Poli - Oțelul Galați 2:0 (0:0)

Sunt așa de fericit în această zi tomnatică de noiembrie. Cred că ne simțim la fel cu toții. În urma unui meci încrâncenat, în general de bună calitate, dar cu un arbitraj frustrant de slab, am ieșit învingători, pe drept și pe merit, după două reușite frumoase, dar mai ales grație unei dăruiri pe măsura importanței acestei partide.

Cumva m-a epuizat destul de mult această victorie, astfel că nu-mi pot decât imagina cum se simt jucătorii la capătul unui asemenea succes. Cert e că prima repriză a fost una muncită, echilibrată, în care gălățenii au fost mai agresivi și au reușit în repetate rânduri să ne țină în propria jumătate. Drept urmare, prima mare ocazie a aparținut oaspeților, care au profitat de o pasă aiurea trimisă de Tameș, Silviu Ilie a ajuns în poziție bună de șut, dar Panti a respins cu palma. În timp ce noi ne chinuim să construim, cu succes redus pe ambele flancuri, Oțelul pare mereu pe fază să pornească pe o contră periculoasă. Asta s-a întâmplat în minutul 27, când Paraschiv a fost lansat din spate, a prins startul mai bine decât Luchin și Cisovsky, dar cu cel dintâi ajungându-l din urmă s-a văzut obligat să șuteze de la marginea careului, iar Panti a fost din nou la post. Oportunitățile noastre au venit la câteva faze fixe. Prima, scoasă de pe linia porții la un corner, dar nu atât de semnificativă, dar a doua, din minutul 40, a fost o excelentă oportunitate, Grahovac parând cu un reflex deosebit lovitura de cap a lui Axente! Imediat la faza următoare, Zicu l-a lansat pe Goga pe dreapta și acesta a încercat un șut cu mult efect din marginea careului, dar mingea a trecut de puțin pe lângă.

Alb-violeții fuseseră mai buni pe final de repriză și acest plus a fost transferat mai departe în repriza secundă. Importantă în acest scop a fost introducerea lui Nikolic în locul lui Axente. Acesta a fost la baza unei faze foarte periculoase pe stânga, după o pasă de la Zicu, a pătruns în careu și a centrat în fața porții, dar Helder nu a reușit să ajungă la timp la minge. Cu Sepsi într-o formă deosebită, flancul stâng mergea foarte bine, și multă presiune a venit din această zonă a terenului. Oțelul a fost însă echipa care a avut o ocazie monumentală în minutele ce au urmat, după ce Burcă a fost obligat să acopere flancul stâng la o urcare a lui Sepsi, a fost depășit puțin umilitor de Antal, acesta i-a pasat în centrul careului lui Viglianti, care cu poarta destul de liberă a trimis mult peste. Glonțul pe lângă ureche. Apoi, în minutul 70, Zicu a luat pe contr propriu o acțiune pe stânga, a intrat în careu trecând de doi adversari și a fost evident faultat de Râpă. Hațeganu decide în mod eronat simulare și galben pentru Zicu.

(P.S. văd că toată lumea caută se fie generoasă acuma că avem punctele; intrarea nu a fost la minge, chiar dacă Zicu se pregătea oricum să cadă; s-au dat penalty-uri din mult mai puțin - și galbenul oricum nu își avea locul)

Din fericire, această mostră de incompetență nu avea să ne coste, căci patru minute mai târziu a venit o nouă faze fixă, de această dată încununată cu gol: Alexa a bătut de la aproape patruzeci de metri, mingea a fost respinsă din mijlocul careului în dreapta, de unde Zicu a retrims-o prin foarfecă în centru, un fundaș advers a greșit, balonul a ajuns la Cisovsky și a acesta l-a catapultat pe lângă portar în plasa porții adverse! Apoi, minutul 78, proverbiala descătușare: Nikolic ajunge în posesia unei mingi pe stânga, excelent poziționat și cu un demaraj pe măsura, o ia la goană înspre careul advers, ajunge aproape de careul mic, puțin în unghi, și îl execută pe Grahovac cu un șut neașteptat la colțul lung! Oricât a încercat portarul advers să readuca echipa sa în joc, prezentându-se în careu la toate fazele fixe avute de gălățeni în ultimele zece minute, nu a putut face nimic să schimbe soarta partidei. Chiacu a fost eliminat după niște injurii aduse lui Hațeganu, la o altă decizie iritantă în privința unui aut, iar pe final Nikolic putea să îl servească pe Goga în poziție de singur cu portarul, dar a preferat (bine-meritat) să conducă faza de unul singur, a trecut de doi fundași adverși, însă nu a mai avut forța unui șut pe măsură. Păcat, dar e bine și așa.

Experiență de vis, deci, în această seară. Toată echipa s-a mobilizat exemplar, în special în repriza a doua, și grație jocului deosebit făcut de - în special - Sepsi și Zicu, am reușit să obținem o victorie mare. Deși în primul unsprezece s-au aflat doi jucători care nu au prea contribuit pozitiv la mersul jocului, anume Tameș și Axente, și în ciuda absenței lui Magera, am reușit să fim măcar egalii adversarilor noștri. După pauză, cu Nikolic într-o dispozițe excelentă, am reușit să fim mult mai prezenți în jumătatea adversă. Muntenegreanul a câștigat numeroase dueluri la cap, a protejat mingea cu multă grijă și dragoste și a avut câteva curse deosebite. Să sperăm că el este atacantul de care am tot avut nevoie.

Am menționat de Sepsi, care a fost de nedepășit tot meciul, și care a avut mai multe urcări utile în atac. Zicu a dat o sumedenie de pase perfect gândite, ar fi trebuit să fie răsplătit pentru eforturile sale cu un penalty, dar și așa a oferit o pasă de gol lui Cisovsky - chiar de cu ajutorul unui fundaș advers. Apropo de Ciso, a avut câteva scăpări în defensivă, dar până la urmă am ieșit cu bine, și grație jocului făcut de colegul său Luchin. Burcă și Helder, în schimb, dezamăgitori. La mijloc Alexa a muncit cât pentru doi, mai ales că Tameș, deși mai prezent decât în alte partide, tot nu e un luptător (adică un Bourceanu). Merită lăudate și intervențiile bune ale lui Panti, chiar dacă era să ne coste la o ieșire hazardată, când i-a trecut mingea printre mâini.

Ah, și Goga...mai prezent în joc, dar nu mereu pentru motivele cele mai bune. Dar măcar prezent.

Oricum, Contra merită lăudat pentru echipa făcută, pentru felul în care a motivat jucătorii și pentru schimbările intuite corect. Indiferent de ce joacă sau nu joacă Poli, nu știu câtă lume spera la asemenea rezultate de la un antrenor debutant - și cu un lot care pe jumătate stă într-un picior. Nu e chiar așa negrul dracul, vorba vine.

De ar fi mereu ca în seara asta, ar fi o plăcere necontenită să-i urmărim pe alb-violeți. Dar merge și așa. Bravo Poli!

Poli: Panti (6,5) - Luchin (6,5), Cisovsky (7), Burcă (5), Sepsi (7) - Helder (5,5), Alexa (6), Tameș (5), Zicu (6,5) - Axente (5), Goga (5,5)

Schimbări:

Nikolic (6,5) pentru Axente (min 45)
Chiacu (4,5) pentru Burcă (min 66)
Poparadu pentru Tameș (min 81)

P.S. Am făcut mici modificări la note, fiindcă media pe joc nu reflecta calitatea etalată.

Avancronică: Poli - Oțelul

Am ajuns și la derby-ul pe care îl așteptăm de vreo două luni încoace: înfruntarea cu liderul la zi al campionatului, lider ce se află în această poziție de 8 etape. Deși ne-am târât până aici suntem într-o postură destul de bună. În cel mai rău caz vom rămâne la egalitate cu Rapidul și vom da prilej celorlalte echipe să se apropie. Dar tot vom fi în echipele fruntașe, destul de bine poziționați pentru ca printr-o constanță a rezultatelor să terminăm în final pe un loc de europene.

Privind măreț, însă, meciul este decisiv, cam pentru toate echipele aflate în joc. Dacă pentru noi este cam același lucru un punct sau nici unul, pentru Oțelul o victorie i-ar distanța extrem de favorabil la 7 puncte de orice urmăritor. Un egal al prelungi intensitatea luptei. Iar o victorie a noastră nu numai că ne-ar ține chiar în coasta liderului, dar ne-ar menține la o distanță sigură de locurile inferioare.

Lăsând statistica la o parte, să vorbim mai multe despre adversarul nostru, un adversar pe care până acum l-am abordat ca pe o echipă de mijlocul clasamentului, cu care deobicei împărțeam victoriile acasă și în deplasare. Oțelul Galați sunt una din cele mai longevive echipe în primul eșalon, în care se află de 19 ani, minus o retrogradare scurtă de o lună în 2003. Cea mai înaltă poziție ocupată la finalul vreunui sezon până acuma a fost locul 4, obținut în 4 rânduri. Au mai multe participări nesemnificative în cupele europene, cele mai mari performanțe rămânând un 1-0 acasă în fața Juventus-ului în 1988 și un trofeu (singurul din vitrina gălățenilor) Intertoto în 2007. Sezonul acesta va fi probabil cel mai bun din istoria clubului din Galați.

Sezonul trecut au terminat pe locul 8 și, deși nu a fost îndeplinit obiectivul calificării într-o cupă europeană, Dorinel Munteanu a rămas antrenor, reușind să ajungă pe primul loc cu o echipă solidă, dar fără vedete, cu o mână de jucători talentați, alții reinventați, precum și unii tineri de viitor, de exemplu fundașul de 20 de ani, Cornel Râpă.

Din păcate, faptul că întâlnirea are loc așa târziu în cadrul sezonului ne cauzează probleme. Deși Goga și Alexa au revenit în urma suspendărilor, problemele medicale nu s-au rezolvat. Scutaru, ce nu a mai jucat din minutul 38 al meciului de cupă de la Brașov, nu va putea să intre pe teren nici acum. Am aflat și motivul pentru care Magera nu a fost folosit prea mult în ultimele meciuri, și din păcate este același motiv pentru care îi va fi foarte greu să evolueze duminică. Are nevoie de chirurgie, dar până acum s-a tratat cu injecții. În aceeași situație se află și Bourceanu, dar probabil că el va putea juca. De operație se pare că ar avea nevoie și Cisovsky, ceea ce ar explica evoluțiile slabe. Poate ar merita să fie lăsat Burcă în linia de fund. Există totuși și o veste bună. Zicu a fost tratat miraculos și este într-o formă chiar mai bună ca înainte. Să vedem ce va fi și în teren.

Va fi o încleștare dură. Oțelul va juca defensiv, iar noi ar trebui să atacăm de la început. Va fi nevoie de o atenție sporită, deoarece Oțelul mușcă pe contraatac, iar apoi ne va fi foarte greu să revenim. Atenția va cădea pe Bourceanu și Axente - știu ei de ce, dar și pe Zicu, deoarece trebuie să arate că încă poate rezolva meciuri, după această scurtă pauză. Să vedem ce va ieși.

Hai Poli!

Revenirea definitivă

...în alb violet și la Poli Timișoara?

Facebook rlzz

100 de fani, moment istoric!

Grazie a tutti.

Unirea Urziceni - Poli 1:1 (0:0)

Nici golurile întâmplătoare nu vor să ne ajute - sau poate noi nu le dăm voie. Pe lângă jocul slab al mai multor jucători, alb-violeții au arătat din nou că nu se simt deloc în pielea lor când trebuie să țină de un rezultat. Nici când alții pierd puncte și am putea profita.

Într-un unsprezece plin de noutăți s-au regăsit Pătraș și Poparadu, în timp ce Cisovsky a fost urcat la închidere, iar locul lui în apărare l-a luat Burcă. Noroc cu revenirea lui Magera, în care a stat cam tot jocul nostru dincolo de jumătatea terenului, căci restul jucătorilor ofensivi au avut în cel mai bun caz ceva de făcut în apărare. În cazul lui Tameș, au avut de dat mingi la adversari.

Ce să zic despre meci? O plictiseală obișnuită, cu Poli controlând jocul, dar irosind numeroase mingi din cauza erorilor mai multor jucători sus menționați. Cu Axente încă într-un prelung sevraj și cu Sepsi într-un picior de la mijlocul reprizei, a fost greu să construim atacurile "planificate", mai ales că majoritatea se desfășurau pe flancul stâng. Ce să mai zici când aproape fiecare jucător care încearcă să urce cu mingea la picior (Helder) sau să dea o pasă (Tameș, Poparadu) o dă la adversar? Nici nu-mi aduc aminte de vreo ocazie adevărată în prima repriză. Două mingi au ajuns la Axente care le-a catapultat de ambele ori peste și Tameș a șutat din voleu total defectuos de la marginea careului. Cam atât.

Apoi, repriza a doua a fost identică, până la golul nostru mult sperat, dar total întâmplător: minge trimisă în centru, Axente sare peste ea cu un fundaș, ajunge la nou intratul Popovici care driblează portarul și înscrie din cădere primul său gol în Liga 1! E drept, a fost un aparent ofsaid la gol, dacă nu cumva mingea a fost atinsă de Axente în drumul ei spre Popovici. Urziceniul a devenit mai ofensiv, dar fără orizont, iar deși noi aveam doi jucători cu o viteză fantastică în Helder și Popovici, cele trei, patru faze cu flancul drept liber nu au fost deloc exploatate - cel mult de-un corner. Era clar că un gol e un avantaj foarte mic pentru Poli, în sensul că suntem obișnuiți să primim gol meci de meci. Din păcate, acest lucru s-a întâmplat în minutul 80: o lansare foarte bună a lui Semedo peste apărarea noastră, Todoran scapă de Cisovsky care până să-și dea seama ce se întâmpla, jucătorul Unirii preluase mingea, se întorsese cu ea și i-o trimisese printre picioare lui Pantilimon. Am suferit destul în repriza a doua cu Luchin forțat pe stânga, dar a fost din nou concursul împrejurărilor care ne-a obligat să abordăm astfel meciul.

Pe final era să mai încasăm un gol, dar Panti a intervenit excelent la un șut pe poartă, în timp ce noi am continuat să dăm dovadă de impotența ofensivă obișnuită. Se zice că Poli stă în Zicu, dar atunci când iți mai lipsește jumătate de echipă chiar ai o problemă foarte mare. Și așa însă, cu puțin mai multă iscusință, astăzi aveam trei puncte.

