Cheia barajului: o defensivă complex(at)ă

Cheia succesului pentru Poli, care nu înscrie de regulă mai mult de un gol pe meci (1,02 ca să fim exacți), este reducerea numărului de goluri primite. În turul play-out-ului am marcat de șapte ori, încasând doar trei goluri niciodată mai mult de unul într-un meci - în consecință, am pierdut doar o dată, am făcut două egaluri și am învins de patru ori. În retur de play-out am marcat de nouă ori, dar am și primit unsprezece goluri, fiind învinși de trei ori, reușind trei egaluri și o singură victorie.

Ce a dus la deterioarea aceasta? Primul lucru pe care trebuie să-l recunoaștem este că, în ansamblul sezonului, nu vorbim de o deterioare. Apărarea a fost cu 50% mai puțin permeabilă în play-out decât în sezonul regulat - în parte fiindcă adversarii au fost mai slabi, dar și fiindcă, măcar o vreme, apărarea s-a stabilizat. Știind însă ce de probleme am avut cu accidentările, m-am întrebat cum a arătat de fapt această stabilitate și am căutat să văd dacă există vreun jucător sau, mai degrabă, o configurație cheie.

Deci am luat toate permutațiile făcute pe parcursul sezonului (exclusiv în campionat) - și m-am șocat de câte au fost la număr.

Sunt puține variante care au scăpat nefolosite, mai ales dacă ne aducem aminte că până și Neagu, considerat submediocru în prestațiile sale pe postul său de bază în flancul stâng, a fost băgat în dreapta (o cauză pentru asta este teama lui Popa de a-l introduce pe Haruț - sau, în general, jucători tineri - în meciuri cu miză). Se observă faptul că n-am folosit nicio configurație mai mult de patru partide, inițial datorită randamentelor fluctuante și ulterior din motive medicale.

Am pus mediile noastre și golurile primite pentru fiecare permutație, alături de golurile marcate, care ar fi putut afecta media în mod disproporționat. Paradoxal, alăturarea Bocșan-Șeroni are atât una din cele mai mici medii, cât și una din cele mai mari medii. Aș explica-o zicând că e greu să tragi concluzii pe mostre atât de reduse.

Pentru a sintetiza cumva această listă fenomenală - insist, 16 combinații la 40 de meciuri! - am grupat fundașii centrali și fundașii laterali, chiar dacă nu e o treabă tocmai kosher.

N-a ieșit ceva mult mai edificator, deși parcă mai arată cumva. Ce m-a surprins a fost că la centrali combinația Scutaru-Bocșan, chiar și cu relativ puține meciuri, a prins așa o notă mare. Mai edificator este însă numărul de goluri primite pe meci, acolo unde Scutaru-Cânu punctează cel mai bine, ceea ce îi trage însă înapoi sunt câteva meciuri cu greșeli personale grave.
Ce mă miră mai puțin este că acele combinații cu Șeroni în centru n-arată grozav - de fapt de aici am și pornit cu analiza, discutând pe facebook despre locul lui Șeroni.

Pe lateral varianta Străuț-Șeroni tronează, fiind o combinație în care am marcat de trei ori și am primit cele mai puține goluri. Combinațiile cu Neagu pe stânga suferă la medie, din moment ce Neagu are în cont niște meciuri notate drastic, dar ca număr de goluri primite nu stă așa de rău alături de Străuț.

Așadar și cifrele dictează ceea ce știam cumva: că Străuț - Scutaru - Cânu - Șeroni, cu toți apți de joc, e cea mai bună linie defensivă de care dispunem. Cum însă nici Scutaru, nici Șeroni nu s-au prezentat grozav în ultima vreme, după accidentările suferite, avem toate șansele să refolosim apărarea de la Mediaș, o apărare care are cifre decente, dar este deosebit de vulnerabilă fără susținerea liniei de mijloc. Ceea ce ne aduce la unul din clișeele fotbalului modern: apărarea se face cu toată echipa.

Cu siguranță, mai ales când mijlocașii îți pun adversarii în cârcă cu pase greșite și mingi pierdute în propria jumătate. Doar că n-ai cum să scapi, contează mult și care-s ăia patru din fața portarului.

Note Mediaş - Poli (p-o, et. a 14-a)

Mediaș - Poli 2:2 (2:1)
[62 voturi]

---

CRONICA MECIULUI

---

Marius Curileac

Poate că era loc de o intervenţie mai bună la libera lui Eric şi poate că ieşirea la Munteanu, care ulterior a tras peste doar cu Cânu în poartă, a fost hazardată. Uneori îmi pare prea greoi, Curileac. Dar în acest meci a scos trei goluri și a prins mingile dificile, astfel că am rămas cu şansa egalului pe care ulterior l-am obţinut. Nimic nu putea fi mai de preţ.

Nota Cronicii: 6,5
Nota comunității: 5,6

---

Bogdan Străuț

Intrat într-o formă mai bună de câteva meciuri, trebuie doar să-nchid ochii pentru a vedea mingea trimisă de Străuţ în gura porţii pentru Popovici şi lovitura cu capul, ratată, a acestuia. Ar fi trebuit să egalăm atunci. Defensiv a evoluat în nota colegilor de linie, dar spre deosebire de alte partide, flancurile mi s-au părut mai puţin vulnerabile decât zona centrală.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 5,9

---

Cristian Bocșan

La golul doi îl priveşte pe Cânu, în loc să-l dubleze, apoi face un pas greşit la ofsaid şi îi oferă tot spaţiul de pe lume lui Buziuc, iar la ratarea lui Munteanu se repliază în reluare. Partea bună e că în rest prestaţia sa n-a fost grav deficitară, iar la fazele descrise vina se mai poate împărţi. Odată ce treburile s-au complicat în repriza secundă și apărarea a fost mai descoperită, m-a impresionat, cumva.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,6

---

Gabriel Cânu

Pe de-o parte, aşa cum s-a văzut mai bine la televizor, Cânu n-a fost providenţial la niciuna din fazele periculoase rău ale primei reprize. Ba chiar îl priveşte cu lejeritate pe Munteau înainte de a fugi totuşi în poarta lăsată liberă de Curileac. În partea secundă însă mi-a lăsat impresia omului care împinge echipa din spate, multe acţiuni de "construcţie" au început de la el, iar deşi am fost mai expuşi, atât el, cât şi Bocşan au reuşit să oprească atacurile rapide ale gazdelor. 

Nota Cronicii: 6,0

Nota comunității: 6,3

---

George Neagu

Exceptând nesincronizarea la ocazia lui Buziuc, jocul lui Neagu a fost competent defensiv şi inexistent ofensiv. Faptul că n-a fost pe nicăieri la golul doi i se datorează lui Fucek. Să-l vedem în duel cu fosta sa echipă, la baraj.

