai matură și mai capabilă decât Steaua, dar la fel de bine s-a simțit viteza superioară a bucureștenilor, ceea ce ar fi fost tare periculos pentru o apărare mai aerisită. Exceptând ezitarea ce a precedat libera ce a precedat golul, Luchin mi-a plăcut prin intervenții și joc (a chiar urcat în atac fără să piardă mingea), dar nici Mera, Scutaru sau Sepsi nu au avut prestații de ignorat - Burcă, încă în faza de adaptare, dar fără erori. Bourceanu și Alexa s-au zbătut mult la mijloc, însă a fost evident că aveau de dus mai mult decât puteau duce, mai ales dată fiind lipsa de inspirația a atacului nostru. Dacă la Axente are un cuvânt de spus și oboseala (deși, sincer, m-am cam săturat să văd tentativele eșuate de depășire în viteză la preluare), e greu de zis ce ar fi de făcut în cazul lui Goga, care continuă evoluțiile slabe din finalul sezonului trecut, numai că nici nu mai înscrie.
Schimbările au dat în mod evident un nou suflu echipei, și pe fondul retragerii gazdelor, dar oricum toate fazele au trecut fie prin Contra, Magera sau Zicu. Despre Contra sunt multe de spus și ele vor fi spuse când vine momentul. Cert e doar că am avea nevoie de el. Magera și Zicu, ambii mai puțin decât la 100%, sunt primordiali pentru succesul alb-violeților, deci să sperăm că la următoarea partidă îi vom avea în teren încă din primul minut.

Petrovic trebuie să-și asume criticile pentru abordarea din prima repriză, dar trebuie ținut minte că are de gestionat un lot subțire valoric, venit după o perioadă în care s-a jucat mult și câțiva jucători importanți au avut probleme fizice. Sper doar că acest meci a oferit dovada necesară faptului că nu ajunge să te aperi cu toată echipa ca să nu iei gol, chiar și în fața unui adversar de (cel mult) același nivel.

Totuși, iarăși neînvinși în Ghencea, nu e chiar atât de negru dracul.

Poli: Pantilimon (5,5) - Sepsi (6), Burcă (5,5), Mera (6), Luchin (6,5), Scutaru (6) - Alexa (5,5), Bourceanu (5,5) - Curtean (5,5), Axente (5), Goga (4,5)

Schimbări:

Zicu (6,5) pentru Goga (min 54)
Magera (6) pentru Sepsi (min 57)
Contra (6,5) pentru Curtean (min 64)

27 august 2010

Scorilo Caransebeș - Poli II 3:0 (1:0)

Debutat neașteptat de slab pentru Poli II în era Petruescu, asta după mai multe rezultate pozitive în pregătiri. E drept, echipa venea după înfrângerea la unsprezece metri din Cupa României de doar câteva zile, deci asta ar putea explica rezultatul nefavorabil.

Astăzi a apărut și informația plecării lui Moroșan, unul dintre cei mai talentați jucători de la echipa secundă, ceea ce nu poate fi decât o veste proastă. Atacantul a ajuns la Petrolul Ploiești, după ce a câștigat un litigiu cu Poli pe fondul unei breșe în contractul său. De ce a vrut să plece și de ce a putut s-o facă sunt cele două întrebări care își caută răspunsul.

Avancronică: Steaua - Poli

Meci greu! Și foarte important. De ce e important ar trebui să fie clar pentru toată lumea. Pierdem, și rămânem la 7 puncte în spate. De ce e greu? Din mai multe motive. În primul rând, clasamentul vorbește de la sine - în orice caz nu putem spune că vom întâlni o echipă slabă.

Apoi, evident trebuie să luăm în calcul meciurile disputate joi seara. A fost greu și pentru ei, jucând 120 de minute, dar vor veni mai proaspeți, calificarea dându-le un plus moral. Ba mai mult, se pare că și din acest motiv vor avea un stadion plin. În plus, au și rezultate bune în campionat, mai ales ultimul - un zdrobitor 3-0 în deplasare la Vaslui. Și ar mai fi și toată telenovela asta mistică cu antrenorii steliști. Una peste alta, din punct de vedere moral, stau mai bine.

Nu că noi am sta prost. Adică îi putem bate pur și simplu prin valoare. Am încercat să caut un motiv al clasării bune a bucureștenilor printre jucători, dar mi-am dat seama că mulți îmi sunt anonimi. Cele câteva minute ce le-am văzut din meciul cu Grasshoppers mi-au arătat mai mult niște cascadori ai râsului. Tătărușanu poate gafa oricând. Mijlocașii au greșit preluări și pase ușoare, apărarea nu a părut deloc solidă. Bogdan Stancu pare cel la care trebuie să fim atenți și e de remarcat prestația lui Latovlevici, foarte bun și constant de când a trecut la Steaua. Și Tănase are o revenire în acest sezon, dar el pare genul de jucător care după o perioadă bună cam pe acum ar trebui să se stingă, ca și fitilul unei bombe care nu mai explodează.

Sper să fim cu capul pe umeri, să ne continuăm jocul care a fost întrerupt de cele două meciuri cu City. Să revenim la ceea ce știm să jucăm (cel puțin din acest campionat) și mai sper că am învățat ceva din confruntarea cu Manchester City, că jucătorii sunt mai maturi, mai ales cei din apărare. Să fim mai limpezi la mijloc, să nu pierdem mingi aiurea, și cred că așa vom putea frânge aripile steliștilor.

Hai Poli!

26 august 2010

EL: Manchester City - Poli 2:0 (1:0)

Din păcate, alb-violeții s-au prezentat astăzi cu un joc și o atitudine de echipă foarte mică. Trecând dincolo de neta diferență de valoare dintre echipe, maniera în care cei de la City, cu numeroase rezerve, au controlat meciul a fost una fără drept de replică. Poli n-a pus deloc în pericol poarta adversă și s-a lăsat călărită fără perspective și fără ambiții. Dar asta e, a trecut și putem privi la obiective mai accesibile.

Prima repriză a fost una mai puțin periculoasă, în care City nu a avut multe ocazii de gol. De fapt, reușita din minutul 42 a venit din nimic, o pasă excelentă a lui Vieira, care l-a ochit pe SW Phillips, scăpat de marcajul lui Burcă, și mijlocașul gazdelor a înscris din prima. Singura altă mare ocazie a celor de la City a venit prin Adebayor, care a primit o pasă de la Sepsi, dar șutul său a mers pe lângă. De cealaltă parte, în afară de un șut peste al lui Axente, deviat în corner, și unul al lui Contra, de la marginea careului, îmi vine greu să spun că am mai ajuns pericuos prin preajma poarții adverse, dar și așa egalul era realizabil la pauză.