Probabil, ca obiectiv, trebuie să adunăm cât mai multe puncte până la finalul anului și, dacă mai suntem sus pe atunci, va reveni din nou conducerii responsabilitatea să consolideze lotul pentru ceva cu adevărat istoric. Altfel, și acest an va fi o repetare a sezoanelor trecute, triste, vesele, cum au fost ele.

Poli: Pantilimon (5,5) - Helder (5), Burcă (5,5), Luchin (5,5), Sepsi (6) - Tameș (4), Poparadu (5,5), Cisovsky (5,5), Pătraș (5) - Axente (5), Magera (6)

Schimbări:

Popovici (6) pentru Sepsi (min 45)
Contra (5) pentru Pătraș (min 63)
Chiacu pentru Magera (min 79)

Avancronică: Urziceni - Poli

Acum un an jumate a fost meciul ce a decis campioana. Acum, noi suntem tot pe 2, dar adversarii noștri sunt pe un mizerabil loc 17. Îmi permit să spun că echipa din Urziceni a fost cea mai respectată de către alb-violeți. Niciodată nu i-am luat de sus, niciodată nu am riscat. De aceea, în ciuda prestațiilor de lăudat alor noștri, meciurile din sezonul trecut s-au încheiat cu scor alb. De altfel, în statistici stăm foarte prost, neavând nici o victorie de la primul meci împotriva lor, în 2006, când am câștigat cu 1-0 acasă.

Nu cred că sunt mulți naivi să creadă că în această situație nu va fi un meci greu. "Unirea" a fost dezbinată, dar tot au rămas câțiva jucători cu experiență pe lângă puștii dornici de afirmare. Îi amintim aici pe Maftei, Mehmedovic, Epaminonda Nicu, Dinu Todoran, Semedo, Pădurețu. De frații Karamyan se pare că am scăpat.

Nu va fi o încleștare ca pe vremuri (sezonul trecut, în fine), dar nici ca un meci necăjit cu vreuna din echipele mici împotriva cărora am suferit. Mărturie stau victoriile împotriva Stelei, Vasluiului și a lui Dinamo. Cam ăsta e grosul punctelor pe care a reușit noul Urziceni să le adune. Se vede clar apetitul pentru pradă mare.

Iar dacă mai punem la socoteală faptul că avem problemele noastre.... Practic am ajuns în perioada cea mai grea din acest sezon, în care cu greu putem alcătui o echipă ca lumea. Mijlocul nostru lipsește aproape complet. Alexa suspendat, Bourceanu incert. De Zicu nu mai amintim. Iar dacă Tameș face același meci ca la Brașov, suntem morți. Culmea, și Scutaru, care ar fi putut juca închizător, e accidentat. Asta pe lângă faptul că va lipsi de pe postul lui de fundaș dreapta. Așa că cel mai probabil îl vom vedea pe Contra 90 de minute în teren. Ceea ce e bine, poate va însufleți echipa și o va coordona mai bine. Acum se va simți cu adevărat și lipsa lui Curtean, iar Goga acum când s-a aprins și el un pic și-a găsit să ia al patrulea galben. Sunt tare curios ce improvizații va găsi staff-ul tehnic pentru linia de mijloc. Burcă nu e o soluție. Iar pe stânga cine va juca? Ar merge poate Chiacu pe dreapta și Contra pe stânga. Sau cine știe ce alte combinații cu Tameș. În plus, nici nu putem fi siguri de starea mentală sau medicală a unora din jucători care sunt totuși apți.

Norocul nostru că Urziceniul dă gol rar. Au cel mai slab atac cu 8 goluri în 14 meciuri, iar apărarea noastră pare solidă. În condițiile astea zic eu că e bine să răscolești prin trecut și să ne amintim mult hulitul joc cu mingi lungi. O fi urât, dar e un truc util atunci când trebuie. Ar fi și cazul ca Magera să fie folosit așa cum trebuie și să profităm de atacanții noștri înalți - Nikolic și Axente.

Un meci greu, chiar de două ori mai greu decât ar fi trebuit să fie. Dar eu cred că se poate, dacă antrenorul va judeca corect și jucătorii vor intra ambițioși. Hai băieți, câștigați, pentru ca peste o săptămână să-i întâlnim pe lideri așa cum trebuie.

Hai Poli!

CR: FC Brașov - Poli 1:0 (0:0)

Mă văd în poziția de a spune "Doamne ajută", căci dacă mai continua mult meciul în maniera în care a făcut-o în repriza a doua îmi pierdeam orice speranță că echipa asta poate obține ceva din fotbal. Cu un mijloc inexistent, o apărare visătoare și un atac căruia i-au parvenit mingi mai rar decât a jucat Dukic în acest sezon, era și greu să reușim mai mult. La asta se adaugă cele două accidentări din repriza secundă, Taborda și Scutaru, astfel că nici dacă ar fi vrut, Contra nu ar fi putut face mare lucru atunci când echipa avea nevoie de un suflu nou.

Prima repriză a fost parcă o continuare la meciul din campionat, cu un joc fără perspectivă, nenumărate greșeli și foarte puțin fotbal. O pasă aiurea înapoi a lui Cisovsky a dus la accidentarea lui Taborda, care a trebuit să intervenă cu piciorul înainte pentru a respinge mingea și a intrat în contact cu un adversar. Schimbarea s-a produs doar în minutul 27, deci portughezul a apucat să fie în poartă la cea mai mare ocazie a gazdelor din primul mitan, când Cristescu a trimis peste din centrul careului. Replica lui Poli a venit întâmplător, la un șut fenomenal al lui Goga de aproape de centrul terenului și doar devierea lui Mincă a făcut ca mingea să poposească pe bară.

În repriza a doua, potopul. Cu Burcă inexistent, Tameș mai rău de atât, Alexa prea puțin prezent pentru a compensa absența celorlalți, alb-violeții aproape că nu au putut trece de mijlocul terenului. Dacă până în minutul 60 am mai dres-o, ce a urmat în restul partidei a fost un asalt necontenit al brașovenilor. E drept, gazdele își trecuseră deja în cont două goluri anulate, al doilea mai ales fiind deosebit de discutabil. Să vedem ce s-a întâmplat după: minutul 62, liberă Chipciu, mingea a fost deviată centimetric pe lângă; la cornerul următor Pantilimon intervine, nu se dictează faultul cuvenit, urmează un șut de la marginea careului, dar tot Panti e acolo și apără excepțional! În minutul 71 Sepsi scoate in extremis cu capul o minge ce se ducea către un brașovean complet liber la colțul lung, iar în minutul 76 Cristescu are mult timp cu mingea la picior în careu, trage spre vinclu, dar balonul trece pe lângă. Presiunea extraordinară a brașovenilor a mai scăzut pe final, dar nu cu mult. Culmea, în minutul 90+1, la o minge care a sărit la Burcă, mijlocașul nostru de astăzi putea să marcheze un gol absolut nesperat, dar șutul său de la marginea careului nu a fost problematic pentru Mincă. La atacul următor, visare maximă în apărare, doi jucători pe fundaș polist în careu, pasa lui Hadnagy pentru Cristescu, aflat într-un ofsaid mult mai clar decât cel de la golul anulat anterior, șutează, bară - gol. Sfârșitul chinului.

Dacă atitudinea din teren a echipei a fost deplorabilă, cu flancurile în aer, Helder gafeur șef, plin de lufturi și pase la adversari, trebuie recunoscută, din nou, subțirimea lotului nostru. Chiar de Goga a mișcat ceva în atac, chiar și Nikolic a fost foarte activ în prima parte, nimic din asta nu s-a mai văzut în repriza secundă. Burcă la mijloc reprezintă un faliment total, ceea ce, din punctul meu de vedere, înseamnă că dacă Bourceanu nu poate juca cu Unirea, avem o problemă cât casa. Poate ar merita riscat Zaluschi, atât de inexistent a fost Burcă astăzi. Mai dramatic însă e aportul lui Tameș, care a făcut un meci deplorabil. Nu cred că a oferit nicio pasă bună, în timp ce a pus în câteva rânduri gazdele pe contră. Luchin și Cisovsky nu au mai rezistat nici eu presiunii constante venite din toate direcțiile pe final și și-au trecut în cont niște ratări, dar dezastrul de pe flancuri, unde Helder n-a făcut nimic și Sepsi, mereu singur, a lăsat multe spații libere trebuie neapărat rectificat.

E clar că nu putem duce două competiții în paralel, nu cu ce s-a adus la echipă în această vară, deci eu apreciez eliminarea ca fiind bine-venită. Ceea ce mă înrgijorează este trendul acesta prost pe care îl avem, impotența ofensivă (deși am dominat prima repriză, nu am știut ce să facem cu mingea odată ajunși la 30 de metri de poartă) și lipsa de vlagă a mai multor jucători. O asemenea prestație nu are voie să se repete.

Poli: Taborda - Scutaru (5), Cisovsky (5), Luchin (5), Sepsi (4,5) - Helder (4), Tameș (4), Alexa (5), Burcă (4,5) - Goga (5,5), Nikolic (5)

Schimbări:

Pantilimon (6,5) pentru Taborda (min 27)
Chiacu (4,5) pentru Scutaru (min 38
Axente pentru Nikolic (min 75)

Avancronică: CR: Brașov - Poli

Aș putea să iau avancronica de la meciul din campionat și să o ajustez pentru meciul de cupă. De fapt, cred că așa voi și face. Și la acest meci s-a demonstrat că deplasările la Brașov sunt de coșmar. Poli a reușit cel mai lipsit de imaginație meci din acest campionat, primul în care nu am înscris nici măcar un gol.

Și cum de data asta vor lipsi Bourceanu (se pare că e accidentat) și Zicu, adică cei mai utili jucători din ultimele victorii, și acest meci se va arăta a fi unul greu. Poate ne va salva vreo pasă inspirată a lui Alexa, o deviere a lui Magera, sau un meci bun al lui Tameș cum a avut la începutul campionatului. Sau poate va veni o centrare bună de pe flancuri - Helder, adică. Și fazele fixe pot fi un punct cheie, deci trebuie tratate cu maximă seriozitate. Sperăm că și Goga a intrat în ritm - măcar acela de a da goluri.

În campionat Brașovul este o mare decepție, după meciul cu noi bifând încă un rezultat dureros - 3-0 la Astra. Așa că în condițiile în care ei se bat pentru retrogradare, cupa este locul perfect în care să fie super motivați și să dea tot ce au, mult mai mult decât arată în campionat. Cam așa s-a întâmplat în optimi când i-au învins pe cei de la "U" Cluj, fiind și cu un om în minus. Nu mă aștept să năvălească peste noi. Dimpotrivă, vor juca solid și pe contraatac. Iar dacă nu suntem atenți, ceea ce e foarte probabil, ne va fi extrem de greu să facem ceva în fața unei apărări tari și ambițioase. Știm și noi cum e să fii în poziția Brașovului și cât de mult contează ambiția într-o competiție importantă, dacă ne gândim la meciurile cu Ajax sau Șahtior, spre exemplu.

Va fi un meci foarte greu, cu siguranță mai greu decât deplasarea la Urziceni de sâmbătă. Să sperăm că ai noștri au învățat ceva din meciul de campionat și că ne vor face o surpriză plăcută.

Hai Poli!

Poli - Vaslui 2:1 (1:1)

După ce Constanța și Reșița au terminat la egalitate derby-ul handbalistic, a putut începe, cu voia DigiSport, și derby-ul fotbalistic, cu 6 minute întârziere. Începutul ne-a aparținut și, la prima oportunitate - o lansare a lui Axente pe dreapta - s-ar fi impus un penalty, portarul vasluienilor bruscându-l pe atacantul nostru. Ce-i drept, și acesta din urmă putea judeca mai bine faza, dar din lipsă de inspirație nu a reușit decât să împingă mingea pe lângă portar. Câteva minute mai târziu, Helder este pus în aceeași situație ca Axente. Brazilianul este mai decis, dar lobul său din prima, trece pe lângă poartă.

Dominam, dar fără ocazii clare de gol. Axente a mai încercat un șut, iar Helder a ratat o lovitură de cap. Evident că, în aceste condiții trebuia să vină golul. Al adversarilor, bine înțeles. În urma unui corner destul de întâmplător, aflat în marcajul lui Axente(?), Papp a reușit o semi-foarfecă, înscriind un gol de toată frumusețea.

Un scenariu pe care l-am văzut de atâtea ori, și care se pare că e mai benefic decât atunci când noi înscriem primii. Zicu este împins în față, iar Goga trecut mijlocaș stângă. Mutarea dă roade, deoarece, cu puțin înainte de pauză, când presam cu mingea la picior, Zicu se străduie foarte bine să rămână demarcat la limita ofsaidului, iar Axente îl vede și-i pasează excelent. Cânu intră la disperare și-l doboară în poziție clară de gol. Penalty și eliminare. Timp de câteva momente vasluienii au un moment profund existențial, gândindu-se că poate fotbalul nu e pentru ei. Într-un final îi fac pe plac lui Zicu, lăsându-l pe acesta să execute și să marcheze.

Începutul reprizei a doua îi găsește pe alb-violeți în atac și ne dă impresia că victoria va veni fără probleme. Dar cum pentru Poli e prea simplu, Zicu primește roșu după o lovitură aplicată unui adversar, deși mingea era departe de locul faptei. Jocul se echilibrează și rămâne alert. Nu prea multe ocazii de gol, dar e plăcut ochiului. La noi, Sepsi rămâne mai mereu liber pe stânga, dar centrările par punctul său cel mai slab - nici una cum trebuie! De altfel, fundașul a avut o pasă greșită în prima repriză care ar fi putut fi periculoasă, ceea ce face ca, în ciuda jocului corect în rest, prestația sa să fie una slabă per total. În fine, golul victoriei a venit în minutul 69, în urma unui corner executat excelent de Bourceanu. Goga, cu o prestație puțin peste media sa din acest campionat, se înalță și înscrie cu capul.

Imediat intră Contra în locul lui Scutaru și Poli se poziționează pentru a-și apăra avantajul. Antrenorul nostru joacă pe stânga, gata să plece alături de Bourceanu și Nikolici pe contraatac. Ne retragem - poate puțin cam pripit, dar atacurile vasluienilor nu sunt concludente. Fundașii și-au făcut foarte bine datoria, conduși de un Luchin excelent. Emoții au fost la unele centrări și la cornere, dar Pantilimon a fost la post în această seară. Am fi putut încheia jocul când Contra l-a lansat pe Nikolic și s-a demarcat pe stânga, dar muntenegreanul n-a înțeles și s-a încurcat intrând pe centru.