Nota Cronicii: 5,5

Nota comunității: 5,6

---

Andrei Artean

Uneori mă oripilează pur şi simplu calitatea paselor lui Artean, care ca mijlocaş central ar trebui să poată deservi măcar coechipierii în 15-20 metri fără a compromite o acţiune. Nu am de ce să-i critic implicarea, evidentă cumva mai mult după meci, decât ca rezultate în timpul partidei. De fapt, aproape tot răul în acest joc a plecat de la slăbiciunile liniei de mijloc, care a expus defensiva la fel şi fel de atacuri. Ca omul numărul unu la centru, mă aşteptam la mai mult.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,7

---

Josip Šoljić

Un meci de groază făcut de ambii croaţi, protagonişti mai des în rău, decât în bine. Pe lângă faultul neglijent cauzat la libera din care s-a deschis scorul, letargia cu care îl marchează pe Eric atunci când Fucek pierduse mingea la centru exprimă perfect prestaţia noastră din prima repriză. Şi n-a fost singura fază în care Šoljić a părut în reluare. De departe cel mai slab meci pe care l-a făcut de când e la Poli, poate şi sub presiunea rezultatului.

Nota Cronicii: 4,0
Nota comunității: 5,0

---

Cristi Bărbuţ

Nimic nou de la Bărbuţ. Exceptând o fază bună finalizată lamentabil, încă la 0-0, rata de succes a acţiunilor sale a fost departe de unde mi-aş imagina-o. Chiar şi la cele două-trei faze promiţătoare în care a primit mingea în colţul careului, m-a mâncat instant în stomac senzaţia că n-am motiv de speranţe. M-aş fi gândit că se cade reducerea presiunii exercitată prin repetatele titularizări ale lui Bărbuț, în ciuda formei sale - în orice caz atâta timp cât Mailat stă pe bancă. Dar dacă aş avea de ales între Fucek şi Bărbuţ, nu ştiu care ar trebui mai degrabă sacrificat - asta deşi pe forma recentă, croatul a mai repurtat un succes, două.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,0

---

Josip Fuček

Că tot l-am adus în discuţie, şi forma lui a prins punctul minim în acest meci. Eroare care a dus direct la golul doi a fost precedată de mai multe mingi pierdute, într-o demonstraţie de neputinţă rară din partea sa.

Nota Cronicii: 4,0
Nota comunității: 3,7

---

Marius Croitoru

Nu ştiu ce anume a fost în prestaţia lui Croitoru care mi-a lăsat un gust amar. Deja de la prima liberă bătută direct în zid, care i-a pus pe găzari pe o contră fioroasă, căpitanul detronat în favoarea lui Cânu  m-a stresat. Într-un anume sens, gestul de-căpitanizării e unul bizar, dar probabil consecinţă a scandalului de la pauza meciului trecut şi a altor valuri croitoreşti. Implicarea sa a fost limitată, succesul şi aşa, iar de prea multe ori l-am remarcat răstindu-se la un coleg sau la altul. Tensiunea nu iartă pe nimeni.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,7

---

Alexandru Popovici

Am fost aproape să ne vedem forţaţi să ne redenumim trofeul. Contribuţia la cele două goluri ar fi fost de vis, dacă era completată de o reuşită la centrarea lui Străuţ din debutul reprizei secunde. Fără spaţii, Popovici s-a chinuit să intre în joc, ceea ce face ca reuşitele sale la puţinele oportunităţi avute să fie cu atât mai preţioase. Mai câteva goluri cu UTA şi poate ne mai răzgândim şi noi.

Nota Cronicii: 6,5
Nota comunității: 7,3

---

REZERVE

---

Sebastian Mailat

Popa se încăpăţânează să nu-l titularizeze pe Mailat de prea mult timp. În această partidă prestaţia sa ne-a salvat de la retrogradarea directă, din nou cu precădere din flancul stâng, unde pare să-şi poată etala cel mai bine calităţile. Nimeni nu vrea să pună responsabilitatea salvării exclusiv pe umerii săi, dar e la mintea cocoşului că atunci când flancurile (sau orice compartiment) nu-ţi joacă mai nimic, trebuie să faci o schimbare de abordare.

Nota Cronicii: 6,5
Nota comunității: 8,3

---

Cătălin Doman

Introdus (prea) târziu în joc, Doman a reuşit totuşi să se facă simţit, căci tocmai el a iniţiat faza golului egalizator. Mă îndoiesc că poate duce un meci întreg, însă la cum arată jocul nostru ofensiv, avem nevoie de mai mult de un sfert de oră cu el pe teren.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 6,5

---

Alin Şeroni

Andrei mă tot bâzâia că trebuie să intre Şeroni în atac. Cum a făcut-o, a apărut un nou tip de pericol în zona careului advers. Dacă intra şutul său de la douăzeci de metri, era culmea inspiraţiei. Cu un Şeroni la nivelul său maxim arătat în acest sezon, nu mi-ar fi teamă de baraj.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 6,3

---

ANSAMBLU

---

Ionuț Popa

Nu cred că Popa a reuşit să monteze jucătorii pentru acest meci. Că avem mari dificultăţi în a crea pericol când suntem obligaţi s-o facem nu e ceva nou, astfel că în acest context este admirabil că am reuşit să marcăm de două ori din acţiune. Şansa lui Popa s-a numit Mailat, sau poate lipsa gravă de formă a lui Fucek, vizibilă din satelit. Altfel poate trebuia să treacă o oră de joc până la introducerea mijlocaşului de bandă, aşa cum a fost şi în cazul lui Doman. Apoi, imediat după golul Botoşaniului, ne-am retras mai repede decât aramtă dacă, deşi eram periculoşi în acele momente şi n-aveam garanţia rezultatului din Moldova. Colac peste pupăză, declaraţiile de după meci au inspirat o deconectare rece de la dramatismul a ceea ce se întâmplase, cu săgeţi absurde trimise în direcţia Mediaşului, a Pandurilor, a Chiajnei, în condiţiile în care noi avem probleme noastre. Frustrant.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 6,1

---

Echipa

Dacă echipa nu credea, nu mai aveam despre ce scrie în zilele următoare. Asta în ciuda faptului că anumiţi jucători au dezamăgit grav sau că, per ansamblu, am părut anesteziaţi o mare parte din timp. La aproape fiecare reluare se remarcă un alb-violet plimbându-se pe teren, ceea ce e de neînțeles. Am avut multă şansă, dar victoria Botoşaniului ar fi fost degeabă dacă nu luptam cumva pentru a reveni, după ce o repriză întreagă am părut în genunchi. Asta admir. Pentru dubla cu UTA va fi nevoie însă de altceva, de mai mult pragmatism, de mai multă unitate, şi atunci putem desăvârşi minunea şi să ne apucăm să făurim statuile alea.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,9

---

Omul meciului

Alexandru Popovici - 21%
Sebastian Mailat - 71%
Gabriel Cânu - 1,6%
Marius Curileac - 1,6%
Sincer, n-am nicio idee - 4,8%

Mediaș - Poli 2:2 (2:1)

Nu mi-aș fi imaginat niciodată acest final, dar nici prestația echipei noastre. E pentru prima dată în istoria trăită de mine când ne-au ajutat rezultatele, ba mai mult o echipă fără absolut nici un interes a înscris în prelungiri și ne-a scăpat de retrogradarea directă, atunci când noi am fost neputincioși. În mare parte din timp n-am văzut nimic care să mă facă să sper la o salvare și nici acum nu îmi explic cum am reușit. Poate doar Popovici și Mailat, protagoniștii celor două goluri providențiale, ar putea să o facă.