După reluare, City au intrat cu mai multă determinare și, implicit, au avut o posesie totală și au dominat teritorial partida - minutele petrecute în jumăatea gazdelor au fost tare puține. Au fost câteva ocazii de debut, înainte ca City să-și dubleze avantajul prin minutul 60: o liberă acordată la un fault care n-a prea fost a permis mingii să ajungă în careu, Panti a ieșit aiurea și Burcă (total neadaptat azi) a fost depășit de tânărul fundaș al celor de la City, Boyata, care a marcat cu capul. Putea apoi să fie trei zero în mai multe rânduri, ca spre exemplu la ocazia lui Silva sau la pasa aiurea înapoi a lui Burcă sau la lovitura de cap a lui Jo, dar am scăpat. Pe final, alb-violeții au mai urcat puțin și, la prima vedere, Axente a fost faultat când a scăpat singur spre poarta adversă, dar nu s-a dat nimic. În rest, tentative ofensive vagi, fără tupeu și cu multă blazare. Dar atâta s-a putut.

Din echipă nu îl remarc decât pe Luchin, care a fost foarte prezent în joc și a fost cel mai bun jucător al nostru. Nici Mera sau Sepsi n-au evoluat rău, deși cel de-al doilea a avut niște scăpări greu de iertat. În rest, apărare disperată și un joc lipsit de clarviziune sau curaj. Scorul e respectabil, dar prestația rămâne una măcar ușor dezamăgitoare. Păcat că n-am reușit măcar un gol, ca să nu spun un egal. Privind retrospectiv, păreau realizabile. Măcar egalul.

Acuma Steaua. Și asta-i pe puncte.

Poli: Pantilimon - Burcă, Mera, Luchin, Sepsi - Contra, Bourceanu, Alexa - Magera, Axente, Curtean

Schimbări:

Zicu pentru Magera (min 45)
Goga pentru Curtean (min 57)
Chiacu pentru Contra (min 83)

25 august 2010

Avancronică: Manchester City - Poli

Ce să mai zicem de meciul acesta? Speranțele tind către zero, sunt chiar mai mici decât cele pe care la aveam după 0-2 cu Stuttgart. Se spune că șansa noastră ar fi să înscriem primii, dar va fi foarte greu, plus că ne trebuie mai mult.

Manchester City ne cunosc deja, așa că vor putea sări peste perioada de tatonare care a fost în retur, așa că se poate pune problema să nu luăm prea multe goluri. Cum ar trebui să abordeze Petrovic meciul? Tot defensiv, ca să evităm un mare dezastru și o rușine? Sau mai ofensiv, să ne jucăm șansa până la capăt.

Personal, aș merge pe a doua variantă. Avantajul nostru este că Mancini insistă cu prudența lui italienească și probabil nu va trebui să stăm baricadați în fața unui foc continuu. Iar super vedetele mai mult ca sigur vor fi și mai relaxați și dezinteresați ca în tur. Șansa noastră e să ne strecurăm mișelește pe lângă ignoranța lor și să le provocăm o foarte mare surpriză.

Lipsa lui Cisovsky înseamnă că e foarte posibil să avem o echipă complet românească pe teren. Și dacă tot am ajuns la jucători, se mai pune problema dacă ar trebui cumva odihniți jucătorii cheie pentru meciul foarte important cu Steaua? Zicu și Tameș însă nu pot duce un meci întreg, se pare, iar celelalte nume de pe bancă nu prea inspiră încredere. Ar putea fi introduși unii din juniori, că altfel nu prea mai are rost să-i treci pe foaia aceea, dar când ați văzut un antrenor să ia asemenea decizii? Așadar, eu mizez pe o echipă standard.

Hai Poli!

23 august 2010

Poli - Victoria Brănești 2:1 (1:0)

Precum era de așteptat (după efortul din ultimul meci), partida de azi a fost una destul de dificilă. Alb-violeții au jucat destul de precipitat, nu au construit prea eficient și au mai suferit și de pe urma unei accidentări în primele douăzeci de minute ale meciului.

Oaspeții au început mai tare și primele ocazii le-au aparținut. După câteva faze de o periculozitate medie a venit scăparea lui Prodan din minutul zece, unu la unu cu Pantilimon, dar preluarea sa aproximativă i-a permis lui Cisovsky să vină din spate și să-l deposedeze pe atacantul celor din Brănești. Poli a răsuflat puțin prin Goga, care la scurt timp a avut o fază bună în careul advers, a trecut de Cernea, dar din unghi nu a reușit să trimită pe poartă. După înlocuirea lui Ciso cu Magera din minutul 18, jocul nostru s-a ameliorat, grație aportului adus de ceh la mijloc. Ocaziile nu au apărut degrabă, dar dominarea teritorială a început să ne aparțintă iar oaspeții nu mai erau așa de periculoși. Goga, cel mai activ jucător în prima repriză, a mai avut două faze bune în jurul minutul 30, la a doua trimițând cu capul în bară (meci de meci!) o centrare perfectă venită de la Contra. Brăneștiul a avut un moment bun în minutul 35, când Nicoară a pătruns adânc în careu, a șutat din unghi, a respins Pantilimon bine întâia oară, iar apoi portarul nostru a fost luat la țintă. Goga a mai avut o ocazie un minut mai târziu, când a trimis pe Cernea după (încă) o preluare excelentă, aceasta fiind faza care a precedat golul. O fază fixă a adus mulți jucători alb-violeți în careu, mingea a ajuns la Alexa la marginea acestuia, și căpitanul nostru l-a deschis ideal pe Magera, acesta a agățat mingea și a șutat în forța - bară (!) și gol!

A fost ultima ocazie a reprizei și, mai ales, ultima noastră ocazie pentru cam multă vreme. Oaspeții au început mai tare mitanul secund, au dominat, dar nu au ajuns în poziții de finalizare. De abia în minutul 62 a mai dat Poli un semn de viață, când Goga a șutat din prima la o lansare lungă prelungită de un fundaș advers, dar șutul nu a fost plasat pe poartă. Partida a continuat în același ritm, alb-violeții fiind total lipsiți de fantezie, etalând un joc dezorganizat și lipsit de perspective. Nu știu cât de mare a fost surpriza când cei de la Brănești au reușit să egaleze, în minutul 79: centrare de pe dreapta (cam ca la bara lui Goga din prima repriză), Pantilimon este indecis dacă să iasă sau nu, astfel că nu mai are nico șansă să intervină la mingea plasată de Vali Negru. Marea noastră șansă a fost că alb-violeții au revenit în avantaj aproape instantaneu; a fază pe stânga a văzut o minge prelungită de Magera, cu capul, către Zicu și acesta, într-un moment de excelență, a executat o foarfecă perfectă, fără șanse pentru portarul advers. A urmat puțină gălăgie cum că Zicu ar fi faultat la gol, dar nu mi se pare că poate fi vorba de așa ceva - deși, s-ar fi încadrat totalmente în categoria "faulturilor românești". Pe final, același Zicu l-a deschis pe Chiacu pe dreapta, dar mijlocașul nostru nu a șutat pe cadrul porții. Fluierul final a venit după trei minute de prelungire și a asigurat victoria mult dorită.