Un meci frumos, bărbătesc, cu intrări mai incisive, dar nu exagerat de periculoase. Poli a ținut bine de minge, reușind mai des să iasă frumos cu pase, mai ales în a doua repriză când și Contra a participat la construcție. Dar esențial, din punctul meu de vedere, a fost Bourceanu care astăzi a jucat excelent, făcând complet uitată prestația din cupă. L-a lăsat pe Alexa ca închizător, în timp ce el a urcat împingând echipa în atac. Pase filtrante, recuperări, totul a culminat cu centrarea de gol. Putem într-adevăr spune că azi am arătat că nu depindem de Zicu, care în afară de faza penalty-ului, n-a prea contat. Goga și Axente, șterși ca deobicei, măcar au un gol, respectiv o pasă de gol în dreptul lor. Potențial au, dar trebuie rezolvate problemele. Nikolici trebuie să ne și arate ceva. Helder a jucat bine, dar parcă nu e la cel mai înalt nivel al său la Poli. Cisovsky, și el a avut probleme, dar s-a achitat cu bine de datorii.

Urmează iarăși Brașov în cupă, unde trebuie să arătăm că putem.

Bravo Poli!

Pantilimon(6) - Scutaru(5,5), Cisovsky(5,5), Luchin(6), Sepsi(4,5) - Helder(5,5), Alexa(5,5), Bourceanu(6,5), Zicu(5) - Goga(6), Axente(5,5)

Schimbări:

Nikolici(5,5) pentru Axente (min 66)
Contra(5,5) pentru Scutaru (min 70)
Popovici pentru Goga (min 76)

P.S. Parerea marca fcpolifan cu privire la note:

Pantilimon (6) - Scutaru (6), Cisovsky (6), Luchin (6,5), Sepsi (5,5) - Helder (6), Alexa (6), Bourceanu (6,5), Zicu (5,5) - Goga (6), Axente (5,5)

Nikolic (5)
Contra - fara nota
Popovici - fara nota

Avancronică: Poli - Vaslui

Oțelul - CFR 1:1. Rapid - Pandurii 1:1. Ceea ce înseamnă că egalul nostru de la Brașov nu e chiar așa rău, situația în fruntea clasamentului rămânând neschimbată. Atâta doar că s-au apropiat echipele din spate. Dar pe 4 cine e? Până de curând erau Gaz Metan, dar cu înfrângerile din ultimele două meciuri, cu Oțelul și Dinamo, au căzut. O fi Dinamo? Și ei sunt pe val, cu 2 victorii, dar nu. Steaua? Să fim serioși.

Pe 4 sunt chiar adversarii noștri de sâmbătă, ceea ce face ca Poli - Vaslui să fie cel mai tare meci al etapei. Moldovenii au trecut cu bine peste începutul greu sub mâna lui Lopez Caro și sunt neînvinși de 7 de etape și cu 3 victorii consecutive. Craiova, CFR-ul, Dinamo și Oțelul sunt echipele importante (mai mult sau mai puțin) învinse de vasluieni. Ba chiar au administrat un dureros 4-0 liderilor de drept al campionatului. Totuși, Hizo este tipul de antrenor de rezervă, care obține rezultate bune, dar niciodată nu ajunge să câștige vreun campionat.

Sunt toate premizele unui meci frumos și încrâncenat, iar o victorie ne poate da mari speranțe la podium la finalul turului. Cred că jocul șters din ultimele meciuri vor fi uitate, pentru că jucătorii noștri sunt tot timpul bine motivați cu echipele tari și în plus, jocul deschis al vasluienilor ne va prilejui mai multe ocazii de gol decât cu echipele mici cu care ne-am chinuit până acuma. Vor lipsi Magera - suspendat și probabil Cisovsky - cu dureri la genunchi, dar soluții există.

Hai Poli!

Unirea Sânnicolau Mare - Poli II 3:0 (2:0)

Destul de dureros.

Rezultate sondaj

Îngrijorare mare în ceea ce priveşte cuplul fundaşilor centrali, nu atât fiindcă nu avem dintre cine alege, ci fiindcă nu e deloc clar cine s-ar descurca cel mai bine. Luchin şi Cisovsky şi-au trecut în cont un meci fără gol primit, după o prestaţie bună a amândurora, dar mai ales a lui Luchin. Este al doilea meci fără gol primit în care evoluează jucătorul crescut practic de Poli, după cel de la Târgu Jiu, unde a făcut echipă cu Burcă.

Aveam impresia că Burcă reuşeşte să coordoneze bine apărarea 100% românească, dar erorile pe care le face în timpul meciului sunt îngrijorătoare. E drept, fiecare dintre fundaşi a făcut a greşeli mai mici sau mai mari, deci asta nu îl exclude. Doar Mera cred că a ieşit momentan din ecuaţie, în timp ce Krejc va fi promovat în locul lui, cel mai probabil.

Cum Scutaru pare totuşi instalat pe postul de fundaş dreapta (deşi impresia mea este că Helder oferă mai mult acolo decât din postura de mijlocaş de bandă), lupta se va da probabil între Luchin, Ciso, Burcă şi Krejc. Primii doi sunt în pole-position, atâta timp cât nu fac erori majore, ceea ce e şi normal. Numai găsind o formulă defensivă solidă putem spera la o clasare între primele trei echipe.


Cuplul preferat de fundaşi centrali (selectaţi doi):

Burcă - 6 voturi (25%)
Cisovsky - 15 voturi (62%)
Krejc - 3 voturi (12%)
Luchin - 20 voturi (83%)
Mera - 2 voturi (8%)
Scutaru - 9 voturi (37%)

Total voturi: 24

FC Braşov - Poli 0:0

Nimic la absolut nimic, după un meci care a fost continuarea previzibilă la partida fără vlagă făcută în Cupa României. Cu Zicu într-o zi mai slabă, alb-violeţii au fost de o lipsă de fantezie rară în atac, creându-şi foarte puţine faze de gol şi de multe ori acelea care se dovedeau a fi, erau mai mult întâmplătoare.

Prima oportunitate a meciului i-a aparţinut lui Helder, care a venit din fugă şi a trimis cu capul centrarea lui Sepsi, dar mingea l-a nimerit pe Mincă. Braşovenii, care au cam dominat începutul partidei, au replicat prin Cristi Ionescu, a cărui şut a fost parat de Pantilimon. Cea mai mare ocazie a primei reprize a venit în minutul 15, când Dedu a primit o minge centrată de pe dreapta, a întors un fundaş, dar a tras pe lângă, intimidat fiind şi de plonjonul lui Luchin. Apoi s-a trecut la lentoarea care defineşte repriza întâi din meciurile noastre şi până înainte de finalul ei, nu s-a mai întâmplat nimic notabil. Braşovenii au terminat mai bine, forţându-l pe Panti la două intervenţii bune, astfel că scorul la pauză a fost egal.

Repriza a doua a fost continuarea primei, din mai toate punctele de vedere. Prima noastră reală ocazie a venit în minutul 57, când Magera a trimis peste la o centrare venită de la Helder, deşi se afla într-o poziţie foarte bună. Jocul anemic a continuat, deşi Poli avea trei jucători de creaţie pe teren (Zicu, Tameş, Magera), şi încetul cu încetul ne-am apropiat de sfârşitul meciului. Zicu putea fi din nou decisiv, dar de această dată nu a putut pune latul la o centrare venită de la Sepsi în minutul 85, iar cu excepţia câtorva cornere rispite în minutele rămase, nu s-a mai întâmplat nimic notabil. Cu adevărat, o partidă de nimic la nimic.

Precum era de aşteptat, atunci când toată forţa ofensivă a echipei stă în Zicu şi acesta nu prinde un meci bun, şansele să câştigăm sunt minime. Problematică a fost şi absenţa din joc a lui Tameş, oscilaţiile lui Helder şi lipsa de periculozitate a lui Axente. Din fericire, jocul defensiv a mers bine, deşi am suferit puţin pe stânga, iar Luchin a condus apărarea cu o prestaţie excelentă. E greu de zis însă ce putem face în plan ofensiv, mai ales că urmează o partidă care trebuie câştigată pentru a ne menţine oarecum în plutonul fruntaş. Cu un lot în care soluţiile de pe bancă nu sunt chiar multe, va fi greu pentru Contra să găsească alternative la jocul actual prestat de băieţi. Măcar mai multă implicare, mai multă determinare.

Poli: Pantilimon (6,5) - Scutaru (6), Cisovsky (6), Luchin (6,5), Sepsi (5,5) - Helder (5,5), Alexa (5,5), Tameş (5), Zicu (5,5) - Magera (5,5), Axente (5)

Schimbări:

Contra pentru Tameş (min 75)
Nikolic pentru Axente (min 85)
Goga pentru Magera (min 90)

Avancronică: Brașov - Poli

Deplasările la Brașov (ba chiar și unele meciuri de acasă) au fost de coșmar, Poli jucând fără vlagă și imaginație.

Cert e că Brașovul nu mai e același din ultimii doi ani. Azilul jucătorilor valoroși aflați la vârsta retragerii, nu mai are același randament alături de tinerele speranțe ce au apărut, chiar și în acest sezon. Fără rezultate remarcabile, ca în 2009 când luau la rând echipele fruntașe, cu înfrângeri la scor, Brașovul se află acum în zona periculoasă, gata oricând să cadă sub linie.

Totuși, vin după o victorie în Cupă, unde au jucat cu un om în minus în fața Universității Cluj, cei cu care noi am suferit etapa trecută. De notat că în campionat nu au mai câștigat din etapa a doua(!) când i-au înfruntat pe aceeași U Cluj.

Meciul se va disputa într-un spațiu-timp crepuscular (atenție - se schimbă ora!), la care vor asista probabil numai gândacii rezistenți la frig și niște marțieni ce se vor simți ca acasă pe terenul din Brașov. Și cum am văzut în meciul de Cupă că pe ai noștri nici măcar frigul nu-i motivează, au toate motivele să nu joace nimic.

Să ne demonstreze că nu e așa! Pe hârtie ar trebui să batem, mai ales că ei vin și fără 3 jucători de bază. Și ar fi bine să câștigăm pentru că hapsânii de Dinamo și Vaslui, poate și Steaua ne stau chiar în spate.

Hai Poli!

Poli II - Bihorul Beiuş 4:0 (1:0)

Victorie sănătoasă astăzi, graţie unei prestaţii excelente a lui Popovici, care a marcat o triplă. Celălalt gol a fost reuşit de Dudaş.

Bravo!

CR: Poli - Voinţa Sibiu 5:4 (1:1; 1:1)

Înainte ca cineva să mai spună vreodată că nu poţi suferi cu adevărat pentru o echipă de fotbal, îi recomand cu căldură să stea peste două ore în ploaie mocnită, la câteva grade celsius, în bătaia vântului pe un stadion - şi mai discutăm după aia.

Alb-violeţii au făcut un meci slab, într-o seară în care niciun om normal la cap nu putea avea, cu adevărat, chef de fotbal - sau orice altă activitate în aer liber. Golul nostru a venit repede, în minutul 12, când Goga a fost servit de Tameş şi a înscris din cădere, din interiorul careului. Ca de obicei, golurile venite repede decuplează echipa şi, prin urmare, meciul ce a urmat a fost unul cu efort şi dăruire minimă. Ritmul anost a permis oaspeţilor să ajungă mai aproape de poarta noastră, în câteva rânduri, dar finalizările lor hazardate ne-au salvat de mai mult pericol. În minutul 31, Bourceanu a trimis un şut de la distanţă şi portarul advers, prins pe picior greşit, a reuşit să pareze, ca apoi Goga să rateze incredibil din interiorul careului. Sibienii au replicat tot printr-un şut de la distanţă care l-a pus în dificultate pe Taborda, dar portarul nostru a reuşit să respingă. O altă semi-ocazie a oaspeţilor a avut loc câteva minute mai târziu, când o minge centrată a căzut pe bara porţii noastre.

Repriza secundă a continuat în ritmul brevetat în primele 45 de minute, în ciuda intrării pe teren a lui Helder şi Zicu. Acesta din urmă i-a servit golul pe tavă lui Nikolic în minutul 61, dar muntenegreanul nu a reuşit decât să-l evidenţieze pe portarul advers. Apoi restul reprizei a fost deosebit de neinteresantă şi neagitantă, sibienii irosind câteva faze bunicele, dar cam atât. În minutul 87 însă, Luchin a faultat la vreo 30 de metri lateral stânga, iar la libera ce a urmat nu a intrat nimeni pe minge, nici fundaşii, nici un Taborda uluit, iar balonul a intrat nestingherit în plasă. Zicu a mai avut o oportunitate să readucă pe Poli în avantaj, dar foarfeca sa excelentă în minutul de prelungire a fost scoasă de portar.

Prelungirile au început jalnic cu un roşu (al doilea galben) pentru Bourceanu, care astfel va rata următoarea partidă. Din păcate, la cum a jucat astăzi, nici nu cred că ar fi avut cu ce să ajute echipa. Cea mai mare ocazie a meciului au avut-o oaspeţii în minutul 99, când după o incursiune pe dreapta (în direcţia lor de atac), mingea a fost trimisă în centrul careului iar şutul ce a urmat a fost scos de pe linia porţii de Helder! Imediat a urmat un nou şut de la distanţă ce l-a pus în dificultate pe Taborda, dar am scăpat cu faţa curată.

În a doua parte a prelungirilor meciul a fost mai puţin animat, până când sibienii au rămas în zece, tot pentru un al doilea galben. Magera ar fi putut marca pe final, după ce s-a întins la o pasă a lui Helder, dar cehul a trimis mingea pe lângă.

Au urmat penlatyurile unde Taborda a scos de două ori, la Poli a ratat Scutaru, dar a fost destul pentru că Sepsi, Zicu, Tameş şi Magera au înscris.

Nu am rămas cu absolut nimic în urma acestui meci, decât tenacitatea şi dăruirea lui Nikolic. Au mai fost câţiva jucători care s-au mişcat decent, dar per ansamblu experienţa a fost una mizerabilă şi sper să nu se mai repete în viitorul apropiat. Ce-a ieşit dintr-un meci controlat aproape copios...

Poli: Taborda (5,5) - Scutaru (5,5), Luchin (5,5), Burcă (5,5), Sepsi (5,5) - Tameş (5,5), Bourceanu (4), Contra (5), Curtean (5) - Goga (5,5), Nikolic (5,5)

Schimbări:

Helder (5,5) pentru Contra (min 45)
Zicu (5,5) pentru Curtean (min 53)
Magera (5,5) pentru Goga (min 68)

Rezultate Poli II

Am rămas dator cu informaţiile despre ultimele două rezultate ale echipei secunde. După ce, în sfârşit, băieţii au obţinut o victorie cu FC Şcolar Reşiţa, 1-0, gol Boştină în etapa de săptămâna trecută, ieri aceştia au fost din nou învinşi, 1-2 la ACS Recaş. Golul nostru a fost marcat de Găman.