Încă de la început mi s-a părut că am intrat temători, chiar mai mult decât în meciul de acasă cu Pandurii. Am greșit mult, chiar jucătorii cu experiență pierzând mingi și punându-i pe medieșeni în ocazii clare de gol. Prima a venit în minutul 6, când Munteanu l-a testat pe Curileac, cu un prim șut de la distanță. Cu siguranță nici golul Chiajnei împotriva Voluntariului n-a ajutat moralul echipei. Lovitura în cap am primit-o repede, în minutul 13, când Šoljić a uitat să pună frână la fel ca în meciul de la Chiajna și a faultat din spate. Eric a executat excelent și a deschis scorul.

Mai frustrant este că echipa n-a părut să aibă nici o reacție, nici un pic de voință și nici măcar vreun fel de idee de joc. Am construit cu migală ca meșterul Manole, cu pase de-a latul între fundași, iar când mingea ajungea pe la mijlocul terenului, toată construcția se năruia. Diferența între legendă și realitate este că Poli de azi n-a avut nimic din iscusința meșterului.

Logic, în minutul 24, avea să vină și golul doi după a nu știu câta minge pierdută de Fuček la mijloc. Același Eric venise nemarcat în flanc și după ce a primit mingea, a plasat-o pe lângă Curileac pentru 2-0. Putea fi 3-0 în minutul 28, tot pe contraatac. Apărarea ieșise greșit în întâmpinare, astfel că Buziuc primește mingea față în față cu Curileac, dar trimite în el. Munteanu ne iartă din nou șapte minute mai târziu, când îl ocolește cu ușurință pe Cânu ca să primească o minge la întâlnire. Curileac intră hazardat, astfel că medieșeanul rămâne cu poarta acoperită doar de Cânu, dar trimite peste.

Cred că un spectator neutru care ar fi știut că meciul are o miză, dar n-ar fi știut exact care, ar fi spus că Poli face blat ca să câștige Mediașul. Atât de ridicolă mi s-a părut prestația noastră. Ne-am menajat atâta pentru acest final de campionat, dar parcă în finala Cupei Ligii am fost mai pregătiți decât pentru meciul de azi.

Plin de nervi, am fost la un pas să comut de tot pe meciul Voluntariului, ilfovenii fiind singurii care puteau să ne salveze la acest scor și mai ales cu prestația noastră jalnică. Dar cumva, parcă din pură întâmplare, reușim să reducem din diferență în minutul 38. Gazdele pierd și ei o minge la mijloc, iar Mailat, introdus cu nici zece minute mai devreme, preia și îl deschide pe Popovici cu o pasă excelentă la întâlnire. Atacantul nostru driblează și portarul și înscrie.

Am început să sper din nou și chiar dacă nu reușeam egalarea înainte de pauză, măcar intram cu un alt moral după. N-am reușit egalarea, iar Curileac a mai scos un șut bun al lui Munteanu. Într-adevăr, în repriza a doua am intrat mai hotărâți în joc... vreo șase minute până la ocazia lui Popovici care a primit o centrare foarte bună de la Străuț în fața porții, dar n-a reușit să trimită cu capul, având mai degrabă o execuție deplorabilă.

Minutele începeau să se scurgă și ochii îmi fugeau mai mult spre meciul de la Pitești unde chiar dacă nu se întâmpla mare lucru, părea că se întâmplă mai mult ca la noi. Am revenit din nou la pasele de-a latul, iar Popa refuza să facă vreo schimbare.

Chiar de medieșenii s-au relaxat, ocaziile acestora n-au încetat și doar Curileac ne-a scos în două-trei faze iminente. Într-un final, a intrat Doman abia prin minutul 75, dar egalarea a apărut cam tot din senin, în minutul 81, chiar la o pasă excelentă a decarului nostru, ce l-a deschis pe Popovici în flancul stâng. Acesta a pătruns până la marginea careului, în timp ce Mailat s-a demarcat foarte inteligent la colțul lung. Popovici i-a centrat inspirat, mingea depășind toți fundașii, iar Mailat a trimis în poartă.

Popa îl aruncă și pe Șeroni în atac, iar schimbarea se vede aproape instant. Fundașul obține o lovitură liberă, irosită de Croitoru, apoi are o ocazie în interiorul careului, precum și un șut periculos de la distanță care a trecut pe lângă vinclul porții. Între timp, Botoșaniul deschidea scorul ceea ce îngropa Pandurii și ne trimitea pe noi la baraj. Popa a și intrat prompt în teren să spună echipei să se retragă. Astfel, în loc să urmărim golul victoriei și a scăpării totale de retrogradare, ne vedem presați în careu de medieșeni și cu pericolul ca Pandurii să egaleze și situația să se răstoarne din nou. Scăpăm să primim gol când la o centrare mingea sare în piciorul lui Romeo în 6 metri și apoi în brațele lui Curileac, pe fază.

Dar nu scăpăm de egalarea Pandurilor (realizată chiar de fostul polist Florin Ilie), astfel că ne trezim că mai avem doar trei minute să înscriem golul izbăvirii. Când Tudor fluiera finalul, eram retrogradați. Dar Botoșaniul a înscris în minutul 94 și după câteva lungi minute am putut răsufla ușurați.

N-am crezut niciodată că vom reuși să scăpăm de retrogradarea directă, dar să nu mă pot bucura pe deplin. Mi s-a părut că am avut una dintre cele mai slabe prestații din acest campionat. Chiar dacă am înscris două goluri frumoase, 90 de minute nu am arătat ca o echipă care se poate și care ar vrea să se salveze. Nu știu cât e neputința jucătorilor, cât a fost miza și cât a fost slaba pregătire a meciului. Popa mi s-a părut complet depășit de moment, atât prin abordarea jocului, prin reacții, cât și prin declarații. Indiferent de rezultatele celorlalte echipe, am depins mereu doar de noi. Ironia face ca tocmai altă echipă să ne fi salvat, pe lângă cele două sclipiri de moment ale jucătorilor noștri.