Nu știu dacă e un motiv de maximă îngrijorare faptul că nu am evoluat convingător astăzi, dar sunt convins că va fi cel puțin la fel de greu și etapa viitoare împotriva Stelei. Astăzi mai mulți jucători nu au confirmat, în special Axente fiind dezamăgitor. Curtean și Goga au jucat bine o repriză și apoi au dispărut, dar este de înțeles, mai ales în cazul primului, care a muncit enorm cu City. În apărare, Contra a avut mult de furcă cu Nicoară, un jucător mult superior în viteză, iar lipsa dublajului nu l-a ajutat deloc. Jocul bun al lui Magera și Alexa, respectiv reușita lui Zicu, au reprezentat partea plină a paharului, dar e clar că nu e destul așa.

Să sperăm că Cisovsky își va reveni în timp util pentru următoarele partide și că Petrovic va reuși să gestioneze resursele jucătorilor cât mai bine cu putință în partidele următoare. E clar că nu va fi deloc ușor.

Poli: Pantilimon (5) - Luchin (6), Cisovsky, Mera (6), Sepsi (6) - Contra (5,5), Bourceanu (5,5), Alexa (6,5) - Curtean (5,5), Axente (5), Goga (5,5)

Schimbări:

Magera (7) pentru Cisovsky (min 18)
Zicu (6,5) pentru Curtean (min 57)
Chiacu pentru Goga (min 83)

20 august 2010

EL: Poli - Manchester City 0:1 (0:0)

Mă așteptam la un rezultat strâns, sperând evident la un egal (la victoria nu am cutezat să sper), dar nu pot găsi satisfacție într-o înfrângere, indiferent cât de bine a jucat echipa noastră. Că au mai avut loc niște faze suspecte în care se zice că s-ar fi putut da lovituri de unsprezece metri pentru noi e mai puțin relevant și a insista pe această temă înseamnă a trage de sfori prea scurte pentru a aduce ceva. Cert e că alb-violeții au luptat cât au putut de bine, au făcut o prima repriză excelentă, au mai obosit în a doua, dar și așa Manchester City, cu siguranță cel mai puternic adversar care a venit pe Dan Păltinișanu în foarte multă vreme, nu a fost singura echipă de pe teren. E un refugiu șubred, dar e singurul refugiu pe care îl poți avea în fața unei asemenea înfrângeri.

Prima repriză a fost una destul de echilibrată, în care Poli a avut șansele ei în câteva rânduri, mai ales grație efortului lui Curtean. Acesta a jucat ca niciodată, a muncit enorm și a fost creativ pe faza ofensivă, iar colaborarea cu Sepsi, atât în atac cât și în apărare, a mers foarte bine. Mijlocașul nostru a și fost implicat într-una din fazele "de penalty", în minutul 14, dar centralul Meyer (a cărui manieră de arbitraj mi-a plăcut enorm), înainte de încerca un șut de la limita careului, care a trecut însă pe lângă. Meciul a continuat într-un ritm alert, dar fără faze de poartă, iar prima oară când oaspeții au trimis o minge pe spațiul porții lui Pantilimon (introdus, pesemne, pentru a atrage priviri cu buzunare adânci) a fost în minutul 30, prin Tevez - fără mare pericol. Alb-violeții au mai avut o șansă bună în minutul 36, la o fază lucrată iarăși pe stânga, mingea a ajuns la Magera care a încercat o foarfecă din careu, n-a reușit, dar balonul a poposit pentru șutul lui Contra, blocat, din păcate, de un fundaș advers. Cei de la City au avut o ocazie bunicică pe finalul reprizei, când Panti a intervenit la o fază pe stânga apărării noastre, astfel că scorul a rămas egal la pauză.

S-a simțit repede schimbarea de tonus a jucătorilor Politehnicii după reluare. Forța ofensivă a alb-violeților se vede redusă la zero, astfel că City controlează fără probleme jocul, dar la început nu reușește să-și creeze ocazii. După intrarea lui Balotelii atacul lor se dinamizează puțin, iar cu un minut înainte de gol, Yaya Toure trimite o minge în bara porții lui Pantilimon. A urmat o schimbare, oarecum, fatală, căci a ieșit Scutaru, accidentat, și a intrat Zicu, Curtean trecând pe dreapta și Contra în apărare. Fără a fi adaptați la noile lor poziții, Contra nu l-a mai marcat pe Balotelli la faza din minutul 70, în care Adebayor a câștigat un duel pe stânga și a centrat în fața porții, unde italianul luase fața fundașului nostru și a înscris la colțul scurt. Era clar că Poli nu prea mai avea șanse să revină, dar și așa am mai avut parte de o fază periculoasă și controversată, în care Zicu a fost oarecum doborât în careul advers. Pe final de meci, City mai putea să marcheze, fie prin Yaya Toure, care a ratat din doar câțiva metri, fie prin Balotelli, care a trimis de puțin pe lângă, dar la final a rămas scorul stabilit în minutul 70.

Poate se putea mai mult astăzi, cu ceva șansă și puțină inspirație, dar e greu să lupți cu o echipă de talia celor de la City și dacă ar fi de spus ceva, atunci s-ar spune că Poli a luptat bine. Nu îmi vine să critic niciun jucător, căci greșeli flagrante nu au existat prea multe și efortul colectiv a fost unul de apreciat. Luchin a jucat foarte bine, Scutaru s-a descurcat bine cu ajutorul dublajului lui Contra, de Curtean am zis deja, care a colaborat eficient cu Sepsi, Alexa, Magera și Bourceanu au încercat să ducă mingea mai aproape de poarta adversă în timp ce își îndeplineau numeroasele sarcini defensive, iar Axente s-a zbătut cum a putut în fața a mereu trei fundași, deci cu șanse mici de izbândă.

Eu nu țin să vorbesc de calificare, nu vorbeam nici înainte de acest meci, căci ar trebui să me sprijin în clișeele fotbalistice ca să fac afirmații de acest gen. Sper să jucăm cu aceeași atitudine la Manchester, pentru că nu orice echipă poate ieși cu reputația intactă după ce întâlnește o formație precum cei de la City.

Bravo Poli!

Poli: Pantilimon - Scutaru, Luchin, Cisovsky, Sepsi - Contra, Alexa, Bourceanu, Curtean - Axente, Magera

Schimbări:

Zicu pentru Scutaru (min 70)
Mera pentru Contra (min 80)
Goga pentru Magera (min 83)

18 august 2010

Avancronică: Poli - Manchester City

Personal, cred că avem mai multe șanse decât ar zice unii. Singurul mare avantaj al englezilor este sumedenia de nume mari aduse de o mare găleată de bani. Nu aș vrea să fiu acum în pielea lui Mancini să trebuiască să aleagă un prim 11 din toate aceste vedete. Trebuie să fie foarte greu să formezi o echipă, ce să mai vorbim de a-i motiva cum trebuie în fața unor anonimi din Timișoara.

Eu nu cred că "strategia" arabilor va da roade. La o scară mai mică, cam așa a procedat și Iancu atunci când a venit la echipă. În fiecare perioadă de transfer schimba aproape complet echipa, aducând jucători mai valoroși, unii doar mai scumpi, dar rezultatele nu s-au grăbit să apară. Manchester City nu este în nici un caz un nume mare în Europa - poate în vremuri de mult apuse. Acum, însă, investitorii arabi încearcă să câștige jackpot-ul. În primii doi ani - eșec - un sfert de finală în Cupa UEFA, și ratarea unui loc de Champions League în detrimentul Tottenham Hotspur - un adevărat coșmar de echipă pentru "Citizens". Poate putem deveni și noi unul.