Ceea ce aş remarca este că am primit două goluri deşi apărarea alb-violeţilor a fost, în mare parte, una de Liga 1, cu Dukic, Mera, Krejc şi Sava. Mai mult, Poparadu, Popovici şi Pătraş au evoluat la rândul lor în prima divize, în timp ce Trandu a fost titular sezonul trecut în liga secundă.

Mi-e greu să înţeleg de ce Petruescu nu reuşeşte să obţină mai mult de la lotul pe care îl are. Valoric, ar trebui să fim în primele echipe din liga a treia, dar în schimb suntem pe locul patru de la coadă, la 16 puncte de locul 1!

P.S. Aş mai remarca şi rezultantele iritante din această etapă a Ligii 1.

Poli - U Cluj 2:2 (1:2)

Am intrat în sezonul mâinilor reci, sezon în care cronicile venite imediat după partidele de acasă sunt greu de scris. Ca să încep într-o manieră mai puţin ortodoxă, pun morala de pe acuma: un Zicu şi o rachetă necontrolată dar extrem de periculoasă nu sunt destul. Probabil a fost meciul în care echipa a suferit cel mai mult în acest sezon, sau măcar pe aproape de cel cu Astra, şi combinaţia de ghinion şi neputinţă ne-a fost semi-fatală. Căci, până la urmă, e totuşi un punct, iar ce apasă e regretul realizării celor două scăpate printre degete.

Meciul a început tare, cu oaspeţii trecându-şi în cont prima ocazie: corner şi lovitură de cap peste. De bine, de rău, replica noastră a venit imediat şi a venit cum nu se putea mai bine: Zicu bate un corner şi Axente împinge mingea cu capul în poartă! Era însă doar minutul 2 şi am impresia că această reuşită timpurie le-a făcut şi rău jucătorilor. Nu a ţinut decât zece minute avantajul, căci a urmat prima mare eroare defensivă a serii. La o liberă care nu anunţa nimic, aproape de mijlocul terenului, mingea a lovit piciorul unui jucător advers în careul nostru, a sărit la un alt jucător al oaspeţilor pe care Sepsi îl marca prea larg, iar acesta s-a întins şi a trimis cu piciorul în stânga lui Pantilimon, care a fost fără reacţie.

Imediat s-a simţit faptul că echipa era debusolată, clujenii trecând la controlul partidei. Noi nu am reuşit să construim mare lucru, dar lovitura de şoc a venit în minutul 28, la o nouă fază care nu părea să spună absolut nimic: o minge aruncată de dincolo de mijlocul terenului, Cisovsky s-a plasat eronat şi a ratat lovitura de cap, mingea a ajuns la Machado şi acesta l-a executat pe neputinciosul Pantilimon cu un şut în dreapta lui. Din acest moment, Ciso a fost complet ieşit din joc şi mai mereu intimidat sau chiar depăşit de Machado, care a făcut un meci nebănuit de bun astăzi.

Putea fi şi mai rău când în minutul 39 Panti a reuşit să respingă o lovitură de cap extrem de periculoasă, la un corner, dar am scăpat cu bine. Cea mai bună fază de atac a alb-violeţilor a venit graţie unei combinaţii pe stânga care l-a lăsat pe Zicu scăpat în careu, a şutat din unghi, dar Huţan a prins mingea.

Repriza a doua a început ceva mai bine decât se terminase cea dintâi, iar în minutul 52 Axente, total absent în afară de golul marcat, a trimis un şut deviat care a lovit bara porţii adverse. Din păcate ritmul nu a putut fi susţinut şi apărarea clujenilor părea destul de solidă. Mai mult, oaspeţii ar fi putut marca în minutul 60, dar am scăpat graţie unei finalizări slabe. Numai Helder ce mai dinamiza flancul drept, în timp ce Zicu se chinuia să facă ceva cu colegii săi pe stânga. În minutul 66 a reuşit să-i ofere o pasă excepţională lui Magera, cehul a evitat să tragă, dar i-a pasat bine lui Axente, singur în faţa porţii, numai că atacantul nostru nu a ajuns la minge. Chiar când începeam cu observaţiile de genul "nu se poate să-şi dea Zicu singur pasa de gol?", în minutul 67 Zicu a fost găsit de o minge venită excelent de pe dreapta (nu mi-e clar cine, Helder?), a trimis la colţul lung şi a reuşit să egaleze!

Din păcate, deşi clar superiori adversarilor, atât ca elan, cât mai ales fizic nu am reuşit să convertim aceste avantaje într-un gol decisiv. Dacă clujenii l-au mai pus o dată la încercare pe Pantilimon, noi am reuşit să ratăm din tot felul de poziţii. Curtean a avut o cazie imensă în minutul 82, dar nu a putut trage în aşa fel încât să nu-i ofere vreo şansă lui Huţan, care iar a intervenit. A urmat încă o ocazie pentru Axente, care pur şi simplu a continuat evoluţiile dezamăgitoare din ultimele partide (nu ştiu daca a reuşit să depăşească un adversar cu care s-a luptat, având mingea la picior). De fapt, faza acestei ratări a fost precedată de a "n"-a tragere de timp a oaspeţilor, iar Alexa a decis în mod cât se poate de just să nu returneze balonul. Ca urmare, clujenii au fost foarte iritaţi şi Delgado a trimis o lovitură sau ceva asemănător către căpitanul nostru şi a sfârşit prin a fi eliminat. Problema noastră era însă alta, nu superioritatea, ci clarviziunea şi cumpătarea. În loc să urcăm cu mingea la picior în minutele rămase, sau cu pase scurte căci aveam mereu doi-trei jucători liberi la 30 de metri de poartă, noi trimiteam mingi lungi, cu şanse minime de reuşită. Astfel nu am mai putut marca un gol izbăvitor şi am rămas cu regretul unui meci din care puteam obţine mult mai multe.

Încerc să fiu mai sintetic acuma, deşi mi s-au încălzit mâinile, în primul rând pentru că nu cred că trebuie atacaţi jucătorii. Mulţi au fost sub aşteptări astăzi, deşi e vorba de cam aceeaşi jucători cu care ne-am obişnuit (Goga, Axente). Alţii nu au putut să se remarce, precum Chiacu şi Nikolic, în timp ce Ciso şi Luchin s-au chinuit nepermis de mult cu un singur atacant. De fapt, cred că Machado le-a venit de hac la toţi fundaşii măcar o dată. Aş mai remarca doar că, probabil, un Bourceanu în primul unsprezece ar fi de recomandat, la fel ca şi prezenţa lui Magera. Sincer să fiu, cred că Goga-Magera ar merita încercat, cu Magera poziţionat vârf împins în locul lui Axente, care nici nu protejează mingi, nici nu câştigă dueluri la cap, nici nu creează spaţii pentru coechipieri. De fapt, şi un schimb de roluri între Magera şi Axente ar putea fi încercat. Dar trebuie găsită un fel de soluţie de avarie, fiindcă are şi Zicu limitele lui.

Poli: Pantilimon (5,5) - Helder (6), Luchin (5,5), Cisovsky (4), Sepsi (5) - Chiacu (5), Alexa (5,5), Curtean (5,5), Zicu (7) - Axente (5), Goga (4,5)

Schimbări:

Magera (5,5) pentru Chiacu (min 52)
Nikolic (5) pentru Goga (min 65)

Rezultate sondaj

Precum era de aşteptat, majoritatea lumii e de acord că atacul cere îmbunătăţiri. Cu Goga şi Axente ieşiţi din formă, Mansour accidentat, Nikolic neexperimentat şi Magera mai mult mijlocaş, e clar că nu stăm prea bine cu vârfurile, deşi marcăm multe goluri. Cele şase goluri înscrise de cei menţionaţi reprezintă doar 30% din reuşitele noastre din acest sezon. Poate nu sună aşa de rău la o primă citire, dar dacă stăm să ne gândim că făcând excepţie de golul lui Axente cu Pandurii, ultimul gol marcat de un atacant a venit în etapa a 3-a, situaţie devine mult mai îngrijorătoare.

Cred că în apărere suntem, acuma, destul de bine acoperiţi. Cu venirea noilor jucători (Krejc confirmat, Rafael pe aproape) avem dubluri destul de sănătoase pe toate poziţiile, mai ales că Scutaru pare să se descurce satisfăcător pe dreapta.

Mijlocul e destul de bun, dar asta, probabil, mai ales datorită succesului numit Zicu. Dacă Alexa este cu adevărat o piesă esenţială în angrenajul echipei, nu acelaşi lucru se poate spune despre ceilalţi jucători din linia mediană. Bourceanu e, probabil, cel mai util echipei dintre ceilalţi mijlocaşi, în timp ce Curtean a avut adesea evoluţii oscilante, dar nu s-a dovedit decisiv nici în atac, nici în apărare. Tameş suferă de accidentări, deci mai rămâne Chiacu, care, la atitudinea pe care a arătat-o în ultima vreme, îşi merită cu siguranţă o şansă. Improvizaţia Helder pe dreapta merge doar uneori, iar faptul că brazilianul a dat un randament sporit în ultimul meci de abia după ce a fost trecut în linia de fund arată că din această poziţie e mai capabil să surprindă adversarul şi să urce fără marcaj.

Despre situaţia portarului, cred că avem doi jucători care pot la orice oră să se înlocuiască unul pe celălalt. Taborda ar merita să joace mai mult, dar rolul strategic ocupat de Panti în planurile echipei îl poziţionează pe acesta ferm ca titular. Nu prea are constanţă, dar se pare că trebuie să acceptăm acest lucru şi să sperăm că va reuşi să crească în acest sens.

Sintetizând: măcar un atacant şi posibil un mijlocaş de bandă ar putea face diferenţa şi ar da naştere la o echipă mai completă, care să nu se bazeze aşa de mult pe geniul numit Zicu.


Poartă - 0 voturi (0%)
Apărare - 4 voturi (13%)
Mijloc - 6 voturi (20%)
Atac - 19 voturi (65%)

Total voturi: 29

FCM Tg. Mureş - Poli 2:3 (2:1)

Din nou acelaşi fantastic Ianis Zicu ne-a adus o victorie foarte greu muncită pe terenul formaţiei din Târgu Mureş, după un joc oscilant, în care Poli le-a permis prea uşor gazdelor să aibe şanse la puncte.

Drept dovadă, prima repriză a început cât se poate de prost, cu gazdele marcând în al doilea minut de joc. O deschidere pe partea dreaptă a atacului mureşean i-a permis mijlocaşului de acolo să centreze înalt, Burcă (dacă nu mă înşel) a sărit pe sub minge, aceasta a ajuns la Stere din preluarea lui Didy, iar cel dintâi a finalizat cu un voleu spectaculos la vinclu. Alb-violeţii nu au părut însă emoţionaţi şi au controlat copios meciul, chiar dacă ocaziile de gol nu s-au grăbit să apară. Finalmente, în minutul 20, Magera l-a lansat perfect pe Zicu şi acesta a marcat cu un şut plasat din interiorul careului! Meciul s-a răcit puţin apoi până la următoarea mare eroare defensivă a Politehnicii. Astfel, în minutul 27, Pantilimon a ieşit aiurea să respingă o minge de la marginea careului şi a boxat-o în corner. La faza ce a urmat, mingea a plutit prin careul mic, de această dată Panti nu a mai ieşit deşi ar fi trebuit să o facă, iar balonul a căzut pe piciorul lui Munteanu, de unde a intrat în poartă. Din păcate, după această reuşită alb-violeţii au părut mult mai abătuţi, iar ca urmare nu au mai reuşit să urce prea mult în atac. Din păcate, chiar dacă aceste decizii au iritat, nu ele se aflau la baza problemelor din jocul nostru. Curtean şi Axente, absolut inexistenţi, Sepsi suferind pe flanc, harababura defensivă şi jocul concentrat poate prea mult pe centru s-au aflat.

Tocmai cei menţionaţi mai sus au început tare repriza secundă. Axente a avut o ocazie la centrarea perfectă a lui Alexa, dar a trimis cu capul pe lângă, în timp ce Curtean a recuperat de mai multe ori bine şi a reuşit să elimine destui jucători adverşi prin dribling. Golul egalizator a căzut repede, când Alexa a executat un corner în minutul 51, mingea a ajuns la nou-intratul Chiacu şi acesta a marcat cu un şut din prima, plasat foarte bine! Putea să fie instant 2-3, dar acelaşi Chiacu, găsit la capătul unei faze create de Axente pe dreapta, a şutat în portar din doar şase metri. Gazdele au replicat printr-o fază pe dreapta, în direcţia lor de atac, care a fost finalizată cu o lovitură liberă. Topic a executat, mingea i-a revenit din zid, şi Pantilimon a fost la post la noua reluare a jucătorului de la Târgu Mureş. Meciul a intrat apoi într-o nouă fază confuză, fără mari ocazii, dar cu un ritm bun de joc. În minutul 70, gazdele au trimis în bară de la distanţă, cu Pantilimon plonjând neajutorat după balon. Chiacu a replicat pentru Poli, câteva minute mai târziu, cu un şut de la distanţă, puţin peste. În final golul desprinderii a venit din, exact, piciorul lui Zicu: liberă de pe dreapta, Chiacu bate, mignea este respinsă spre mijloc, Sepsi o retrimite în careu din prima, Zicu preia excepţional, depăşeşte din fentă un advers şi îl întinde pe portar, trage la colţul lung şi înscrie! Unul din cele mai frumoase goluri ale sezonului pentru Poli. FCM era la pământ, iar în ciuda unor vagi tentative de atac, tot alb-violeţii au mai avut o ocăzioară, când şutul de la distanţă a lui Bourceanu a fost prins în doi timpi de portarul advers. Fluierul final a pus punct unui meci câştigat meritat de Poli, dar parcă cu mai mult efort decât ar fi fost necesar.

Contra a greşit titularizându-l pe Burcă în defavoarea lui Luchin, ceea ce s-a şi simţit la puţinele faze ofensive ale gazdelor. Şi-a reparat oarecum greşeala după pauză, când l-a introdus pe excelentul Chiacu în locul său şi l-a poziţionat pe Scutaru central şi pe Helder fundaş.