Aș fi vrut să spun „Bravo Poli!” dar rămâne pentru baraj. Cu orice altă echipă ar fi fost mai ușor, dar cu UTA va conta mai mult decât valoarea jucătorilor. Echipa trebuie să-și strângă ultimele resurse. Am vrut numai finale, mai avem parte de încă două.

Poli: Curileac - Neagu, Cânu, Bocșan, Străuț - Artean, Šoljić - Fuček, Croitoru, Bărbuț - Popovici

Schimbări:

Mailat pentru Fuček (min 29)
Doman pentru Šoljić (min 75)
Șeroni pentru Străuț (min 84)

Avancronică: ultimul meci

Acum cinci ani scriam o avancronică cu același titlu: „ultimul meci”. Atunci era vorba de ultimul meci al unei ere - „era Iancu”.

După un sezon de liga a doua teribil de anost, cu singura sclipire fiind meciul de cupă împotriva Stelei, ultima etapă nu mai conta pentru nimic important, Poli fiind în același timp promovată și îngropată. Explicam atunci că miza e una simbolică, că e șansa ca pentru prima oară în perioada cu Iancu patron, Poli să nu termine pe locul doi, ci pe prima treaptă a vreunei competiții.

Și acum ar putea fi ultimul meci al unei „ere” - cea începută după acea partidă. Asta în cazul scenariului cel mai tragic. Mai important decât atât, e meciul ce poate încununa munca unei echipe extraordinare de-a lungul unui sezon incredibil. Laudele au tot curs pe parcursul ultimului an și contextul e știut de toată lumea. Dar fără o victorie la Mediaș (sau o conjunctură favorabilă, puțin probabilă), toată munca și mirificul se vor risipi și vor rămâne doar o nouă amăgire în sufletul suporterului polist.

În 2012 diferența între primul loc și al doilea a fost făcută la chiar ultima fază, când Boștină obținea un penalty acordat ușor, pe care Popovici îl transforma, obținând egalul necesar. Echipa de azi a surprins de fiecare dată când nimeni nu mai credea și doar așa a ajuns în poziția ce părea de neimaginat la începutul sezonului. Acum cinci ani, în condiții vitrege, Poli reușea ceea ce n-a reușit în toată perioada Iancu (simbolic, după cum spuneam). Acum, la fel, sper ca în aceste condiții aproape imposibile, Poli să reușească ceea ce n-a reușit în precedenții patru ani de perindare între primele două eșaloane.

Hai Poli!

Poli II sezonul 2016-2017

A fost un nou an plin de turbulențe pentru echipa secundă, de la cele de lot, la drama pierderii lui Adrian Stoicov în luna martie a acestui an. Antrenorul din tur al echipei i-a montat îndeajuns pe numeroșii juniori încât să obțină punctele care aveau să asigure menținerea în liga a III-a, în vreme ce succesorul său, Victor Collins, a avut ingrata sarcină de a gestiona un lot deosebit de fluctuant, marcat de necesitățile primei echipei.

Vorba lungă, sărăcia omului - deci am rezumat cele mai importante date într-un grafic. Îl puteți descărca în format .png de aici sau puteți să-l accesați aici pentru o variantă interactivă.

Note Poli - ASA Târgu Mureș (p-o, et. a 13-a)

Poli - ASA Târgu Mureș 3:1 (2:0)
[22 voturi]

---

CRONICA MECIULUI

---

Marius Curileac

Un meci fără mari emoții pentru Curileac, care n-a avut de parat decât un șut, respectiv nu poate fi culpabilizat la gol. Degajările au fost rezonabile.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,9

---

Bogdan Străuț

Am avut ceva stres pe flancul drept, atât în prima, cât și în a doua repriză - culmea, mai mult decât în cel stâng, în care te-ai fi așteptat ca Nicoliță (care a și evoluat bine) să-i dea coșmaruri lui Neagu. Nu cred însă că acest fenomen a ținut doar de prestația lui Străuț, iar până la urmă ocazii mari n-au fost decât în număr limitat.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,9

---

Cristian Bocșan

Solid la jocul aerian, puțin solicitat în rest, dar atunci când a fost pus sub presiune, n-a convins. Bine că n-a intrat în proprie poartă acea centrare respinsă deficitar la debutul reprizei secunde.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,5

---

Gabriel Cânu

Nu mi s-a părut foarte montat în diferite momente ale jocului. Două pase greșite au oferit șanse oaspeților, iar la golul lui Nicoliță nu a fost pe fază. E drept că în rest au venit mai puține acțiuni prin zona sa, dar toată apărarea a jucat cumva într-o notă neconvingătoare. 

Nota Cronicii: 5,5

Nota comunității: 6,3

---

George Neagu

Culmea, am ajuns s-o zic și pe asta: Neagu mi s-a părut cel mai solid din linia de fund. A avut un adversar direct dificil, pe care l-a ținut bine în frâu, și n-a pierdut posesia chiar și atunci când se afla sub presiune. Problema este că singura sa neatenție în duelul cu Nicoliță a și dus la golul oaspeților.

Nota Cronicii: 5,5

Nota comunității: 5,8

---

Andrei Artean

Activ în zona sa, dar și fără a fi pus sub mare presiune, Artean a reușit mai multe recuperări și a fost aproape de a înscrie la șutul din prima repriză. Jocul de pase ar fi putut merge mai bine, dar cum întreaga echipă a putut combina mult, fără să fie pusă sub presiune, nivelul de risc a fost scăzut.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 5,9

---

Cristi Bărbuț

În continuare trăiesc cu senzația că Bărbuț rămâne dator în acest retur de play-out. Puține acțiuni reușite, cu o implicare în joc redusă, motiv pentru care și flancul drept a fost mai expus, și căzut în umbra reușitelor recente ale lui Mailat, probabil că plecarea sa iminentă i-a afectat nivelul de joc. Diferența fundamentală între el și înlocuitorul său stă în calitatea execuțiilor, un capitol la care Bărbuț a făcut progres limitat de când s-a impus în primul unsprezece al echipei.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,3

---

Josip Šoljić

Meci deosebit de bun făcut de croat - două pase de gol, foarte activ la recuperare, cât și în fața careului, implicat în mai toate fazele reușite de atac. Au fost însă și o câteva minusuri: s-a expus prea mult prin faulturile repetate pe care le-a comis, el fiind și cel care a faultat la faza premergătoare golului oaspeților; totodată, o pasă bizară cu capul la portar a fost aproape să ne coste în partea secundă. În ansamblul partidei, au fost erori mici.