Important e să avem o apărare solidă, cam cum am avut în rezultatele bune de sezonul trecut împotriva Șahtiorului, lui Ajax și Stuttgart, când fundașii noștri s-au autodepășit. Să vedem dacă Petrovic știe că acasă e important să nu iei gol și dacă jucătorii se vor putea concentra adecvat. Dacă vom reuși să nu gafăm, cred că un egal putem scoate. Ca echipă, City nu ne vor fi superiori, doar să fim atenți la individualități.

Hai Poli!

15 august 2010

Universitatea Craiova - Poli 1:1 (0:0)

Deși a abordat partida cu o formulă mult mai defensivă ca în meciurile anterioare, Petrovic nu a reușit să scape nici astăzi de blestemul gafelor decisive în favoarea adversarilor. Dar la fel ca în celelalte partide, alb-violeții au revenit pe final, iarăși în minutele de prelungire, în ciuda faptului că nu păreau să aibă vigoarea necesară.

Mai întâi fost o primă repriză echilibrată, în care Poli a avut marile ocazii, dar gazdele au ținut mai mult de minge. Jocul craiovenilor a fost unul bazat pe pressing agresiv, astfel că în repetate rânduri toți jucătorii s-au aflat în jumătatea noastră de teren. Pe flancul drept al apărării noastre au fost cele mai mari probleme, unde Scutaru nu a fost la înălțime, dar cam tot ce a ajuns prin careu a fost rezolvat de Cisovsky sau, cu precadere, Luchin. La mingile lungi, Taborda a fost mereu la post, astfel că posesia gazdelor nu s-a materializat în faze periculoase.
Alb-violeții au avut prima bună ocazie în minutul 23, când Lung Jr. a intervenit bine la o minge lobată trimisă de Alexa de la mare distanță. Marile șanse au venit însă în jurul minutului 40. După un șut pe portar, de la distanță, al lui Sepsi, craiovenii au fost la câțiva centimetri de autogol, căci Ciucă a trimis în bară centrarea lui Magera - la o lansare foarte bună a lui Bourceanu. Mingea a sărit înalt și a ajuns în centrul careului, de unde Goga, absolut nemarcat, nejenat și cu elan nu a reușit să o plaseze îndeajuns încât Lung să nu intervină. A urmat apoi un șut de la distanță al lui Alexa, Lung a respins în lateral, mingea poposind la Bourceanu, care a ales un șut din întoarcere, din păcate fără vlagă și fără plasament. Oricum, aceste minute au arătat cât de periculoși pot fi alb-violeții când lucrurile se leagă. Din păcate, s-a simțit mult lipsa de incisivitate a lui Goga.

Petrovic a remarcat acest lucru și l-a introdus pe Contra în locul golgheterului nostru de anul trecut, dar nici Contra nu e în apele lui pe postul de mijlocaș dreapta. Repriza a fost reluată în același ritm când, din nimic, Craiova s-a trezit în avantaj: minge lunge către atacanți, Luchin și Cisovsky nu se distribuie corect la cei doi adversari, iar Luchin trimite slab cu capul, astfel că balonul ajunge la Pițurcă, singur cu portarul. De aici știm ce s-a întâmplat. Golul a venit repede, în minutul 51, astfel că presiunea era mare pe Poli să își schimbe stilul de joc și să devină mai periculoasă. Petrovic a încercat să întărească atacaul introducându-i pe Tameș și Zicu, dar ocaziile nu s-au înghesuit să apară. Prim planul îl ia Taborda, care evoluează excelent ca libero, disturgând multe faze extrem de periculoase ale craiovenilor. După un oarecare forcing cu douăzeci de minute înainte de final, alb-violeții au rămas fără energie și înfrângerea părea pecetluită. Tot de la Taborda a plecat însă salvarea, chiar dacă și cu mult lipsita șansă. Portarul nostru a ieșit din nou la limită pentru a respinge o minge, a făcut foarte bine până la mijloc, de acolo a ajuns la Axente care a pătruns pe dreapta (prima fază bună a lui Axente în repriza secundă, am impresia), acesta a șutat de la marginea careului, Lung a respins în dreapta sa, unde a apărut Zicu, acesta trimițând în gol cu bara (!) - era minutul 90+2. Cu doar un minut înainte însă, Axente a fost doborât în careu cel puțin la fel de puternic cum s-a întâmplat împotriva medieșenilor, când aceștia au primit penalty. Jenantă situație, noroc cu deznodământul.

Ne place drama, dar sindromul gafelor trebuie neapărat eliminat. Craiova nu prezenta mai niciun pericol ofensiv când Luchin a respins eronat acea minge lungă, iar apoi nu a avut o viață prea grea în a se apăra. Persistă problemele pe dreapta, în timp ce Curtean a avut o nouă evoluție decentă pe stânga, iar singura soluție pe care o întrevăd eu este una cu Contra fundaș și Curtean - sau altcineva - mijlocaș. Pe stânga se poate poziționa liniștit Zicu, care deși nu a fost exploziv, cum am visa să fie, a reușit să ne aducă multe râvnita egalare. E păcat că nu am reușit mai multe în primele etape, dar nici nu suntem într-o situație critică. Echipa se prezintă bine, dar trebuie să lucreze mai mult pe fazele fixe (mereu, mereu irosite) și să joace mai atent defensiv.

Cu Manchester City, fără limite și fără pretenții, zic eu.

Poli: Taborda (6,5) - Scutaru (5), Luchin (4,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (5,5) - Goga (5), Alexa (6), Bourceanu (5,5), Curtean (5,5) - Axente (5,5), Magera (5,5)

Schimbări:

Contra (5,5) pentru Goga (min 45)
Tameș (5,5) pentru Scutaru (min 60)
Zicu (6) pentru Curtean (min 63)

Am expus echipa în 4-4-2, dar de fapt a fost un 4-2-3-1.

13 august 2010

Ovidiu Burcă

Finalmente a semnat şi Burcă, fostul fundaş al celor de la Energie Cottbus. E un jucător cu experienţă, care a evoluat bine în Germania, deci sosirea lui pentru un post destul de suferind este una de bun augur. Se remarcă doar că nu a fost integralist în niciunul din sezoanele disputate de-a lungul carierei sale până anul trecut. Poate e momentul lui.

Mă întreb totodată ce înseamnă venirea lui Burcă pentru Luchin, a cărui capacitate sportivă pare a fi pusă în umbra de relaţia cu impresarul său.