Din păcate, Panti a comis iarăşi o serie de erori, reconfirmând că nu este cu adevărat în forma glorioasă ce a încercat să i-o insufle toată presa românească. Nu vreau să mă gândesc ce mai era de spus dacă şutul din bară al lui Ba ar fi intrat în poartă. În apărare, Sepsi a avut mult de furcă şi a fost depăşit de mai multe ori, nereuşind să ofere centrări bune la urcările în atac. Şi-a mai rescumpărat din greşeli la pasa ce s-a dovedit decisivă pentru Zicu, dar trebuie să joace mai atent. Cisovsky a fost solid, mai ales în repriza a doua, în timp ce despre Burcă am menţionat deja ce era de spus. Scutaru, la rândul lui, a făcut un nou joc bun.

La mijloc unii jucători au funcţionat mai bine ca alţii. Alexa a oferit mai multe pase excelente (şi una pe final lui Chiacu, care nu a reuşit preluarea din poziţie de singur cu portarul!), fiind foarte important în dezvoltarea atacurilor noastre. Curtean, care a arătat ceva mai mult talent în repriza a doua, primeşte nota de trecere, în timp ce Magera, din nou cam lent, s-a salvat cu o pasă extraordinară pentru Zicu la primul gol. Helder nu a strălucit deloc la mijloc, mai ales fiindcă nu s-au dezvoltat faze pe flancul său, deci mutarea în apărare după pauză a fost o mişcare foarte bună. Şi, bineînteţeles, Zicu, care a dat două goluri deloc uşoare, a fost mereu periculos şi, pe deasupra, a făcut spectacol. Absolut fantastic.

Atacul a suferit din nou cel mai mult, cu Axente absent total. Exceptând debutul reprizei secunde, când a mai făcut câte ceva, el a fost principalul motiv pentru care fazele noastre de atac au murit înainte de a oferi şansa unui şut spre poartă. Deşi am mari reţineri în ceea ce îl priveşte pe Nikolic, iar Goga este, precum a confirmat şi astăzi, foarte puţin prezent pe teren, o schimbare nu ar putea decât să-i facă bine lui Axente, care sigur este frustrat de nereuşitele sale.

Rezultatul bun, meciul fain, Poli pe locul 1. Mai e ceva de zis?

Bravo!

Poli: Pantilimon (4,5) - Scutaru (6), Burcă (5), Cisovsky (6), Sepsi (5,5) - Helder (5,5), Alexa (6,5), Magera (6), Curtean (5,5), Zicu (8) - Axente (4,5)

Schimbări:

Chiacu (6,5) pentru Burcă (min 45)
Goga (5) pentru Magera (min 59)
Bourceanu (6) pentru Curtean (min 72)

Perioada internaţională

Ultimele zile au fost de un interes mediu pentru noi, cu doar câţiva jucători evoluând pentru reprezentativele ţărilor lor.

Despre românii noştri cred că ştim deja prea bine cine, ce, cum. Panti a făcut un meci bun cu Franţa, fapt evidenţiat de mai toată lumea. Zicu, în schimb, a fost bombardat cu critici, unele mai justificate decât altele. Din moment ce jocul ofensiv din prima repriză a fost unul inexistent, mijlocaşul nostru s-a poziţionat chiar...la mijloc. S-a jucat aproape exclusiv cu mingi lungi, aruncate către Daniel Niculae, iar puţinele faze construite au găsit formaţia franceză bine poziţionată în apărare. Au fost doar câteva pase bune oferite de Zicu, la cele câteva faze de atac pe flancul drept. Nu cred însă că a-l critica pentru pasele date în spate este chiar just, din moment ce România a fost foarte defensivă în prima repriză, iar în contextul unei posesii minime, păstrarea balonului era importantă pentru a linişti sporul francez. Cert e că nu şi-a asumat multe riscuri, dar acest lucru ar fi fost probabil mai uşor de scuzat dacă fugea cu aplombul lui Deac. Numai că Zicu nu este Deac.

Magera a fost titular şi a jucat 60 de minute în meciul Cehia - Scoţia, dar nu a mai fost folosit în Liechtenstein - Cehia. Am urmărit prima repriză a partidei cu Scoţia, în care Magera a jucat vârf, dar n-a prea intrat în schema echipei. A executat o liberă de la vreo 30 de metri, în zid, dar a şi oferit o pasă excelentă la un atac pe stânga, finalizat însă cu un şut în blocaj.

Nu în ultimul rând, Nikolic a jucat pentru Muntenegru U21 şi a marcat un gol în partida cu Libia.

Luceafărul Oradea - Poli II 1:1 (1:1)

Gol Trandu în prima repriză. Se remarcă netitularizarea lui Cobliş, meritată după ultimele meciuri.

Poli II: Iordache - Rosenblum, Mera, Dubei, Sava - Popovici (90, Dobriceanu), Zaluschi, Trandu, Poparadu, Jitaru (85, Vucea) - Boştină (71, Găman).

Poli - Naţional Sebiş 2:0 (1:0)

Meci lejer astăzi pe Dan Păltinişanu, cu alb-violeţii controlând autoritar partida de la un capăt la celălalt, fără ca oaspeţii să ajunge des în jumătatea noastră de teren - de ocazii nu mai vorbesc.

Cu jucătorii aflaţi în probe titulari, Rafael pe stânga şi Krejc fundaş central dreapta, Poli şi-a trecut în cont mai multe ocazii mari în prima parte a jocului. Din păcate, Axente şi mai ales Goga au ratat din mai toate poziţiile, astfel că a fost nevoie de o fază fixă - un corner - executată de Chiacu pentru deschiderea scorului. Tocmai Krejc s-a aflat la capătul centrării şi a plasat mingea, din centrul careului, cu capul, fără şanse pentru portarul advers.

La pauză s-au făcut numeroase modificări, dar jocul a rămas acelaşi. Scutaru a marcat golul desprinderii în minutul 54, găsit fiind la marginea careului de Pătraş (după un efort personal), iar şutul său a prins de două ori bara şi o data spatele portarului înainte de a intrat - destul de arătos aşa. Cu doar Goga rămas în teren, ocaziile s-au rărit, iar în ultimul sfert de oră alb-violeţii au evoluat fără niciun atacant în teren. Scutaru a fi putut marca o dublă, trimiţând cu capul din plonjon la o liberă executată de Contra, dar mingea a trecut pe lângă, astfel că scorul final a rămas cel din minutul 54.

Dintre jucătorii obişnuiţi, l-aş remarca pe Chiacu, care ar putea fi încercat în locul lui Curtean. În atac, din păcate, încă suferinţă mare.

Cei doi jucători aflaţi în probe nu au arătat rău, dar dacă despre Krejc chiar nu se prea poate spune mare lucru, nefiind întrebuinţat mai deloc (deşi a prins câteva lansări bune în atac), mingea s-a plimbat mai des pe la Rafael. Brazilianul a fost, cam ca toţi brazilienii, destul de tehnic, dar pasele sale au fost mai mereu îndreptate înapoi şi jocul său a fost unul lent. De la un moment dat, încă din prima repriză, a părut sleit. Dar are calităţi, fiind executant de faze fixe şi destul de bun în jocul de pase.

Tinerii care au jucat în repriza a doua (Dudaş, Cuciorvă, să zicem şi Pătraş) nu au ieşit în evidenţă prea mult, dar mi-a plăcut jocul lui Fuchs, care a evoluat în primul mitan. De remarcat şi debutul unui junior în poarta alb-violeţilor, Florin Rusu.

Cred că a fost un exerciţiu destul de relaxant pentru jucătorii noştri, dar ceea ce va fi interesant de văzut este care va fi soarta lui Krejc şi Rafael.

Poli (rep 1): Taborda - Dukic, Krejc, Cisovsky, Rafael - Chiacu, Bourceanu, Fuchs,Curtean - Goga, Axente

Poli (rep 2): Taborda - Helder, Burcă, Luchin, Sepsi - Chiacu, Alexa, Scutaru, Rafael - Pătraş, Goga

Au mai intrat: Cuciorvă, Dudaş, Contra şi Rusu pentru Rafael, Chiacu, Goga şi Taborda

Amical: Poli - Naţional Sebiş

Vineri, ora 12, pe "arena principală".

Nu cred însă să fie prea interesant, din moment ce tinerii au etapă şi pe seniori îi cunoaştem binişor deja.

P.S. De fapt, doi jucători în probe. Ambii fundaşi. Poate apare şi un atacant?

Sondaj nou

După zece etape, poate o primă părere despre unde suferim cel mai mult. Daţi cu votul.

Poli - Rapid 2:1 (1:1)

Ce victorie, cât de importantă victorie, cât de entuziasmantă victorie, dacă nu prin altceva, atunci prin faptul că a scos în evidență, din nou, tăria echipei - dar și că se pune fundația unui spirit nou, unui spirit pe care nu l-am mai avut demult, al bucuriei pentru fotbal și, în special al bucuriei pentru culorile noastre dragi.

Cert e că victoria de astăzi a avut o naștere dificilă. Rapidul a pus mare presiune pe noi în primul sfert de oră, a beneficiat de multe cornere, posesie mare și o incisivitate deosebită pe flancuri. Sincer să fiu, îmi venea greu să sper că vom învinge, ceea ce mi s-a părut, brusc, imposibil, odată ce a avut loc deschiderea scorului - culmea, chiar după ce ne revenisem și noi puțin. Era minutul 25 și cineva a făcut o gravă eroare la mijloc, mingea a ajuns, într-un final, pe pieptul lui Roman, acesta a înaintat liber pe dreapta, a centrat în careu unde se afla Herea care a tras în blocajul lui Pantilimon, dar apoi mingea i-a revenit tot rapidistului, a pasat în spate și, cu Panti nerevenit în poartă, Cesinha a plasat un șut înalt, fără șanse pentru fundașul care a încercat să intervină de pe linia porții. Din fericire (și, cu siguranță, în mod decisiv) avantajul oaspeților nu a ținut decât patru minute. O fază dezvoltată pe dreapta a fost finalizată cu centrare din prima de către Alexa, mingea a mers perfect pentru Zicu, care a marcat golul egalizator cu capul, după ce a luat fața lui Marius constantin! Rapidul a încercat să replieze, dar nu a putut profita de ușoara imprecizie a lui Scutaru, iar până la finalul reprizei Poli și-a mai trecut în cont două jumătăți de ocazie, prin Goga și Axente, drept dovadă că a reintrat în joc.

După pauză trendul a fost același: alb-violeții mai prezenți, și pe fondul unei turații mai limitate a oaspeților. Ocaziile au fost puține, niciuna din echipe nu a riscat prea mult, astfel că nu surprinde faptul că prima șansă a venit dintr-o fază fixă, în minutul 61, Luchin fiind la capătul centrării lui Zicu, dar lovitura sa de cap nu a avut destulă forță și nu a fost nici plasată - e drept, din 13 metri. Iar apoi, aproape zece minute mai târziu, Axente a irosit o ocazie fabuloasă: degajare Pantilimon, preia Zicu, îl așteaptă pe Axente să se demarce, pasă perfectă, dar singur cu portarul atacantul nostru nu reușeste să marcheze! (!!) Chiar dacă meciul a rămas alert, atât Poli, cât și Rapid nu au putut ajunge din nou în poziții periculoase până la a doua reușită a lui Zicu. Cu trei minute rămase, Poli a avut o fază de atac și mingea a fost respinsă de apărarea rapidistă până la Helder, aproape de mijlocul terenului; acesta a trimis o respingere șutată înspre careul advers, și cu rapidiștii ieșiți prost la ofsaid, doi fotbaliși timișoreni s-au trezit singur cu Bornescu, mingea la Zicu și...gol. Fără vlagă, oaspeții au încercat să revină, dar până la final ar mai fi de menționat ocazia de unu la unu cu portarul al lui Nikolic, chiar în ultima fază a meciului, dar finalizarea nu a fost suficient de bună. Nu mai conta însă, totul era gata și antrenorul jucător Contra și-a trecut în cont o, să zicem, nesperată a patra victorie consecutivă!

Odată trecuți de primul sfert de oră, alb-violeții, și cu doi jucători foarte dezamăgitori pe teren (îmi pare rău, dar în timp ce Goga nu a fost deloc prezent în joc, Curtean, exceptând câteva faze, a fost mai periculos pentru propria echipă, cu preluări aproximative și pase greșite), au ținut piept Rapidului. Din nou revenire de la 0-1, întoarcere de rezultat și joc cu pasiune. Exceptând eroarea la gol, pe care nu știu cui să o atribui, cred că apărarea s-a prezentat bine spre foarte bine. Luchin, deși depășit ocazional, a fost excelent la jocul de cap și dă, în sfârșit, dovadă de cumpătare, maturitate în joc. Scutaru m-a surprins complet, mai ales cu jocul din repriza a doua, când a evoluat fără cusur pe postul de fundaș dreapta, în timp ce Sepsi, deși chinuit constant de Roman, a avut mai multe intervenții perfecte. Burcă cred că este cea mai interesantă componentă, chiar dacă nu a ieșit enorm în evidență, fiindcă el are experiența necesară să coordoneze/organizeze apărarea, ceea ce cred că se și vede. Fiecare dintre cei patru fundași a mai avut câte o scăpare, doua, dar per ansamblu cred că au făcut un meci foarte disciplinat și cu mai multe lucruri bune de ținut minte, decât lucruri rele.

La mijloc, Alexa, ca de obicei, personajul central, care deși nu e niciodată destul de bun pentru România, este fără dubii cel mai important jucător ca efect în angrenajul echipei dintre toți mijlocașii centrali din campionatul nostru. Curtean, precum am spus, dezamăgitor, în timp ce Helder încă nu obține maximul din marea sa calitate - viteza. Trebuie să știe mai bine cum să obțină loviturile libere și să centreze mai cu cap când ajunge în poziția potrivită; oricum, e mereu un jucător de temut, ceea ce cred că îl pune deja în fruntea listei cu mijlocași dreapta pe care i-am avut în ultima vreme. Despre Zicu nu știu ce ar trebui să mai spun, omul care aduce golul, cel mai important fotbalist dintre cei cu profil ofensiv din echipa noastră. Excelent meci astăzi.

În atac suferim în continuare. Axente, deși la început a părut că va fi periculos, nu a reușit mare lucru. Chiar am fost surprins de cum a câștigat Nikolic niște dueluri, după ce l-a schimbat pe Axente, ba chiar a și trecut în viteză de un adversar. Goga la rândul lui, deși folosit vârf retras, nu a avut niciun impact pozitiv asupra jocului echipei. Nu știu care e problema cea mai mare pe care o are, dar e clar că ceva nu îi priește.

Contra a reușit să insufle spiritul de luptă echipei - de fapt, acest spirit exista, deci mai degrabă sentimentul unității, toți pentru unul și unul pentru toți. Scenele de la finalul partidei au fost fantastice.