Nota Cronicii: 6,5
Nota comunității: 6,7

---

Josip Fuček

N-a fost cel mai grozav meci al lui Fucek, acesta neregăsind-se în zona centrală, unde a fost utilizat. Nici mingile oferite la fazele fixe n-au încântat. E drept că în partea secundă i-am remarcat efortul, ceea ce a și redus potențialul de suferințe în flancul stâng. Dar nu m-a prea convins, per ansamblu.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,6

---

Cătălin Doman

Foarte puține lucruri interesante au venit de la Doman în această partidă. Evident ieșit din ritm, n-a reușit să-și lase amprenta asupra jocului, neizbutind nici măcar vreuna din cursele sale caracteristice. Nu-l văd ca pe o opțiune pentru primul unsprezece în ultima partidă a sezonului.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,7

---

Alexandru Popovici

O prestație deosebită din partea vârfului nostru, s-o zicem, de conjuncuntură. Inspirația și caliatea execuțiilor la cele două goluri au impresionat/surprins pe toată lumea, imi imaginez, dar consider că sunt genul de execuții pe care un jucător cu flerul lui Popovici le poate produce. De regulă însă nu are timpul s-o facă sau precizia, iar cu cât mai premeditată și calculată este o finalizare, cu atât mai mare sunt șansele să nu iasă grozav. Pentru un jucător de instinct, așa cum este Popovici, ziua a fost perfectă.

Nota Cronicii: 7,0
Nota comunității: 8,0

---

REZERVE

---

Sebastian Mailat

Introdus, așa cum ar fi trebuit și cu Pandurii, la debutul reprizei secunde, prezența lui Mailat s-a făcut imediat simțită. Calitatea finalizării și mai ales maniera în care a protejat mingea la gol m-au impresionat. Păcat că nu a reușit dubla la una din celelalte două ocazii pe care le-a avut, însă este clar că putem spera la un înlocuitor care promite după ce se confirmă plecarea lui Bărbuț. Doar s-avem încă o echipă.

Nota Cronicii: 6,5
Nota comunității: 7,2

---

Marius Croitoru

Ținut în mod surprinzător pe bancă, nu mi s-a părut că a intrat cu prea mult aplomb pe teren, mai ales că jocul nostru a suferit în ultima parte a partidei. Important însă este să-și fi recuperat din energie pentru meciul capital de la Mediaș.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 6,1

---

Cosmin Bîrnoi

A avut timp în să interacționeze cu mingea în sfertul de oră petrecut pe teren și mi-a lăsat o impresie pozitivă. E drept că uneori simt că aplic două măsuri, una pentru tineri, una pentru consacrați (cum reiese și din contrastul cu cele scrise la Croitoru), dar toate au o vreme a lor și pentru Bîrnoi aceasta este o vreme a acumulatului, în care nimeni n-are pretenția să intre și să schimbe jocul. O pretenție care, încet, încet, se formează în cazul lui Mailat.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 5,8

---

ANSAMBLU

---

Ionuț Popa

A fost important să intrăm mai ofensiv pe teren și așezarea cu patru mijlocași între închizător și vârf ne-a permis să facem asta. Curajul a fost răsplătit prin două goluri excepționale. Odihnirea lui Croitoru, presupunând că despre asta a fost vorba, mi se pare înțeleaptă, iar, culmea, de această dată efecutarea schimbărilor a avut loc în minutele în care ar fi trebuit să aibă loc și cu Pandurii. Pentru următorul meci va avea un mare test în alegerea primului unsprezece, în special în compartimentul defensiv. Alegerile sale au toate șansele să fi decisive.

Nota Cronicii: 6,5
Nota comunității: 6,9

---

Echipa

Timp de șaizeci de minute echipa, deși oarecum destinsă grație celor două reușite rapide, mi-a plăcut - a avut atitudine, și-a dominat adversarul, lăsându-i puține șanse de a se exprima. Apoi a avut loc o cădere, începând cu golul reușit de Nicoliță, și ultimele douăzeci de minute au fost...lipsite de eleganță. Greu de zis dacă o prestație defensivă ca cea de duminică seară ne va fi de ajuns la Mediaș.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 6,8

---

Omul meciului

Alexandru Popovici - 90,9%
Sebastian Mailat - 0%
Josip Šoljić - 9,1 %
Sincer, n-am nicio idee - 0%

Poli - ASA Târgu Mureș 3:1 (2:0)

Trebuia să fie victoria care să ne reafirme statutul de echipă de Liga 1, așa însă a fost doar victoria necesară pentru a mai putea spera. Cele două goluri excelente marcate de Popovici și reușita în forță a lui Mailat au asigurat victoria peste adversarii de astăzi, deja retrogradați de câteva etape. Un eșec mâine al Chiajnei ne-ar putea asigura poziția la baraj; pentru mai mult avem nevoie de un meci special la Mediaș, coroborat cu pași greșiți din partea contracandidatelor.

De abia ne așezaserăm pe scaune, că în minutul 3 Poli a deschis scorul: libera bătută slab de Fucek a fost respinsă în marginea careului, de unde Popovici a reluat din prima și mingea s-a strecurat pe sub brațele portarului! Nimeni n-a forțat prea tare mai departe, astfel că următoarea ocazie a coincis și cu următorul gol. În minutul 17, Šoljić a dat o minge săltată peste apărătorii adverși, Popovici a lăsat-o să cadă o dată și a finalizat cu un voleu excepțional, la colțul lung, peste apărătorul buturilor târgu-mureșene. Zece minute mai târziu și Artean a fost aproape de golul din afara careului pe care-l tot caută, dar șutul său a fost respins peste de portar. Primele mici oportunități ale oaspeților le-a avut Bănel Nicoliță, însă omul care avea să marcheze în partea secundă nu a finalizat grozav în aceste instanțe. În prelungirile reprizei Cânu a înscris cu un șut puternic la o fază fixă, doar pentru a-și avea golul anulat pe motiv de ofsaid.

Mitanul secund a început aproape cu o șansă a celor de la ASA, când Bocșan aproape că a trimis în proprie poartă o centrare destul de periculoasă venită din direcția lui Sin. Ne-am liniștit însă în minutul 59, grație proaspăt-intratului Mailat: Šoljić și-a mai trecut în cont o pasă de gol cu o lansare ca la carte, Mailat a stat bine pe picioare în fața adversarului direct și a tras tare, din unghi, între portar și bară! N-am rămas excesiv de relaxați mult timp, căci în minutul 65 Nicoliță a profitat de neatenția lui Cânu/Neagu, finalizând perfect mingea trimisă dintr-o liberă executată rapid de către Ferfelea. Jocul a devenit mai neplăcut în ultimele douăzeci de minute; Croitoru și Mailat au trimis fără succes notabil la poartă, înainte ca Mailat să-și prelungească prea mult o minge scăpat singur cu portarul, ușor lateral stânga. Oaspeții au fost și ei mai prezenți în preajma careului nostru, au trimis o dată pe poartă și de câteva ori pe lângă, destul cât să arunce o umbră asupra lipsei de atenție și de concentrare în compartimentul defensiv. În final totul s-a terminat cu bine, consemnând această primă victorie din retur de play-out, prima în peste o lună de zile.