Data naşterii: 16.03.1980
Locul naşterii: Slatina
Înălţime: 186 cm
Greutate: 77 kg
Poziţie: Fundaş central



SezonClubŢarăLigăMJGM
2009-10Energie Cottbus
DEB320
2008-09Energie CottbusDEA70
2008Beijing GuoanCNA151
2007-08Energie CottbusDEA00
2005-06FC NaţionalROA171
2002-03FC NaţionalROA221
2001-02Dinamo II
ROB100
2000-01DinamoROA130
1999-00DinamoROA210
1999DinamoROA120
1998-99U Craiova
ROA190
1997-08 U CraiovaROA60
1996-97Ventforet KofuJPB160
1995-96JEF United ChibaJPA40
1996-97EmelecECB-
-
Total:1943

MJ= Meciuri jucate; GP= Goluri primite; RO= România; JP = Japonia;
EC = Ecuador; DE = Germania; CN = China

12 august 2010

Totuşi, ce-i cu ora 22?

Dacă în vederea meciului cu Craiova, amplasat temporal duminică de la ora 22, deşi Poli joaca joi în Europa League, am înţeles oarecum...hm, de fapt nici atunci n-am înţeles prea bine care-i planul, în afară de a ţine lumea departe de stadion, acuma încep să mă simt iritat.

Pentru etapa a 5-a, Poli va juca tot de la ora 22 şi tot duminică, acasă, împotriva celor de la Victoria Brăneşti. Este clar că sistemul actual în care doar televizările primează va duce la astfel de situaţii ridicole şi că de ceva vreme suporterii care merg la stadion sunt ignoraţi sau chiar dezcurajaţi să existe. E o situaţie de o anormalitate perversă, dar pe de altă parte e de înţeles că-i mai uşor să iei banul de la Digi decât să munceşti să creezi o cultură fotbalistică locală.

Iritant e că s-a ajuns să jucam o etapa în patru zile, la ritm de două meciuri pe zi, la ore nefezabile deplasatului la stadion şi înapoi. Deh, căldura şi mama natură sunt singurele vinovate.

P.S. Eu sunt mai tolerant, sunt convins că există destui care s-au enervat cum se cuvine de mai devreme.

Rezultate Cupa României

Mai tinerii alb-violeţi au evoluat în turul trei al CR, de această dată cu rezultate mixte.

Poli II a obţinut calificarea în faţa celor de la Moldoforest Moldova Nouă, scor 2-0, goluri Pătraş şi Boştină.

Echipa a fost următoarea:

Cobliş - Rosenblum (60, Petruş), Raţiu, Dubei, Sava - Zaluschi (75, Cuciorva), Jitaru-Popovici, Ganea (60, Dobriceanu), Pătraş (65, Vucea) - Boştină

Poli 2002 a pierdut pe final cu Marmosim Simeria, scor final 0-1.

11 august 2010

Avancronică: Universitatea Craiova - Poli

În mod normal nu m-aș fi apucat de o avancronică a unui meci împotriva Universității, dar contextul actual face ca acest meci să fie unul foarte important. Craiova lui Mititelu, ca deobicei, a pornit cu gânduri mărețe, dar după 3 etape se cam poate gândi cum să evite și anul acesta retrogradarea. Atenție însă, că poziția momentană e destul de mincinoasă. În prima etapă au reușit o remiză albă cu campioana, pentru ca în a doua să facă o figură frumoasă împotriva Stelei lui Pițurcă. Aproape a fost chiar să aibă un rezultat excelent pe terenul din Ghencea. Eșecul cu Brănești, nou promovați, e și el ciudat, poate fi doar o întâmplare.

Cu atât mai mult, oltenii vor fi aprigi să obțină primul rezultat pozitiv. În plus, tradiția spune că meciurile noastre împotriva lor nu doar că au fost grele, dar adesea s-au terminat dezastruos pentru noi. Să nu uităm și faptul că echipa se întoarce din exil înapoi pe Ion Oblemenco - va fi și acesta un plus în favoarea lor.

Avem, deci, o mână întreagă de dovezi că vom întâlni un adversar ce va fi neîmblânzit din cauza foamei de puncte, iar dacă noi vom visa doar la Manchester City, există pericolul să fim chiar spulberați.

Desigur, jocul nostru ne dă toate speranțele la o victorie, mai ales dacă nu vom greși flagrant în apărare ca până acum. E nevoie doar să fim cu picioarele pe pământ, conectați la meciul de duminică seara. Momentan, suntem cu o jumătate de pas în spate în clasament, așa că o victorie ne va fi foarte utilă.

În plus, ne vom putea bucura de meciul împotriva CFR-ului, doar dacă vom repeta prestația și împotriva Craiovei.

Hai Poli!

8 august 2010

Poli - CFR Cluj 3:2 (2:1)

Nu ştiu dacă am mai câştigat vreodată un derby în urma unui joc atât de autoritar dominat de către alb-violeţi, chiar dacă scorul strâns ar putea lăsa impresia că altfel au decurs ostilităţile pe teren. Poli a intrat determinată, cu un prim unsprezece ajustat la problemele arătate în ultimele meciuri (titularizarea lui Luchin, Taborda) şi acest lucru s-a simţit.

Nici nu începuse bine partida, că în minutul 3 Axente a ţintit bara după o fază lucrată bine tot de el. Patru minute mai târziu, Magera a şutat puternic din liberă şi Nuno Claro a parat, şi Poli nu a lăsat-o moale. Au durat o vreme până la următoarea şansă de gol, timp în care meciul a decurs în termenii impuşi de noi. În minutul 21 Magera a trimis peste la un corner bătut de Bourceanu, iar apoi tot cehul a trimis pe poartă din lovitură liberă, Claro a respins în lateral la Axente, dar atacantul nostru nu a reuşit să finalizeze cum şi-ar fi dorit. A venit însă minutul 26, care anunţa să schimbe complet faţa meciului: Sepsi gafează nepermis la o preluare, mingea ajunge la Bjelanovici scăpat singur spre poartă şi acesta nu face nicio greşeală. Şansa (de fapt, bine-meritată) a fost de partea noastră, căci la doar trei minute Scutaru a executat un aut din apropierea colţului terenului, balonul a fost respins slab de un clujean, a ajuns la Curtean, care a finalizat din prima, bară-gol! Lucrurile fiind reintrate în normal, alb-violeţii au continuat cu presiunea şi în minutul 37 a dat din nou roade: Bourceanu l-a lansat ideal pe Axente, acesta s-a debarasat de un fundaş, a fentat portarul şi a trimis în poarta goală! Acelaşi Axente putea să mai marcheze odată înainte de pauză, fiind găsit ideal cu o centrare la cap, dar Nuno Claro a intervenit din nou.

Teama evidentă, ca după pauză să ne retragem prea mult, nu s-a manifestat în prima parte a mitanului secund. Chiar dacă a fost nevoie de o intervenţie esenţială a lui Taborda la puţin timp după reluare, şi această fază a clujenilor a pornit dintr-o întâmplare. Partida a fost tranşată, practic, în minutul 61: o contră pornită de la Curtean, mingea a ajuns la Axente, acesta a fentat un fundaş, a tras la colţul lung, Claro a intervenit dar din nou a respins în faţă, de această dată fix în piciorul lui Curtean, care a înscris prima sa dublă în tricoul lui Poli! Clujenii au fost în continuare fără reacţie, ceea ce a permis alb-violeţilor să joace mai precaut şi mai defensiv. Şansele noastre de gol au venit din şuturi de la distanţă, dar nici Magera, nici Axente, nici Curtean nu au reuşit să prindă cadrul porţii, deşi eforturile lor au fost foarte bune. Când am intrat în prelungirea şi lucrurile păreau cu adevărat terminate, o eroare de necrezut al lui Cisovsky, care a pasat direct la adversar, i-a pus pe contră pe clujeni, Mera a intrat ineficient prin alunecare, mingea a ajuns la Emmanuel Kone, care a lobat-o peste Taborda. Chiar şi aşa, nu s-a mai întâmplat nimic până la final, şi Poli a dobândit o victorie bine-meritată, dar după un meci pe care iarăşi şi l-a făcut greu de una singură.