Deci suntem pe drumul cel bun. Să vedem cât de departe ne duce.

Bravo Poli!

Poli: Pantilimon (5,5) - Scutaru (6,5), Burcă (6), Luchin (6,5), Sepsi (6) - Helder (6), Alexa (7), Curtean (4,5), Zicu (7,5) - Axente (5), Goga (4,5)

Schimbări:

Magera (5,5) pentru Goga (min 59)
Nikolic pentru Axente (min 75)
Contra pentru Scutaru (min 80)


Și un clip absolut deosebit:

Avancronică: Poli - Rapid

Este cel mai greu meci din acest tur. Dintre echipele mari, Rapidul pare cea mai serioasa, ajungând înainte de această pe locul 2. Iar cum noi suntem pe 3, la un punct în spate, sunt argumente obiective pentru ca acest meci să fie considerat derby-ul turului. Să-mi fie iertat, dar Oțelul cred că e doar o echipă de moment.

Rapidul a întâlnit deja și echipe fruntașe și dă dovadă că este cea mai echilibrată trupă din campionat. Au al doilea atac, care în ultimele două partide a arătat că poate fi nimicitor, după ce a administrat 7 Brăneștiului și 5 Petrolului în Cupă. În plus, au și cea mai bună apărare din campionat, cu numai 5 goluri, dintre care 3 primite de la Dinamo, în singura lor înfrângere. Dar acesta poate fi considerat un caz excepțional.

Noi, pe de altă parte, nu avem cu ce ne lăuda prea mult. Rezultate așa și așa, adică am mai reușit să și câștigăm, nu doar să facem egaluri. Singurul nostru meci de lăudat, cel cu CFR-ul, pare acum că nici nu avea de ce să fie special, după poziția lor. De fapt, din 9 echipe pe care le-am întâlnit, 6 dintre ele formează în acest moment coada clasamentului.

Nu prea avem motive de speranță la un rezultat mare, mai ales cu un antrenor neexperimentat, dar în nici un caz nu ne gândim că meciul e pierdut din start. Publicul s-ar putea să fie decisiv, mai mult ca niciodată. Sper să jucăm curajos, nu ca în meciul cu Steaua. Pentru Contra e primul test și e unul foarte dur. Rapidiștii au două accidentări, dar revine golgheterul Herea și în plus au un lot valoros, cu tinere speranțe, și rezerve ce pot da lovitura. La noi va lipsi Cisovsky în apărare, dar fundașii centrali au cam ajuns la același nivel. Cu coordonarea e problemă mai mult. Numai să nu greșim și să devină meciul dezechilibrat. Rămâne de văzut cum vom aborda meciul de la mijloc în sus, dacă va rămâne măcar unul dintre Tameș sau Zicu, sau vor reveni și Alexa și Bourceanu în primul 11. Cu ultima variantă ne-am cam lămurit cum decurg lucrurile, dar să nu uităm că și un egal e foarte bun, păstrându-ne în coasta fruntașilor.

Hai să facem un meci mare! Hai Poli!

CR: Voința Sibiu - Poli

Sorți buni pentru alb-violeți, care evoluează în liga a 2-a și a eliminat pe Gaz Metan Mediaș în turul anterior. Abordat corect, meciul n-ar trebui să fie unul teribil de dificil.

Pandurii - Poli 0:1 (0:1)

Mă văd sfârșit la capătul acestei partide, în care m-am enervat și iritat cât pentru multe alte meciuri, deși, probabil, nu era cazul. Golul lui Axente a fost suficient până la urmă, în ciuda erorilor defensive și a ratărilor pe contre ale echipei noastre.

Meciul a început cu o bună ocazie pentru gazde, care au trimis la poartă prin Orac, cu capul, dar Pantilimon a reușit să intervină cu succes. Apoi, după primele zece minute, lucrurile s-au mai așezat și Poli a început să domine teritorial, dar fazele de poartă au venit cu greu pe această lume. În afară de șuturi de la distanță sau câteva incursiuni pe dreapta (mult prea puțin utilizate!), nu au mai fost ocazii mari de gol până la reușita din minutul 42. Atunci, Tameș a executat o fază fixă, aș spune a la Karamyan, Scutaru s-a desprins, a recentrat cu capul și Axente, liber și cu poarta destul de goală, a marcat cu capul.

Repriza a doua a debutat cu un gol anulat, din câte s-a văzut, aiurea, la un presupus henț al lui Zicu. Apoi a urmat calvarul. Pantilimon a ieșit riscant la marginea careului după o minge și, în ciuda faptului că a ciupit mingea cu degetele, se poate considera norocos că arbitrul nu a dictat penalty. Pandurii s-au urcat pe noi ca americanii peste orice națiune pe care doresc să o elibereze și fazele de poartă s-au înlănțuit: min 57, Viera din câțiva metri a șutat o minge ce i-a parvenit cu noroc în Panti; min 60, Panti intervine la un șut al lui Iordache; min 62, deviere milimetrică pe lângă bara porții noastre; min 63 galben Panti pentru tragere de timp (!); min 65, Burcă intervine după ce Panti a fost depășit; și apoi un respiro de zece minute înainte de min 74, Panti apără șutul lui Brata. După această perioadă infernală a început mica sarabandă a contrelor irosite de către alb-violeți. Dintre numeroasele faze avute, doar două au fost finalizate cu șut: Axente, singur cu Popa, n-a reușit decât să-l evidențieze și Goga, la fel, a tras la colțul lung pe lângă. Dar a fost de ajuns în final, am respirat ușurat și migrena ce se anunța s-a disipat.

Îmi vine greu să laud jocul echipei, în ciuda victoriei, fiindcă iarăși nu am reușit să construim faze de atac sănătoase, adică acelea ce duc la ocazii reale de gol. Axente mi se pare incapabil să ducă de unul singur atacul echipei, greu la dribling, greu la viteză, greu la dueluri la cap, greu la finalizare. E important că a reușit să marcheze astăzi, dar la fel a irosit cel puțin două-trei faze foarte promițătoare, fie prin preluări inexacte, fie prin indecizia sa. Magera l-a lăsat destul de singur pe Axente, fiind mai mult prezent în apărare cu execuții reușite, decât în atac, astfel că viața tânărului nostru atacant nu a fost deloc una ușoară. Nu am înțeles de ce am jucat așa de mult pe flancul stâng, când flancul drept era mult mai periculos, dar am apreciat schimbarea lui Scutaru, care defensiv fusese depășit în repetate rânduri. Nu știu dacă era absolut necesară, dar dacă așa a simțit Contra, așa a simțit Contra. Și e bine că nu se teme să facă schimbări înainte de ultimele cinci minute ale meciului.

În rest nu știu, nu mă simt lucid, probabil fiindcă m-a stors atâta acest meci. Cert e că avem a 100-a victorie în deplasare, suntem pe locul doi și neînvinși de nouă etape - și în sfârșit n-am primit gol, deși nu a lipist mult! Există probleme, tot felul de probleme, dar până la urmă nimic nu e tragic. Se mai pot întâmpla multe lucruri interesante.

Poli: Pantilimon (6,5) - Helder (6), Burcă (6), Luchin (6), Scutaru (5,5) - Zicu (6), Tameș (5,5), Bourceanu (5,5), Curtean (5) - Axente (5,5), Magera (5,5)

Schimbări:

Sepsi (6) pentru Scutaru (min 42)
Chiacu (5,5) pentru Tameș (min 62)
Goga (5,5) pentru Magera (min 70)

CR: Juventus București - Poli 1:3 (0:2)

O victorie așa cum ar trebui să fie mai multe victorii, fără emoții și doar cu un minim (e drept, dureros) de complicații.

Alb-violeții au controlat întreaga partida - mai ales până la eliminarea lui Cisovsky -, dar din nou nu au reușit să evite primirea unui gol. Prima fază de gol i-a aparținut lui Mansi, cel mai activ jucător din prima repriză, care a fost găsit bine cu o centrare la cap, dar finalizarea senegalezului a dezamăgit. Trei minute mai târziu n-a mai dat greș, după ce a trecut de un adversar, a intrat în unghi și a șutat la colțul lung, mingea intrând bară-gol (și portarul are o vină). Avea să fie 2-0 în minutul 37, după o nouă fază pe dreapta, Chiacu a trecut de doi jucător și a centrat ideal pentru Tameș, acesta marcând din centrul careului. De partea cealaltă, gazdele au avut o ocazie în minutul 40, la o încercare de lob, dar mingea a fost respinsă în corner. Din păcate, chiar înainte de finalul reprizei, Mansi s-a accidentat și a trebuit înlocuit. Ultima ocazie i-a aparținut lui Chiacu, care a profitat de o recuperare și a ales să tragă în loc să paseze, decizia fiind, finalmente, cea greșită.

După pauză a venit destul de repede următorul gol, anume în minutul 52: Goga a profitat de o ieșire hazardată a portarului, l-a driblat, a pătruns central și a înscris în poarta goală. Câteva minute mai târziu, o pasă filtrantă a găsit un jucător advers în poziție de finalizare, dar Panti a intervenit. Un nou eveniment neplăcut a avut loc în minutul 60, când Cisovsky a intervenit la limită și cam fără rost asupra unui jucător scăpat spre poartă, arbitrul a dat fault și l-a eliminat pe căpitanul nostru - ceea ce înseamnă că probabil va rata și meciul cu Rapid. Din acest moment gazdele au intrat mai mult în joc, dar fără a da naștere la pericol pentru poarta noastră. Mai mult din întâmplare a căzut un gol în minutul 75, când Nica a scăpat de marcajul lui Luchin și a șutat din afara careului, Panti fiind prins puțin în față, astfel că nu a mai putut interveni. Până la final nimic interesant, deci scorul a rămas acesta.

În rest, greu de făcut comentarii. De apreciat prestația lui Dukic, în timp ce Nikolic nu a reușit să facă mare lucru. Precum am mai evidențiat (și deja este dincolo de evidență), iarăși am primit gol, dar măcar nu am mai fost conduși.

Ar fi bine dacă Mansour ar putea reveni curând, dar sunt sceptic. A arătat în această jumătate de oră cel puțin la fel de mult ca Axente în ultimele meciuri, dar ambii sunt jucători de moment, atuul lui Mansi fiind că poate trece de jucători în dribling sau în viteză. Dar problemele-s altele.

Poli: Panti (5,5) - Dukic (6), Cisovsky (5), Mera (6), Luchin (5,5) - Chiacu (6), Poparadu (5,5), Tameș (6), Bourceanu (6) - Goga (6), Mansour (6,5)

Schimbări:

Nikolic (5,5) pentru Mansour (min 44)
Scutaru (5,5) pentru Chiacu (min 61)
Curtean pentru Poparadu (min 85)

Poli - Sportul 2:1 (1:1)

Altă piesă, aceeași actori, același scenariu. Meci greu pentru alb-violeți, chiar dacă Sportului i-au lipsit Varga și Bălan, și victoria, gâfâită, a venit mai mult ca o întâmplare, decât ca urmare a unui joc vivace.

Meciul a început cu Poli în atac, Axente și Curtean mai ofensivi, dar fără șanse mari de gol. Apoi, ca din nimicul pe care îl creăm mereu, Sportul a deschis scorul: era minutul 14, corner de pe dreapta, mingea îl găsește pe Patriche în centrul careului și acesta îl execută pe Pantilimon cu o lovitură de cap, dintre trei fundași timișoreni, printre care și, finalmente, eroul de azi, Scutaru. Meciul a continuat chinuit, cornere irosite de partea noastră, iar atunci când speranțele că va ieși vreodată ceva dintr-o astfel de fază pentru alb-violeți păreau la minimul lor istoric (deși cred că Buia a fost responsabil pentru acesta), Bourceanu a bătut un corner scurt la Zicu, acesta a centrat la colțul lung unde a apărut Scutaru, în viteză, și a marcat cu capul. Din păcate forcingul ce a urmat nu a putut fi susținut, iar până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil.

Repriza secundă a început la fel de greu, dar pericolul a continuat să vină din faze fixe. Astfel, după o liberă ratată de Magera, cam ieșit din formă azi, a urmat una a lui Zicu, care n-a tras tare, dar portarul advers a văzut târziu mingea și a avut probleme în a interveni. În timp ce Helder și Zicu lucrau binișor pe bandă, dar fără a crea mare pericol, oaspeții au fost aproape să dea lovitura, când Curelea s-a eliberat de fundaș, a tras din careu, dar Panti a reușit să scoată. Zicu a urmat la rampă cu un voleu minunat, dar portarul oaspeților a respins, ca apoi, în minutul 71, să vină în sfârșit al doilea gol: corner Tameș, cap Scutaru. Lovitura de grație o putea da Axente, absolut inexistent până la această fază, dar lobul său aproape perfect, deși l-a bătut pe portar, a lovit bara porții bucureștenilor. Totul părea sub control, dar ultimele minute au adus tensiune maximă, la fazele fixe ale oaspeților. Totul a culminat cu mingea trimisă în bară în minutul 90, dar în final am putut răsufla ușurați.

Victoria e sănătoasă, dar jocul bolnav - vorba vine. Alexa, Zicu au fost excelenți, Helder și fundașii buni, iar Scutaru omul decisiv. Axente, de cealaltă parte, cam rămâne fără argumente pentru titularizare, în timp ce Magera, precum am scris, a prins o partidă slabă. Curtean, cu momente bune, dar și cu momente rele, așa cum ne-a obișnuit. Remarc doar schimbarea curajoasă prin introducerea lui Tameș în locul lui Bourceanu, schimbare ce a dat roade la golul doi. În rest, debut nefascinant pentru Contra.

Avem nevoie de mai mult - orice ar însemna asta.

Poli: Pantilimon (5,5) - Helder (6), Cisovsky (5,5), Burcă (6), Scutaru (6,5) - Zicu (6,5), Alexa (6,5), Bourceanu (5,5), Curtean (5,5) - Magera (5), Axente (5)

Schimbări:

Tameș (5,5) pentru Bourceanu (min 57)
Luchin pentru Helder (min 70)
Contra pentru Magera (min 81)

Poli II - Corvinul Hunedoara 1:1 (0:0)

Un nou egal, de această dată după un meci chiar slab, obținut grație golului marcat de Găman.

Poli II, cu Nikolic integralist, a făcut o primă repriză extrem de plictisitoare, alături de adversarii lor de astăzi. Aș putea spune cel mult că fiecare echipă a avut câte o ocazie, alb-violeții la un corner în debutul partei prin Mera, iar oaspeții în minutul 33 la o minge care a ajuns cumva la un jucător hunedorean în mijlocul careului, dar acesta a finalizat slab.