Nu are rost să dăm în efuziuni la capătul partidei cu o echipă condamnată, care a pierdut cam tot în ultima vreme și nu mai marcase gol din prima săptămână a lui aprilie. Formula cu patru mijlocași în linie în spatele lui Popovici a funcționat decent, asta deși Doman și Fuček n-au performat la parametri optimi, în vreme ce Bărbuț și-a continuat seria decepționantă. În condițiile în care Mailat a arătat bine, ba a și înscris atunci când i s-a dat șansa, ar fi poate indicat să înceapă jocul de la Mediaș - deși nu cred că se va întâmpla. Oricum, ca o paranteză, remarc absurditatea faptului că Mailat nu a fost chemat la naționala U21, unde au fost preferați jucători care evoluează la nivel de juniori prin diaspora. Pentru noi azi tot meciul a fost ușurat de execuțiile deosebite ale lui Popovici, momente rare în ultima vreme, indiferent de jucător alb-violet.

Marele greu urmează. Nu știu dacă putem să ne autodepșim o ultimă oară în acest an. În mod normal, o victorie are șanse mari să ne salveze. Chiar și un egal ne-ar putea da această oportunitate. Dar există multe necunoscute, cea mai semnificativă fiind cât chef de fotbal vor avea celelalte echipe implicate în lupta de la distanță între Poli, Pandurii și Chiajna. Nu putem decât să ne vedem de alte noastre.

Am văzut pe parcursul sezonului că improbabilul este posibil. Mai o dată. Hai Poli!

Poli: Curileac - Străuț, Cânu, Bocșan, Neagu - Artean - Bărbuț, Fuček, Šoljić, Doman - Popovici

Schimbări:

Mailat pentru Bărbuț (min 54)
Croitoru pentru Doman (min 57)
Bîrnoi pentru Popovici (min 76)

Interviu: Sebastian Velcotă

Ne-am întâlnit acum o săptămână, pe o zi cu soare, cu Sebastian Velcotă și am făcut interviul la marginea gazonului de pe Dan Păltinișanu. O grupă de atletism făcea antrenamente în dreptul liniei de mijloc, astfel că noi ne-am șezut pe una din băncile violete dinspre peluza nord. Mare mai e stadionul de la firul ierbii, m-am trezit gândindu-mă cu aplomb filosofic. 

Sursă poză: www.acspoli.ro

Acum doi ani, Velcotă era o prezență constantă la reprezentativele naționale de juniori și se anunța drept o mare promisiune pentru unul din posturile vitregite ale Politehnicii, cel de atacant. Deși a jucat deja de sezonul trecut în liga a III-a și a fost aproape de echipa mare, câteva accidentări nefericite i-au împiedicat progresul. Ajuns la 19 ani, este pregătit să se afirme și nu are dubii despre rolul pe care îl joacă fotbalul în viața sa.

CV: Ești din Bozovici, cum ai ajuns aici?

SV: La 12 ani am început fotbalul la Bozovici și la 14 ani am venit aici. Am fost atunci la o selecție județeană pentru națională și de acolo am trecut mai departe la selecția regională organizată la Timișoara. M-au văzut cei de la Poli, cei de la Banatul, astfel că am fost în probe la amândouă, să văd cum mă simt - mi-a plăcut mai mult aici. Colectivul era bun la ambele, dar până la urmă vorbeam de Poli...!

CV: După aceea te-ai mutat la Timișoara?

SV: Exact, de unul singur. De atunci stau la un cămin, primesc cazare de la cei de la club.

CV: Ți-a fost greu?

SV: Nu, nu mi-a fost deloc greu. Din prima zi mi-a plăcut. Cu băieții m-am înțeles bine, mai ales că mă știau de când am dat probe. Cu câțiva am și ținut legătura de atunci, cu Fridrich și Motreanu.

CV: La ce grupe de juniori ai jucat?

SV: La juniori B, la juniori A și la echipa a doua. Se făcea în așa fel încât jucam toți. Apoi am fost plecat jumătate de an la Lugoj [n.ed. liga a III-a], în turul sezonului 2015/16, unde m-am mutat și cu școala.

CV: Cum ai ajuns la Lugoj? De ce ai stat așa de puțin?

SV: Am plecat la insistențele impresarului și a părinților care au ascultat de el. La început m-am acomodat foarte bine, după care lucrurile au început să se deterioreze. Grupul s-a stricat din cauza unor probleme interne. Nu era că nu jucam, eram titular meci de meci și jucam pe valoare, dar nu-mi mai plăcea. Am avut în iarnă și ofertă de la Cugir, dar am ales să mă întorc la Poli II, chiar dacă era în liga a IV-a. Mi-am zis că ”un pas în spate, poate doi înainte”. Speram să evoluez bine și să plec din nou în liga a III-a în vară. Cum echipa a primit loc la acest nivel de la federație, numai bine am rămas.

CV: Când ai revenit în liga a IV-a mă așteptam să joci mai mult.

SV: Am fost accidentat. Am avut rupte toate degetele de la piciorul drept și tarsul. Am stat în jur de două-trei luni. Avusesem meci amical cu Ripensia în pregătire, la o preluare un adversar a venit din spate, s-a împiedicat probabil și mi-a căzut pe picior. Am stat o săptămână și următoarea etapă domnul profesor mi-a spus că e nevoie să joc – e drept, mă simțmeam mai bine, dar aveam senzația că ceva nu e chiar în regulă, la fiecare schimbare de ritm mă durea. Din nou am făcut o preluare, a venit un adversar direct cu talpa și atunci mi-am rupt degetele – au fost trei rupte și două zdrobite. Nu pot să descriu ce durere am simțit. Am stat cu piciorul în ghips două-trei săptămâni, în care n-am putut nici să merg. Am revenit când juniorii A au început Cupa României, am înscris două goluri cu Pandurii și apoi am înscris în fiecare meci, și în semifinală și în finală. Am avut o formă neașteptat de bună după accidentare. Mă așteptam să-mi fie frică, să am trac, dar n-a fost așa.

CV: La începutul anului ai fost în pregătiri cu echipa mare...

SV: Din vara anului trecut până în iarnă am făcut antrenamentele cu echipa mare. Am și debutat cu Iași, am prins lotul cu Târgu Mureș. Nu știu de ce n-am mai rămas, a fost decizia antrenorului. Într-adevăr, am avut și o cădere de formă...

CV: Anul acesta ai reușit doar trei goluri. Nici echipa n-a strălucit.

SV: Nu pot să dau vina pe echipă. Cred că a mai fost un stres și facultatea pentru mine. Am fost dat mai de mic la școală și acum sunt la facultate, facultatea de sport. Într-un fel nu voiam, nu e ușor cum spune lumea. Trebuie să fii prezent, să te trezești devreme, profesorii nu înțeleg.

CV: De ce facultatea de sport?