Ce poţi să spui când Cisovsky şi Sepsi joacă aproape perfect nouăzeci de minute, dar comit două erori de începători care ne costă două goluri? Din fericire, în afară de Goga care pur şi simplu nu este un mijlocaş de bandă, toţi jucătorii au fost excelenţi, astfel că astăzi a ieşit bine la fluierul final. De remarcat în special revirimentul Curtean, care trebuie să ţină înainte de a decreta sosirea primăverii, şi agilitatea lui Axente. Este fantastic cât de periculos poate fi cu faţa la poartă, chiar dacă încă are tendinţa să ţină prea mult de minge. La mijloc, Alexa, Bourceanu şi practic Magera au controlat terenul, deşi fiecare a avut scăpările sale, în timp ce apărarea a fost de nedepăşit atunci când nu a făcut cadouri. Scutaru, care a contribuit la gol cu aruncarea de la margine, a jucat cu determinare maximă, în timp ce Luchin a dovedit că îşi merită locul în primul unsprezece.

De apreciat şi schimbările lui Petrovici, mai ales introducera lui Mera, care era în mod clar indicată privind la jocul şi talia oaspeţilor din repriza secundă. Mă satisface enorm să văd că antrenorul nostru caută să adapteze echipa atunci când ea nu merge, fără tendinţe fixiste cu privire la diverşi jucători. Sper să continue în această manieră.

Aş mai felicita şi tinerele baschetbaliste, nu doar pentru succesul lor la campionatul european U18, ci şi datorită atitudinii foarte frumoase dovedită prin prezenţa la meci şi scandările pro-Timişoara. Bravo!

Aşadar, totul e bine azi. Să vedem cum mai stă situaţia organizatorică şi să sperăm la stabilitate şi la acest nivel.

Poli: Taborda (6) - Scutaru (6), Luchin (6,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (5,5) - Goga (5,5), Alexa (6), Bourceanu (6,5), Curtean (7) - Magera (6), Axente (7)

Schimbări:

Zicu pentru Curtean (min 78)
Mera pentru Goga (min 85)
Poparadu pentru Bourceanu (min 90)

P.S. Că tot am vrut s-o remarc, mă întreb cum trebuie să joace Alexa şi Bourceanu înainte de a intra în atenţiile lui Răzvan Lucescu. Ca şi Mureşan?

Avancronică: Poli - CFR Cluj

Primul meci important al campionatului pentru Poli este în fața echipei campioane. O rivalitate destul de nouă, indusă artificial, dar și dezvoltată natural, clujenii sigur nu vor fi primiți cu brațele deschise la Timișoara, chiar dacă ar fi să ne raportăm numai la ultimul meci de aici.

În mod normal, ar fi trebuit să fim în altă poziție înainte de acest meci. Primele două meciuri ar fi trebuit să fie doar o încălzire pentru acest prim test important, dar așa se face că ne prezentăm cu doar două puncte. Nici clujenii nu stau perfect, cu un egal în prima etapă. Așa că un pas greșit în seara aceasta ar putea însemna o rămânere în urmă destul de prematură - mai ales pentru noi.

În aceste condiții, probabil că CFR-ul va juca mai prudent, lăsându-ne pe noi la cârma jocului. Rămâne de văzut și ce impact a avut meciul dramatic cu MyPa, în ce fel a afectat moralul jucătorilor, și dacă nu cumva vor fi obosiți. Cred, totuși, că efectul va fi unul pozitiv, și în speranța unui public numeros, merg pe varianta că nici de data asta CFR-ul nu va câștiga pe "Dan Păltinișanu". Dar și dacă pierdem, nu trebuie să fie un capăt de țară. E de-abia etapa a treia și e primul nostru derby.

Hai Poli!

7 august 2010

Rezultate sondaj

Deşi a fost supus unor turbulenţe neobişnuite (eliminarea lui Vrsic din ecuaţie, spre exemplu), în final rezulatul sondajului confirmă ceea ce părea aparent înainte de începerea sezonului: nu există vreun zeu anume printre reveniţi de la care să aşteptăm marea confirmare.

Axente a prins prima poziţie, ajutat de cele trei goluri marcate în ultimele patru partide, cât şi de jocul său bun în aceste meciuri. Am avut ocazia să-l văd în multe meciuri pe Axente şi e clar că dacă are un antrenor care să ştie ce să facă cu el, poate deveni unul dintre atacanţii buni ai Ligii 1. Şi cam acesta e momentul în care să dea primele semne că o poate face cu adevărat, după ce s-a încălzit sezonul trecut acasă, la Galaţi.

Tameş s-a situat pe doi şi el ajutat fiind de prestaţiile bunicele din acest debut de sezon. Calităţile lui sunt reale şi pare mai puţin volatil decât Aliuţă, dar momentan nu este recuperat 100% din punct de vedere fizic şi la cât a suferit din cauza accidentărilor, e greu de spus dacă va fi vreodată. Cred şi eu însă, achiziţie bună.

Zicu e speranţa (sondajul s-a închis şi înainte de meciul cu MyPa), în mod cert jucătorul de la care ştim ce poate atunci când astrele îşi asumă poziţiile potrivite pe cer. Planează asupra lui eşecul de la Dinamo, precum şi accidentările rele din ultima perioadă, dar sunt convins că speranţa tuturor este că va reuşi să treacă peste ele şi să redevină ce a fost. O mostră am primit deja.

Despre Dukic şi Vrsic nu prea mai e nimic de spus. Din ce a jucat joi, e greu să trag vreo concluzie vizavi de sârb, dar cert este că nu a avut un debut exploziv. De cealaltă pate, Vrsic e plecat, deci cam atât a fost cu el.

Potenţial şi speranţă există, să vedem în ce se vor metamorfoza. Mai sper la nişte întăriri în defensivă şi pe flancul stâng, dar dacă totul merge bine, am putea să prindem şi anul acesta un loc de Europa League. Cam acesta e obiectivul meu pentru Poli.

Sondaj:

În care din cei nou-veniţi vă puneţi cele mai mari speranţe?

Mircea Axente - 18 voturi (32%)

Dusko Dukic - 4 voturi (7%)

Iulian Tameş - 15 voturi (26%)

Dare Vrsic - 7 voturi (12%)

Ianis Zicu - 12 voturi (21%)

Total: 56 voturi

6 august 2010

Play-off EL: Poli - Manchester City

Lista adversarilor era una dificilă de la bun început, cu Villarreal CF (Spania), Fenerbahçe (Turcia), Manchester City (Anglia), Lokomotiv Moscova (Rusia), Odense BK (Danemarca) şi Dinamo Zagreb (Croaţia).