Până să înceapă repriza a doua, ambele echipe făcuseră câte doua schimbări, iar acest lucru a prins în mod cert contur - pentru Poli în rău și pentru Corvinul în bine. Oaspeții au început tare repriza, Cobliș a apărat un șut din interiorul careului care, doar puțin plasat de ar fi fost, nu i-ar fi lăsat șanse portarului nostru. A urmat o fază pe dreapta și un șut la colțul lung, trecut de puțin pe lângă, iar în minutul 55, Cobliș a fost depșit, Dubei a reușit să blocheze șutul, mingea a revenit la un jucător hunedorean în poziție bună și cu poarta goală, dar acesta a trimis peste! Ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat două minute mai târziu, când Dubei a tatonat slab la marginea careului și atacantul oaspeților a a tras pe colțul lui Cobliș, acesta nereușind însă să oprească mingea.

Așa cum se întâmplă adesea, după gol alb-violeții au ieșit mai curajos la joc. Dubei a fost la capătul unei libere bătute de pe dreapta, a trimis cu capul și mingea a poposit pe bară, repetând acest procedeu câteva minute mai târziu, dar cu un grad mai mic de periculozitate. Popovici nu a profitat de o gafă a apărării adverse și a trimis pe lângă din poziție ideală și în minutul 75 Nikolic a trimis cu capul de puțin pe lângă. Egalarea a venit imediat după aceea, același Nikolic prelungind cu capul o minge, doi jucători n-au putut să o reia, mingea ajungând la Găman care a marcat fără mari probleme. Poliștii s-au retras degrabă, oaspeții au încercat să revină la conducere, dar în afară de o ratare imensă a lui Gideon și un șut în portar în ultimul minut al prelungirilor venit de la Nikolic, nu s-a mai întâmplat nimic.

Cred că putem zice cu destulă convingere acuma că debutul acestui sezon este un debut complet ratat pentru Poli II. Urmează și două etape în care alb-violeții stau și își pot reconsidera jocul, dar mai e mult de lucru. Vizavi de jucătorii care au evoluat azi, Zaluschi a fost în continuare singurul care să clădească niște momente bune, în timp ce Mera, integralist, a dezamăgit. Nikolic e mare și puternic, dar în afară de ultimul sfert de oră nu a arătat nimic notabil întreaba partidă - momentan aș zice că e greu de înțeles de ce a fost adus. Dar toți sunt la început, mai merită câteva șanse.

Poli II: Cobliș (5,5) - Rosenblum (5), Dubei (5,5), Mera (5,5), Cuciorvă (5,5) - Popovici (5,5), Poparadu (5,5), Zaluschi (6), Pătraș (5) - Nikolic (5,5), Dobriceanu (5)

Schimbări:

Boștină (5) pentru Dobricean (min 45)
Găman (6) pentru Pătraș (min 45)
Trandu pentru Zaluschi (min 69)
Vucea pentru Popovici (min 80)

Cosmin Contra - antrenor

Avem ceva cu antrenorii. Când nu îi dă Iancu afară (din diverse motive), pleacă ei (tot din diverse motive). Cred că se putea o alegere mai bună pentru echipă (un schimb Petrovic - Antic nu mergea, de exemplu?), dar dacă tot suntem în situația asta, trebuie s-o acceptăm și să ne pregătim pentru ce ne așteaptă. Așadar, va urma un fel de avancronică într-un stil caracteristic optimist. (sau poate necaracteristic)

În primul rând e clar că se va remarca lipsa de experiență, dar e bună vorba că la fotbal se pricepe oriunde. Detaliile tehnice ale antrenoratului pot fi lăsate pe Velcea și Rotariu, Cosmin putându-se pe concentra pe chestiunile unde e necesară fantezia. Aici va vorbi talentul său de antrenor, care rămâne de văzut dacă există sau nu. Vom vedea dacă instinctul său va putea compensa lipsa de experiență.

La Cosmin avantajele vor fi ambiția și curajul, faptul că își cunoaște echipa chiar din teren. Poate vom vedea unele decizii mai tăioase, dar să fie simple, ceva în sensul "Goga vârf împins", și nu vreun nou sistem revoluționar. Sper că deciziile de ordin tactic și alcătuirea lotului nu va fi făcută de întreg staff-ul. Cosmin se poate consulta, cere păreri, dar în final să decidă singur și cum crede de cuviință, că altfel vom ajunge să jucăm cu atacanții în apărare și fundașii în atac. Să fie un singur cap la mijloc, chiar dacă e cu lipsuri.

În ceea ce ne privește pe noi suporterii, lucrurile se schimbă. Nu cred că putem avea pretenții. Dacă vor fi greșeli, fie și majore, va trebui să închidem ochii și să acceptăm situația, să-l încurajăm mai departe. E lucru bun, zic eu. Măcar un sezon, putem merge și noi la stadion, fără să mai fim critici, fără să mai conteze rezultatul final, să ne bucurăm de fotbal. Va fi ca și cum am merge la cinema. Și cine știe, poate Cosmin Contra se va dovedi a fi un erou. Exact ca-n filme!

Personal, de-abia aștept meciul cu Sportul și sper că va fi și lovitura de imagine pe care și-a dorit-o Iancu prin această decizie, adică să fie un public numeros.

Baftă, Cosmin!

Cosmin Contra, noul antrenor al Politehnicii

Surpriza s-a confirmat și Contra este antrenor. Din păcate această schimbare reprezintă doar încă un eveniment din șirul evenimentelor care au dus la instabilitatea acută de pe banca tehnica a alb-violeților.

Faptul că înlocuitorul lui Petrovic este Contra, mi se pare o mișcare cu risc mare. Dincolo de orice experiență acumulată de Cosmin de-a lungul carierei sale, e clar că va avea de învățat până să atingă maximul abilității sale, oricare ar fi aceasta. Cât va conta că este "sânge alb-violet" nu știu, precum am mai zis însă, nu cred că o echipă poate rezista doar din elan și voie bună.

Primul test e deja unul tare greu, împotriva Sportului, deci vine l-andemână vorba aceea cu apa rece. Mie îmi pare o mutare de totul sau nimic, în nota riscurilor asumate de conducere, chiar de ele pare ușor iresponsabile. Până la urmă, la final se judecă totul, decizia e oricum luată, astfel că ne rămâne să sperăm.

CR: Juventus București - Poli

Așadar, până la București în Cupa României, în jurul date de 20 septembrie.

Adio Petrovic, înscăunat Contra?

Știrile orei spun întocmai acestea. Surprinzător? Nu cred, din moment ce plecarea a tot fost vehiculată, iar despre Contra s-a vorbit adesea drept un potențial antrenor al alb-violeților.

Dacă mi se pare potrivit? Nu cred, din moment ce s-a dovedit de atâtea ori că nu poți rezista doar din elan și determinare, iar Contra ar fi doar la începutul unui drum lung, neexperimentat fiind în această carieră.

La o implicare importantă a lui Velcea în această acțiune mă gândesc cu mari rezerve.

Să vedem întâi că se confirmă tot.

Astra - Poli 1:1 (0:0)

Încă un meci de doi bani? Exact, încă un meci de doi bani. De parcă jocul prestat nu era suficient ca să cauzeze peri albi la toți cei implicați sufletește în aceasta partidă, a mai contribuit și panarama de Alexandru Tudor, cea mai panaramă dintre panarame, atât de panaramă încăt se încadreaza la toate trei definițiile ale termenului (1. persoană ridicolă, care se dă în spectacol printr-o conduită aberantă. 2. scandal, gălăgie. 3. femeie de moravuri ușoare), prin maniera sa panaramească de arbitraj.

Din păcate, ca de atâtea ori în ultima vreme, iar am avut de-a face cu o primă repriză fără evenimente interesante. De la o echipă zisă ultra-ofensivă, Poli a devenit copia fidelă a formației de sezonul trecut, fără dram de fantezie și cu un joc ofensiv haotic. Problema e că defensiva sezonului respectiv pare să se fi destrămat și golurile curg în poarta apărată fie de Panti, fie de Taborda.

Așadar, a trecut prima repriză, cea în care nu s-a întâmplat absolut nimic notabil (mingile azvârlite spre poartă cu piciorul nu se pun). Repriza a doua, tot cam ca de obicei, a fost una plină de evenimente, în aceeași proporție bune, cât și rele. Minutul 53 a reprezentat momentul primei adevărate parade a lui Pantilimon în acest sezon, care a scos un gol ca și făcut la șutul lui Fatai, lăsat ridicol de liber după o fază pe stânga. A urmat un șut puternic al lui Seto, pe lângă, înainte ca Magera să marcheze la o centrare foarte bună a lui Helder, dar golul să fie anulat pe motiv de fault - în nota arbitrajului prestat. La nici un minut, gazdele au deschis scorul, faza fiind pe de-o parte o copie la indigo aproape a primei mari ocazii avute de Fatai, și pe de altă parte încă un capitolul din romanul neterminat al gafelor flagrante care duc la goluri evitabile. De această dată au existat mai mulți protagoniști, dar rolul principal ar trebui să-l aibe Bourceanu, care a pierdut o minge ușoară la mijlocul terenului. Faza a continuat cu o lansare pe stânga de unde Mățel a centrat, Scutaru și Alexa au trecut incredibil pe lângă minge și aceasta a poposit - deja vu - la același Fatai, singur singurel în careu, unde Mera (intrat la pauză) nu se regăsea nicicum, și cu o execuție nesigură a reușit să trimită fără șanse pentru Pantilimon. Ca în destule alte partide, alb-violeții s-au mai trezit după gol și au început să atace cu mai mult curaj. Helder a fost la capătul centrării lui Magera, dar a trimis de puțin peste cu capul, înainte ca nou-intratul Zicu să reia frumos din voleu, dar fără prea mare periculo pentru Miron. Magera putea egala în minutul 66, dar libera executată de el a fost deviată pe lângă poartă de zid, în timp ce Astra încearcă să fie periculoasă pe contre. Probabil, dacă Fatai nu se asemăna atât de bine cu Mansour, ar fi putut măcar să-l solicite pe Pantilimon în câteva ocazii, dar așa am scăpat cu fața curată. La o fază pornită, parcă, de la Alexa, Axente a rămas oarecum liber spre poartă și a încercat un lob peste portarul ieșit, dar mingea nu a avut destulă forță să treacă de fundașii veniți în ajutor - în timp ce Axente a fost doborât de portar, dar trecem asta cu vederea. Finalmente, alb-violeții au egalat în minutul 76, la o fază făcută pe stânga de Zicu și Bourceanu, ultimul a centrat ideal pentru Helder, care s-a desprins și a marcat cu capul pentru un meritat gol la debut! Din păcate, cam atât a fost cu fotbaul, căci deși oportunități ar fi existat pe final, jocul lamentabil al lui Axente din aceste minute nu ne-a ajutat cu nimic.

Deși în zilele (orele) următoare vom afla care e destinul lui Petrovic, dacă rămane are mult de lucru la echipă. Helder e un plus, dar jocul e inert cu doi inchizatori, in timp ce Axente nu mai rasufla acolo in atac. Și ce n-am înțeles, ce-i cu pregătitul introducerii lui Mansour în minutele 90+ ? Înlocuirea lui Goga cu Mera s-a dovedit o mișcare proastă, nu atât prin prisma avansării lui Helder, cât fiindcă de regulă nu se fac permutații neforțate în apărare, căci atunci se întâmplă ce s-a întâmplat azi - spații libere și mari între fundași. Nici Luchin pe dreapta nu a dovedit, deși a avut de multe ori ideile bune, dar execuțiile l-au trădat complet. Cam ca și Scutaru pe stânga. În rest, nu știu ce să mai zic, am ratat deja destule diacritice de iritare, deci mă opresc aici.

Poli: Pantilimon (6) - Helder (6,5), Luchin (6), Burcă (6), Scutaru (5) - Curtean (5,5), Bourceanu (5,5), Alexa (5,5), Goga (5) - Axente (5), Magera (5,5)

Schimbări:

Mera (5) pentru Goga (min 45)
Zicu (5,5) pentru Curtean (min 60)

Drobeta Turnu Severin - Poli II 2:1 (1:0)

O înfrângere la limită pentru echipa secundă, și pe final de meci, asta după ce Trandu a reușit să egaleze în minutul 83. Totul, după o săptămână tumultoasă pentru mulți dintre fotbaliștii formației a doua.

Zvonurile și certiduninile ultimei sute de metri

Helder, bifat, Nikolic, bifat, Contra aflăm până vineri și a fost ofertat și MM Stoica.

Despre Helder mi-am declarat deja optimismul, dar Nikolic nu îmi inspira nimic, după repetatele experiențe eșuate cu jucătorii străini aduși pe gratis. E drept că vine dintr-o ligă unde putea învăța ceva fotbal, anume cea belgiană, dar reușitele sale până la acest moment dat sunt puține. A jucat în Liga 1 belgiană, dar a marcat doar două goluri, astfel că e greu de sperat că, peste noapte, va deveni golgheterul de care ducem, totuși, lipsă.

Ar fi bine să rămână Contra alături de club, dar să vedem ce decizia va lua.

Controversatul Stoica ar fi la rândul lui un personaj interesant de avut la club, cel puțin dun punct de vedere sportiv. Oricum, impresia mea este că a evoluat de la perioadă petrecută la Steaua, a devenit mai matur și mai cumpănit, iar succesul avut la Urziceni nu cred că mai necesită comentarii. Sunt sceptic că va veni, dar să urmărim desfășurarea evenimentelor.

P.S. Contra, prelungire până-n iarnă. Foarte bine așa.

Poli II - CFR Simeria 3:3 (2:1)

Tinerii alb-violeți au pierdut astăzi o victorie meritată din cauza unui arbitraj destul de penibil și a unor erori personale cu care suntem deja relativ obișnuiți.

Am ratat prima jumătate de oră, timp în care Poli II a deschis scorul, în minutul 18, prin Popovici. Numai ce ajunsesem că alb-violeții au lovit bara de două ori într-un interval de două minute: mai întâi Jitaru cu un șut de la distanță, iar apoi Popovici, din poziție ideală. E incredibil că mingea n-a trecut linia porții în faza respectivă, iar apoi a sărit la Jitaru care nu a țintit cadrul porții. În minutul 40 au egalat oaspeții, la primul șut pe poartă, după o incursiune pe dreapta și un șut puternic la colțul scurt - Cobliș putea mai bine, zic eu. Poli a revenit rapid în frunte, grație efortului lui Pătraș, care a recuperat o minge pe stânga, a avansat, apoi a centrat în spate, Poparadu a driblat din preluare și a șutat la colțul lung, pecetluind un gol chiar excelent.