SV: Am ales ceva ce credeam că e mai ușor. Părinții mei au vrut să încerc și la drept, dar nu am nevoie de așa ceva. Nu mi-a plăcut niciodată să învăț foarte mult, am făcut-o cât să iau bacul și să fac o facultate gen sportul. Mă bazez pe fotbal mai mult. Mi-am dorit să iau o pauză de un an de la facultate pentru a mă putea concentra doar pe fotbal, dar m-am înscris la insistențele părinților. Oricum, nu pot da vina pe asta pentru rezultatele mele din tur. În retur n-am prea jucat fiindcă am fost mai mult la juniori, am fost și accidentat.

CV: E același scenariu ca anul trecut, cu migrația la juniori. Dar anul viitor sunt planuri de reorganizare.

SV: Vedem ce va fi. Momentan sperăm să câștige prima echipă cu Pandurii și cu ASA, să rămână în Liga 1 și apoi am înțeles și noi că se vor schimba lucrurilor [n.ed. interviul a fost făcut joia trecută].

CV: Nu crezi că e mai importantă finala Cupei?

SV: Nu, clar meciurile de campionat. Ar fi frumos pentru oraș să câștigăm cupa, dar nu avem un lot destul de mare pentru a aborda atâtea competiții. Plus că echipa e foarte obosită. Dacă nu aveam penalizarea, ne luptam pentru Europa League.

CV: Ce-ți imaginezi pentru viitor?

SV: Ușor, ușor încep să-mi revin. Cum din vară jucătorii precum Bărbuț și Bocșan nu mai sunt U21, e șansa noastră: eu, Mailat, Fridrich, Pădurariu. Trebuie să văd cum o să mă simt în pregătiri. Dacă n-o să fiu apt pentru prima echipă, vreau să plec undeva la Liga a II-a.

CV: Ar putea fi și presiune mare să intri direct în Liga 1.

SV: Eu nu simt presiune, nu intru cu emoție în joc. Rareori mi s-a întâmplat, doar la națională.

CV: Când ai fost ultima oară la națională?

SV: Acum doi ani, în octombrie. La U18. Dar până atunci am fost constant convocat, am avut douăzeci și ceva de selecții. Am avut și ghinionul de a juca mereu pe post cu Ianis Hagi, în spatele vârfurlui, trequartista.

CV: Acum joci mai mult în flanc, deși înainte erai vârf.

SV: Joc în flanc, dar în ultimele două meciuri, cu Lugoj și Ighiu, am jucat atacant. Eu prefer să joc ca atacant sau în spatele vârfului, îmi place mai mult zona centrală.

CV: Care sunt calitățile tale?

SV: Viteză, tehnică și execuție.

CV: La ce ar mai trebui să lucrezi?

SV: La forță, cu siguranță. Fiecare din echipă mai trebuie să lucreze la forță. Avem un deficit aici.

CV: Cum vă comparați cu alte echipe de la juniori, de exemplu cu LPS Satu Mare. Au un avantaj fizic?

SV: Nu, fizic suntem mult peste ei, dar au un colectiv bine format. Asta contează cel mai mult, mai mult decât valorile individuale. S-a văzut și la echipa noastră [n.ed. în Liga 1].

CV: Mai știi unde ai debutat la seniori?

SV: Cu Bozovici, la Moldova Nouă. Aveam treisprezece ani jumătate sau paisprezece ani. Am jucat  titular fiindcă eram doar zece oameni. Se așteptau să luăm bătaie, am înscris un gol și chiar dacă am pierdut pe final, doi sau trei la unu, a fost un meci bun.

CV: Ai idoli în fotbal?

SV: Messi. Și îmi place Alibec din România. E tipul de jucător pe care rar îl găsești în România, un jucător cu fantezie, care face magie pe teren, joacă fotbal. Față de alții la care totul e mecanic, la el e ceva spontan, e foarte imprevizibil.

CV: Până când ai contract cu clubul?

SV: 2020.

CV: Ți-a fost greu să decizi prelungirea? Uneori impresarii…

SV: Nu mai am impresar. Prefer dacă ajung sus, să fiu acolo pe valoarea mea, nu pe legăturile impresarului.

CV: Întrebarea noastră preferată: cât la sută crezi că depinde de tine să ajungi fotbalist de succes?

SV: 90%. Restul depinde de noroc, de accidentări, orice se poate întâmpla. Am avut un coleg, Renato Kokora, care a avut de trei ori rupte ligamentele – ultima oară în meciul cu UTA BD II, primăvara asta. De coșmar.

CV: Vrei să mulțumești cuiva anume?

SV: Cu siguranță. Primul antrenor care m-a vrut aici a fost Sorin Vlaicu, dar am ajuns să joc pentru Robert Frușa, căruia îi sunt foarte recunoscător. Apoi domnului Alexa, care mi-a oferit primul meci la echipa mare, și domnului Ionuț Popa, pentru debutul în Liga 1. Totodată, o mare contribuție în evoluțiile mele a avut și domnul Stoicov, a fost un om bun. Și acum, cu domnul Collins, simt că jucăm cu adevărat fotbal, că am făcut progres ca echipă, deși rezultatele nu sunt cele mai bune. 

Note Poli - Pandurii (p-o, et. a 12-a)

Poli - Pandurii 0:1 (0:1)
[24 voturi]

Cătălin Straton

Singurul lucru care i se poate imputa portarului este că n-a respins mai departe la șutul premergător golului, dar nu e ca și cum a avut un timp de reacție prelungit. În rest,intervenția la șutul lui Batin din partea a doua ne-a ținut în joc și sumedenia de acțiuni pornite din degajările lui Straton, parcă mai precise ca de obicei, n-au putut fi redirecționate eficient de vârfuri. Nu rețin însă să fi mers vreo degajare direct în aut, e și asta ceva.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 4,8

---

Bogdan Străuț

Prim planul pierdut la faza golului ne-a costat, așa cum a ajuns să ne coste fiecare jumătate de greșeală la acea acțiune. Era nevoie de o prezență ofensivă mai accentuată din partea lui Străuț, de centrări mai de calitate, dar, în nota echipei, reușitele sale au fost puține - chiar dacă din piciorul lui a plecat centrarea care putea aduce egalarea, când Artean a trimis cu capul pe lângă.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 4,4

---

Cristian Scutaru

Asemeni lui Șeroni, lipsa de meciuri se simte și în cazul lui Scutaru. Faza golului putea fi oprită din fașă cu o respingere bună din partea fundașului central și, cumva, eram sigur că nu va termina partida în teren. Au mai fost o serie de inexactități pe parcursul partidei, astfel că per ansamblu aproape că m-am întrebat dacă n-am fi fost mai câștigați cu un Bocșan apt.