Cred că e bine în final, sunt puţine echipe de talia celor de la City în lume. Să obţinem maximum din această oportunitate, atât sportiv cât şi financiar, şi să ne bucurăm de fotbal!

Meciul tur acasă, joi, 19 august. Returul pe 26 august.

Hai Poli!

5 august 2010

Poli - MyPa 3:3 (0:3)

Emoţii? Emoţiile-s pentru cardiaci, nu pentru fanii alb-violeţi într-un meci cu MyPa. Căci într-o lume în care o echipă sub-mediocră din Finlanda îţi poate da trei goluri în nici zece minute, păi cum să nu poţi reveni cu golul final poposind în minutele de prelungire ale partidei?

Primul unsprezece a conţinut, precum s-a dovedit, câteva elemente falimentare: Dukic pe dreapta, Contra mijlocaş de bandă, Mera din nou coleg cu Cisovsky şi un singur închizător în persoana lui Alexa. Aici vine puţină morală, ante-cronică, fiindcă dacă stăm să cugetăm la cât de antipatică este formula cu doi închizători şi apoi privim la rezultatul abandonării acestei abordări chiar în compania unei echipe net inferioare, păi atunci sfârşim prin a cugeta îndelung.

Dacă nu era prea clar de la început că alb-violeţii se considerau calificaţi de când au intrat pe teren şi dacă şutul periculos al lui Goga în minutul 11 a menţinut iluzia, păi atunci reuşita lui Äijälä din minutul 17 a clarificat această chestiune. Faza a fost ca urmare a unei contre a oaspeţilor, care au profitat din plin de lentoarea fundaşilor noştri centrali (Mera fusese pierdut de Ricketts cu câteva minute înainte, dar Taborda a parat), centrarea la marginea careului a fost respinsă cu capul de către portarul alb-violeţilor, dar mingea a ajuns la sus-numitul finlandez, care a înscris cu un şut plasat în poarta părăsită. Cum o lovitură nu vine niciodată singură, n-au trecut nici două minute că oaspeţii au marcat din nou: corner, Ricketts îi ia faţa lui Mera, mingea cade în careul mic, şi canadianul marchează cu bara de sus. Dacă şi în acest moment nu existau dubii sau emoţii, atunci ceea ce s-a întâmplat după alte cinci minute probabil a pus capac situaţiei: Ricketts a pornit pe o contră cu Cisovsky alături, l-a şcolit practic pe slovac, a intrat în careu şi a marcat pe lângă Taborda, ieşit ca mielul la tăiat. Mica noastră răbufnire a avut loc până în minutul 30, timp în care Contra a trimis de puţin pe lângă din liberă, şutul lui Alexa fost blocat de portar, iar cel al lui Tameş respins în corner. Apoi am căzut în letargia neverosimilităţii situaţiei, iar în afară de un aproape-autogol după o centrare a lui Goga, fazele noastre de poartă au lipsit cu desăvârşire.

La pauză Petrovic a făcut prima mutare importantă, anume l-a introdus pe Bourceanu în locul lui Dukic, Contra fiind mutat fundaş dreapta. Cei de la MyPa au fost vizibil mai defensivi, dar debutul reprizei nu a urlat "egalare". Primul avertisment a venit de la Alexa, a cărui şut de la 25 de metri a nimerit bară - în minutul 51. Bara, cealaltă acuma, a avut un rol important de jucat în prima noastră reuşită a serii, în minutul 55: mingea de la Tameş a ajuns la Magera, Magera a dat-o către Goga, Goga a şutat la colţul lung, portarul fiind bătut, dar a nimerit bara, şansa fiind de partea noastră de această dată, căci balonul i-a revenit lui Axente, care nu a iertat! Din păcate golul nu a înfierat echipa şi a fost nevoie ca oaspeţii să cedeze fizic înainte ca noi să ne apropiem din nou cu elan de poarta adversă. Intrarea lui Zicu, care a debutat cu un şut slab la prima atingere de balon, avea să fie decisivă, dar până atunci, am răsuflat uşuraţi când cu un sfert de oră înainte de final, Ricketts scăpat singur cu Taborda a tras pe lângă. Ca în ultima noastră partidă, marea ratare a adversarilor s-a răzbunat degrabă: minutul 70, pasă perfectă a lui Alexa pentru Zicu, care trage din alergare cu stângul, la colţul lung, iar portarul nu poate interveni! Ar merita poate reţinut că înainte de reuşită, Mansour şi Goga au fost aproape de gol, dar mingea nu a avut bunăvoinţa să intre. Acelaşi lucru s-a întâmplat în minutul 85, când Goga a trimis cu capul şi un jucător advers a reuşit să respingă în bară mingea care se îndrepta spre gol! MyPa putea ucide meciul pe o contră în minutul 90, dar din nou au trimis pe lângă din poziţie de singur cu portarul (e drept, lateral); iertarea aceasta avea să ne prindă bine, căci în al doilea minut de prelungire Mansour a luptat excelent pentru o minge şi a reuşit să centreze în mijlocul careului, unde nu se afla decât Cisovsky, acesta îndeplinind o oarecare formalitate cu o lovitură de cap înspre poarta goală! Bucurie maximă, extaz, etc., putea fi şi 4-3, dar Goga nu a finalizat cum s-ar fi cuvenit centrarea perfectă a lui Zicu, însă după fluierul final, acest detaliu a fost instantaneu dat uitării. Dramă maximă pentru o calificare mică, momentan, dar dramă frumoasă.

E greu să mai spui ceva înainte de a lăuda spiritul de luptă al echipei, care revine pentru a treia oară în doar patru meciuri după ce a fost condusă. Şi acuma de la 0-3. Din păcate, e clar că există un fond pe seama căruia s-a ajuns în această situaţie, şi principala problemă e lentoarea fundaşilor centrali, precum şi lipsa unui fundaş dreapta de viteză. Dukic a dezamăgit, deşi nu a făcute gafe imense, dar pur şi simplu nu a intrat în jocul echipei. Cred în continuare că acest cuplu Mera - Cisovsky nu este unul sortit succesului şi probabil ar trebui jucat şi Luchin acolo. Mi-e greu să înţeleg de ce tot improvizăm pe dreapta, când titularizarea unui jucător precum Popovici ar veni perfect pe post, şi calităţile sale principale (viteza şi driblingul) sunt croite pentru acel post. De câte ori a rămas Contra singur cu un adversar şi nu a avut ce face fiindcă nu dispune de niciuna din aceste arme?

Din păcate, efectul deciziilor lui Taborda asigură prezenţa în continuare a lui Pantilimon între buturi, căci portughezul a făcut un meci slab astăzi, ceea ce ne lasă uşor în pom cu portarii. Pe de altă parte, se recomandă în mod destul de evident un mijloc cu Alexa, Bourceanu, Tameş şi, în curând, Zicu, numai că iarăşi suntem lipsiţi de un mijlocaş stânga de meserie. Dar astea-s grijile zilei de mâine (duminică), până atunci putem savura cuminţi această calificare dramatică, aşa cum trebuie ea savurată, fără gânduri negre.