Repriza a doua a început mai bine pentru cei de la Simeria, care au forțat încă de la debut. În primele minute ale mitanului au nimerit bara, de la distanță, într-o fază în care Cobliș era spectator, înainte ca portarul nostru să respingă cu piciorul la un atac periculos. Tot Cobliș a mai parat un șut în minutul 57, înainte ca alb-violeții să înceapă să miște iar în ofensivă. Popovici a avut șansa desprinderii, dar lobul său a trecut pe lângă portă, și în minutul 72 a avut loc prima fază foarte discutabilă a meciului. Boștină a marcat cu capul după un duel cu portarul advers, la marginea careului mic, dar arbitrul a dictat fault în atac - părerea mea, portarul nu a ajuns să prindă mingea și Boștină a marcat corect. Dar la noi astea se dau mereu. A urmat o indirectă pentru noi, din careul advers, dar ocazia a fost irosită și imediat a urmat o nouă fază foarte discutabilă: un jucător al Simeriei a șutat în forță de la marginea careului și mingea l-a lovit pe Zaluschi în braț, care braț era evident lipit de corp și care Zaluschi se afla la doar câțiva metri de jucătorul care a șutat. Arbitrul a considerat că a fost fază de penalty și oaspeții au egalat. Un minute mai târziu, în baza degringoladei din apărarea noastră, CFR a trecut în avantaj, după ce un jucător de-al lor a avut prea mult timp să tragă din marginea careului și Cobliș a plonjat lent și târziu. Prima noastră ocazie reală, după mult timp, a venit în minutul 81, când șutul lui Ganea a fost parat și Jitaru a irosit o nouă mingea ce l-a găsit liber în careu. Șansa (dreaptă) a fost finalmente de partea noastră, căci Dubei a egalat cu capul în penultimul minut de joc, aflându-se la capătul unei centrări foarte bune de pe flancul drept.

Nu știu dacă ar mai fi ceva în plus de zis, în afară faptului că Poli II a jucat frumos în prima parte a meciului, cedând ușor din inițiativă în mitanul secund. Și așa însă, victoria trebuia să fie a noastră.

De plăcut mi-a plăcut Zaluschi. De displăcut mi-a displăcut Cobliș. Restul, pe undeva la mijloc.

E bine de văzut că Petruescu comunică mult cu jucătorii în timpul meciului și aș spune că, dacă lucrurile merg cum ar trebui, avem o șansă bună de a termina printre primele echipe, poate chiar promova. Nu e vreo prezicătură fantastică, dar eu nu îmi pot asuma din astea.

Poli II: Cobliș - Rosenblum, Rațiu, Dubei, Savu - Popovici, Zaluschi, Poparadu, Pătraș - Jitaru, Boștină

Schimbări:

Ganea pentru Pătraș (min 65)
Sandu pentru Savu (min 80)
Dobriceanu pentru Boștină (min 80)
Trandu (?) pentru Zaluschi (min 80)

Un Helder de speranțe

Prosport, precum anunțase și acuma câteva zile, ține steagul sus în ceea ce privește zvonita sosire a lui Helder la Timișoara. Actualul dinamovist, fost rapidist, de fapt brazilian, evoluează pe mult suferindul post de fundaș dreapta. La 22 de ani a arătat că poate fi o soluție bună pentru Liga 1, fiind un fotbalist foarte rapid și cu un aport ofensiv sănătos.

Mai multe nu știu să zic, din moment ce nu l-am văzut decât în partida noastră împotriva giuleștenilor. Dar m-ar bucura să se confirme această mutare, Helder mi-a inspirat mereu ceva pozitiv, iar faptul că nu s-a adaptat la Dinamo nu știu dacă e neapărat un lucru rău. Vom vedea, bănuiesc.

Drumul spre Urziceni

După ce măreața Liga 1 s-a debarasat de campioana de acuma doi ani și vicecampioana anului trecut, Unirea Urziceni, aceasta va fi menținută artificial în viață printr-o serie de împrumuturi. Aș remarca faptul că în majoritatea campionatelor nu ai voie să împrumuți cu nemiluita, dar ar fi contrar spiritului competiției noastre să interzici acest lucru și aici.

Pe lângă pleiada de jucători ce va pleca de la Steaua către Urziceni, se pare că și Poli va trimite niște fotbaliști acolo. Cobliș, Ganea și Zaluschi sunt numele oarecum certe și lor li s-ar putea alătura Popovici și Pătraș. De bun augur pentru ei, care și așa nu evolueaza la un nivel competitiv care să le fie de real folos.

Rezultate sondaj

Optimism avem destul la nevoie, se remarcă. Din păcate, eu nu pot spune că mă enumăr printre cei care speră la titlu, deși nu îmi displac semnelele jocului nostru. Avem un prim unsprezece solid, dar rezerve care nu au putut sau nu au avut ocazia să confirme încă și dincolo de toate mă tem de atmosfera de la club și lipsa de bani. Dacă vor place niște jucători la iarnă, cum a amenințat deja Iancu, atunci chiar ar fi exagerat să sperăm la mai mult decât o calificare europeană.

Trebuie spuse câteva cuvinte și despre adversari, care îmi par destul de competitivi.

Steaua, actualmente lider, e firavă și are un antrenor care nu inspiră încredere, dar are un lot foarte promițător, care odată întărit cu jucătorii de la Urziceni va deveni tot mai redutabil cu trecerea etapelor.

Dinamo suferă mult și nu are un lot deosebit de echilibrat, însă dispune de câțiva jucători care pot face diferența. E greu de zis ce rol vor juca, dar dacă problemele lor defenisve vor pesista, atunci nu-i văd contracandidați serioși. Bine, vorbesc de probleme defensive când și noi suntem posesorii lor, deci acest lucru reflectă și una din reținerile importante pe care le am față de jocul nostru.

Rapid are probabil cel mai complet și matur lot din echipele cu pretenții, ceea ce. de bine și de rău, nu este o garanție a succesului la alb-vișinii. Labilitatea dovedită în meciul cu Dinamo denotă anumite carențe de atitudine, de forță colectivă, fapt care va fi decisiv în tentativa lor de a reveni măcar pe podiumul fotbalului românesc.

CFR Cluj și FC Vaslui, deși bine "echipate", se chinuie în acest debut de sezon. CFR joacă la același nivel chinuit ca în returul anului trecut, dar rezultatele nu mai vin, în timp ce la Vaslui pare a fi mult de lucru pe plan tactic și mental. Loturi bune există la ambele echipe, dar dacă nu-și revin curând, le va fi greu să recupereze mai târziu timpii pierduți acuma.

Urziceniul, după toate aparențele, este ieșit din luptă, deci nu-și mai au loc părerile.

Cât despre noi, pe lângă subțirimea lotului aș evidenția continua lipsă a unui atacant. Axente a făcut câteva meciuri bune, dar e prea mult să mizezi luarea titlului pe un singur atacant și acela neexperimentat. S-a văzut în ultimele meciuri că atunci când e pus să lupte cu mai mulți adversari, nu prea are forța sau viteza de a-i depăși. Și flancul drept suferă destul de mult, iar aici nu pare a căuta nimeni o soluție externă, ceea ce iar mă face să fiu reținut.

Normal, orice se poate întâmpla, dar de la acest enunț vag și împăcuitor la a nutri speranțe reale (și implicit a avea așteptări!) pentru titlu e un drum de mers.



Sperați la titlu?

Da - 20 voturi (60%)

Nu - 13 voturi (39%)

Total voturi: 33

Steaua - Poli 1:1 (0:0)

Un egal...neașteptat? Nu cred. Un egal ce putea ieși prost pentru noi din cauza unei abordări ultra-defensive, cu siguranță. În final, o puteam întoarce complet dată fiind oboseala Stelei, lucru pe care a mizat probabil și Petrovic, dar n-a mai fost să fie. Oricum, în fața unei echipe de tineret speranțe care, cel mult, are un plus în tehnică față de formația noastră obișnuită, se putea mai mult și ar trebui să regretăm că n-am obținut mai mult.

Poli a început cu cinci fundași partida și acest lucru s-a simțit cât se poate de acut. Exceptând ocazionalele faze pe stânga, unde Curtean a mai mișcat ceva, restul ofensivei nu a reușit să se impună deloc, nici Axente, nici Goga nefiind capabili să-și depășească adversarii. S-a remarcat de la început jocul agresiv și determinat al mijlocașilor noștri care au și făcut multe recuperări, dar degeaba din moment ce nu aveau cu cine să continue în atac. Steaua a dominat teritorial, dar nu a părut convingătoare în preajma careului nostru și drept urmare toate ocaziile lor de-a lungul meciului au venit după faze fixe sau șuturi de la distanță. A fost întâi șutul pe lângă al lui Stancu după lansarea lui Tănase, o jumătate de ocazie să-i zicem, care jumătate a devenit completă în minutul 34, când Lato a tras de la distanță și Pantilimon a parat. Bicfalvi a mai încercat un șut pe final de repriză, la o minge ce i-a parvenit întâmplător, dar și acesta a trecut pe lângă, lăsând scorul la pauză un bine meritat nimic la nimic. Dar mai mare nimicul nostru.

Mitanul secund a început în aceeași notă, până în minutul 53. La faza aceea, alb-violeții nu au putut degaja mingea din preajma careului (oarecum prin Luchin, dar vina e una colectivă), Surdu a recuperat și a fost nevoie de intervenția lui Alexa pentru a-l opri din înaintare. Libera de la marginea careului a fost executată de Stancu pe colțul lui Pantilimon și, spre marele noroc al acestuia a lovit bara (cât de imputabil ar fi fost un gol pe acel colț?), dar cam aici a luat sfârșit norocul, căci mingea a sărit la Păcurar care a tras din prima, o torpilă la care Panti nu a mai putut face nimic, vorba vine. Finalmente, văzut pus la colț, Petrovic a făcut schimbările ce se impuneau: în scurt timp au intrat Zicu, Magera și Contra și steliștii s-au retras în apărare. În timp ce gazdele încercau să flirteze cu niște contra-atacuri, Axente ar fi putut marca la o deschidere a lui Bourceanu, dar voleul său a trecut pe lângă. A urmat o perioadă în care Poli a încercat niște șuturi de la distanță, fără succes însă și totul a continuat în acest ritm până la faza excelentă a lui Zicu în minutul 80. Acesta a înaintat de unul singur pe centru, a reușit un un-doi cu Contra și a scos o liberă de la marginea careului, aidoma celei avute de Steaua mai devreme. Contra, zis la ultimul meci în carieră, a șutat perfect la colțul lung, așa cum a mai făcut-o pentru alb-violeți din lovitură liberă, și Tătărușanu nu a mai putut interveni! Într-un crescendo evident, Poli putea da proverbiala lovitură în minutul 87, când Zicu i-a pasat lui Magera în careu, acesta s-a întins să ajungă la minge, dar nu a reușit s-o plaseze pe poartă din poziție de singur cu portarul. Pe final Steaua a mai încercat câte ceva, reușind să aducă mingea în preajma porții noastre, dar n-a mai ieșit nimic și s-a terminat egal, așa cum a fost să fie.

Repet, e păcat că nu a ieșit mai mult, dar riscul minim asumat de Petrovic a dat rezultatul dorit. E păcat, fiindcă aveam o echipă mai matură și mai capabilă decât Steaua, dar la fel de bine s-a simțit viteza superioară a bucureștenilor, ceea ce ar fi fost tare periculos pentru o apărare mai aerisită. Exceptând ezitarea ce a precedat libera ce a precedat golul, Luchin mi-a plăcut prin intervenții și joc (a chiar urcat în atac fără să piardă mingea), dar nici Mera, Scutaru sau Sepsi nu au avut prestații de ignorat - Burcă, încă în faza de adaptare, dar fără erori. Bourceanu și Alexa s-au zbătut mult la mijloc, însă a fost evident că aveau de dus mai mult decât puteau duce, mai ales dată fiind lipsa de inspirația a atacului nostru. Dacă la Axente are un cuvânt de spus și oboseala (deși, sincer, m-am cam săturat să văd tentativele eșuate de depășire în viteză la preluare), e greu de zis ce ar fi de făcut în cazul lui Goga, care continuă evoluțiile slabe din finalul sezonului trecut, numai că nici nu mai înscrie.
Schimbările au dat în mod evident un nou suflu echipei, și pe fondul retragerii gazdelor, dar oricum toate fazele au trecut fie prin Contra, Magera sau Zicu. Despre Contra sunt multe de spus și ele vor fi spuse când vine momentul. Cert e doar că am avea nevoie de el. Magera și Zicu, ambii mai puțin decât la 100%, sunt primordiali pentru succesul alb-violeților, deci să sperăm că la următoarea partidă îi vom avea în teren încă din primul minut.

Petrovic trebuie să-și asume criticile pentru abordarea din prima repriză, dar trebuie ținut minte că are de gestionat un lot subțire valoric, venit după o perioadă în care s-a jucat mult și câțiva jucători importanți au avut probleme fizice. Sper doar că acest meci a oferit dovada necesară faptului că nu ajunge să te aperi cu toată echipa ca să nu iei gol, chiar și în fața unui adversar de (cel mult) același nivel.

Totuși, iarăși neînvinși în Ghencea, nu e chiar atât de negru dracul.

Poli: Pantilimon (5,5) - Sepsi (6), Burcă (5,5), Mera (6), Luchin (6,5), Scutaru (6) - Alexa (5,5), Bourceanu (5,5) - Curtean (5,5), Axente (5), Goga (4,5)

Schimbări:

Zicu (6,5) pentru Goga (min 54)
Magera (6) pentru Sepsi (min 57)
Contra (6,5) pentru Curtean (min 64)

Scorilo Caransebeș - Poli II 3:0 (1:0)

Debutat neașteptat de slab pentru Poli II în era Petruescu, asta după mai multe rezultate pozitive în pregătiri. E drept, echipa venea după înfrângerea la unsprezece metri din Cupa României de doar câteva zile, deci asta ar putea explica rezultatul nefavorabil.

Astăzi a apărut și informația plecării lui Moroșan, unul dintre cei mai talentați jucători de la echipa secundă, ceea ce nu poate fi decât o veste proastă. Atacantul a ajuns la Petrolul Ploiești, după ce a câștigat un litigiu cu Poli pe fondul unei breșe în contractul său. De ce a vrut să plece și de ce a putut s-o facă sunt cele două întrebări care își caută răspunsul.