Bravo Poli!

Poli: Taborda (4,5) - Dukic (5), Mera (4,5), Cisovsky (5,5), Sepsi (5,5) - Contra (5,5), Alexa (6,5), Tameş (6), Goga (6) - Axente (6), Magera (5,5)

Schimbări:

Bourceanu (6) pentru Dukic (min 45)
Zicu (6,5) pentru Tameş (min 55)
Mansour (6,5) pentru Magera (min 71)

4 august 2010

Gânduri pentru mâine

Acuma, cu riscul de a fi acuzat că mă mut dintr-o extrem într-alta, cred că în partida de mâine cu MyPa ar trebui să evolueze mai mulţi rezervişti, precum ar trebui să se afle pe bancă şi măcar unul dintre juniorii introduşi în lot pentru această fază din Europa League. Abordarea partidei trebuie să fie aceeaşi ca în tur în ceea ce priveşte seriozitatea, dar consider că mai multe dintre rezervele noastre au capacitatea de a înlocui titularii de drept pentru această partidă.

Taborda, Luchin, Dukic, Popovic, Chiacu, Mansour şi chiar Zicu, dacă este apt fizic, ar putea să se regăsească în primul unsprezece, deşi e improbabil să o facă toţi deodată. Apoi, în cazul unui scor favorabil, nu văd de ce nu ar debuta şi, să zicem, Moroşan pe final de partidă pentru Poli.

Să-mi dau cu părerea şi pentru cum îmi imaginez că ar arăta un unsprezece mai exotic:

Taborda - Dukic, Luchin, Cisovsky, Sepsi - Chiacu, Tameş, Contra, Curtean - Axente, Mansour

Cred că va juca titular unul dintre Alexa şi Contra, pentru a avea un căpitan pe teren. Şi Contra are şanse mari pentru că nu va evolua în campionat, în timp ce Alexa a tot fost integralist.

Să sperăm la un meci plăcut cu final fericit.

1 august 2010

Gaz Metan - Poli 2:2 (1:0)

Ghinionul e de partea noastră, cum se zice. În ciuda faptului că au controlat aproape întreaga partidă, au avut numeroase şanse de poartă şi au lovit de două ori bara, alb-violeţii nu au reuşit să se impună la Mediaş.

Prima fază importantă i-a aparţinut lui Axente, care a şutat de la 25 de metri direct în bară. Din păcate, a urmat o lovitură de pedeapsă pentru gazde în minutul 15, ca urmare a unui aşa-zis fault al lui Sepsi în careu, iar buna noastră cunoştinţă Eric a deschis scorul. Goga a fost primul care a replicat, cu o foarfecă laterală care a trecut relativ aproape de poarta lui Pleşca; apoi, în minutul 27, lovitura de cap a lui Mera a fost scoasă foarte bine de acelaşi portar medieşean, înainte ca Magera să fie tras în careu la o fază la care centralul nu a dictat nimic. Urmează o intrare cu potenţial de fault la Curtean, înainte ca Goga să iasă la rampa ratărilor pe final de repriză: mai întâi, preluare cam largă la o deschidere perfectă în careu, şi şutul merge în Pleşca; apoi un şut respins al lui Magera ajunge la Goga, acesta trage din întoarcere, dar nici plasat şi nici puternic.

În condiţiile impuse de Poli, şansele pentru un rezultat bun rămâneau palpabile la debutul reprizei secunde. O eroare gravă a lui Alexa îi permite însă lui Eric să dubleze avantajul pe tabelă, căci după ce căpitanul nostru a fost deposedat în faţa careului, brazilianul Mediaşului a tras pe lângă mai mereu neputinciosul Pantilimon. Poli a încercat să revină prin Magera, care a şutat puternic din voleu, dar mingea a trecut pe lângă, înainte ca Axente să trimită cu capul şi Pleşca să intervină din nou. Odată cu trecerea timpului, apărarea noastră s-a mai aerisit şi au început să apară contrele medieşene. În minutul 62 a avut loc o fază de avertizare, din care am scăpat fără mari pagube, dar apoi în minutul 67 Eric a ajuns în poziţie perfectă de finalizare, Pantilimon era iar plecat pe colţul opus, dar reluarea din voleu a brazilianului a trecut la un metru de bara porţii noastre. Această mare ocazie s-a răzbunat aproape instantaneu, ca la carte: minutul 71, Poparadu luptă pentru o minge, aceasta ajunge la Magera care trage de la 25 de metri şi Pleşca, în sfârşit, nu mai poate interveni! Putea fi egal zece minute mai târziu, dar portarul gazdelor a deviat în bară excelenta lovitură de cap a lui Cisovsky. Nici Magera nu a reuşit să obţină maximul din deschiderea lui Tameş, cehul alegând o centrare în locul unui şut pe poarta - asta în minutul 87. Din fericire, nimeni n-a mai putut face nimic în minutul 90, când Axente a fost găsit complet liber în careu de către centrarea lui Sepsi, şi gălăţeanul nostru a trimis imparabil cu capul pentru a restabili bine-meritata egalitate. Finalul a venit degrabă, astfel că trebuie să nemulţumim din nou cu puţin, dar jocul nostru nu arată rău deloc.

Au existat însă numeroase probleme în ceea ce priveşte evoluţia mai multor jucători. Sepsi s-a chinuit mult pe flancul stâng, Scutaru nu e chiar la locul lui pe dreapta, Bourceanu a fost total ineficient, Alexa a gafat decisiv, iar Goga a dovedit din nou că nu are ce căuta pe postul de mijlocaş dreapta. Din păcate, alternativele la aceşti jucători sunt puţine. Dacă Tameş poate şi trebuie să joace în locul lui Bourceanu, partea dreaptă se simtă încă foarte descoperită, iar singura speranţă din lot este Zicu. Despre încăpăţânarea de a-l titulariza pe Pantilimon nu mai discut, fiindcă e clar că există interese.

De cealaltă parte, Axente a fost foarte dinamic în faţă şi Magera a funcţionat cum trebuie ca legătură între mijloc şi atac. Poparadu a fost util după ce a intrat, iar Tameş a arătat că merită să fie titular - doar să aibe capacitatea fizică. Nici Curtean nu a jucat rău, deşi a avut puţine reuşite, dar a muncit mult şi a creat anumite emoţii apărării adverse. Rămâne de văzut cum va rectifica Petrovici problemele ivite după această partidă - vorba vine, se pot face anumite încercări în meciul cu MyPa. Ah, şi finalizarea, unde e finalizarea?

Poli: Pantilimon (5) - Scutaru (5), Cisovsky (6), Mera (6), Sepsi (5,5) - Goga (5), Alexa (4), Bourceanu (4,5), Curtean (5,5) - Axente (6,5), Magera (6,5)

Schimbări:

Tameş (6) pentru Curtean (min 60)
Poparadu (6) pentru Bourceanu (min 66)
Mansour pentru Goga (min 71)
Google+