Nota Cronicii: 4,5
Nota comunității: 4,2

---

Gabriel Cânu

Singurul fundaș care a ieșit cât de cât cu fața curată din acest meci, Cânu a avut mare neșansă la execuția din foarfecă la devierea lui Străuț Ne-ar fi readus în joc cât mai eram la egalitate numerică, dar au lipsit câțiva centimetri. Ghinion.

Nota Cronicii: 5,5

Nota comunității: 5,3

---

Alin Șeroni

Face Șero ce face și cumva ajunge culpabil măcar în parte la aproape fiecare gol primit. Prins pe picior greșit la acțiunea golului, spațiul oferit lui Păcurar i-a permis să atace mingea nejenat. În rest, șarjele sale n-au dat roade, deși nu i se poate imputa că n-a vrut sau că n-a încercat. 

Nota Cronicii: 5,0

Nota comunității: 4,5

---

Andrei Artean

Beneficiarul singurei șanse mai serioase de egalare în partea secundă, finalizarea sa cu capul a lăsat mult de dorit. Mai grav e că per ansamblu am trăit cu senzația că mijlocul nu a susținut destul atacul, stând prea aproape de linia de fund - care, la rândul ei, a stat prea jos pentru a se implica pe respingeri. Nu-mi place forma lui Artean din ultima perioadă și asta se resimte și la nivelul rezultatelor.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 4,3

---

Josip Šoljić

Pentru mine Šoljić are marea calitate de a fi un jucător constant, cu execuții destul de corecte în majoritatea timpului, dar mai ales cu o atitudine care îți dă senzația că știe pentru ce luptă. La fel a fost și în acest meci, până când Popa l-a împins în linia de fund, unde nu avea ce căuta. Asemeni lui Cânu, a avut neșansă la execuția foarte bună soldată cu o bară.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 4,5

---

Cristi Bărbuț

O singură acțiune finalizată în nouăzeci de minute nu e o statistică grozavă - și aceea, parcă cu ochii închiși, într-o zonă în care nu era niciun coleg. Pe final a părut că nu mai poate și probabil ar fi fost schimbat dacă nu se accidenta Scutaru, dar a fost prea puțin din partea unui jucător de la care speri să facă diferența.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 4,4

---

Marius Croitoru

Pentru tot efortul pe care l-a depus, am trăit cu senzația că n-a reușit să-și energizeze coechipierii prea bine, să-i convingă să stea mai sus, să fie mai înfipți. Jucând în zece, era și normal să nu mai ducă ultimul sfert de oră, deși poate chiar atunci ar fi fost nevoie de mai multă claritate. Acțiunea soldată cu golul anulat al lui Pedro a fost una de toată frumusețea, care merita un gol curat. Cu o floare....

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 7,1

---

Josip Fuček

Fără mari izbânzi și aparent greoi, croatul n-a avut impactul pe care l-am visat. Nici fazele fixe n-au mers grozav, astfel că ne-a lipsit incisivitatea în flanc - dar, sincer, și când am avut succes, mai problematică era lipsa de opțiuni în zona centrală. Probabil că ar fi trebuit să ne asumăm mai repede un risc să să jucăm în linie de trei în apărare.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 4,8

---

Pedro Henrique

Ar mai fi ceva de zis? Nu știu dacă m-a decepționat un gest anume, un comportament punctual, mai mult decât mai decepționat al lui Pedro în această partidă decisivă. Faulturile repetate care au dus la primul galben n-au venit din prea multă înverșunare, ci mai mult din frustrare, dar să zicem că am fi putut trăi cu ele; ceea ce s-a întâmplat după golul anulat, o centrare perfectă la care ar fi trebuit să înscrie corect de altfel, a fost deplorabil. Să-ți lași echipa în zece, într-un meci de asemenea importanță, doar fiindcă nu-ți poți ține în frâu emoțiile...n-am cuvinte. Lui Ganea i-am dat un unu pentru gestul incalificabil de acuma zece ani, în fața Rapidului. Pedro e pe aproape.

Nota Cronicii: 2,0
Nota comunității: 2,0

---

REZERVE

---

Alin Ignea

Probabil că aș fi forțat un Mailat în locul lui Ignea, cu tot cu accidentarea suferită de Scutaru. Din punctul meu de vedere a greșit la ambele mari ocazii pe care le-au avut oaspeții pe final, fără a aduce ceva jocului nostru.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 4,0

---

Cătălin Doman

Intrat târziu, spații puține, mingi utile la fel de puține. A trimis un corner prea lung și cam atât.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 4,3

---

Octavian Drăghici

O altă schimbare care n-a ameliorat în vreun fel eforturile noastre de egalare. Șeroni a părut mai eficace în a ajunge la mingile lungi, chiar dacă a și comis mai multe faulturi în tentativele sale de a câștiga prim planul.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 3,5

---

ANSAMBLU

---

Ionuț Popa

Cumva era previzibil că ne vom frige. Presiunea pusă pe jucători prin odihnirea lor la finala Cupei, deși pentru un Cânu sau un Croitoru ar fi fost ultima șansă (și una bine meritată) să lupte cu un trofeu pe masă, n-a dat roade. Echipa n-a părut de fel montată, cu câteva excepții, și fizic a fost orice numai nu proaspătă. Schimbările au fost efectuate prea târziu, cel puțin Ignea n-ar fi trebuit trimis pe teren, iar nimic din ce s-a încercat pentru a îmbunătăți construcția n-a dat roade. Pe deasupra, discursul fatalist din ultimele săptămâni pare să aibă doar efectul de a crea alibiuri și a demoraliza jucătorii.

Nota Cronicii: 4,0
Nota comunității: 4,4

---

Echipa

Altfel trebuia să ne prezentăm la acest joc. Chiar și cu om în minus, am sperat la mai mult, la măcar două, trei faze de poartă în repriza secundă, dar am legat prea puține acțiuni, pe care le-am abordat oricum cu letargie. Nici nu e de mirare că n-am putut determina un om al meciului. Nu e totul pierdut, dar avem nevoie de altceva. Și de șansă.

Nota Cronicii: 4,0
Nota comunității: 4,1

---

Omul meciului

Marius Croitoru - 25%
Sincer, n-am nicio idee - 58,3%
Josip Šoljić - 12,5 %
Josip Fuček - 4,2%

Poli - Pandurii 0:1 (0:1)

Proasta tradiție a Politehnicii de a eșua în meciurile cu miză a continuat și în această seară. În fața unui adversar dispus să muncească, alb-violeții au comis o eroare care a permis oaspeților să înscrie, apoi au lovit bara de două ori și s-au autosabotat prin eliminarea lui Pedro încă din prima repriză. Partea secundă a fost una veștejită, în care doar gorjenii ar fi putut să mai înscrie pe contre, în vreme ce noi am părut complet vlăguiți.

De la bun început Pandurii au părut mai insistenți, obligați oarecum și de clasament. Iar insistențele lor au dat roade în minutul 18: mingea centrată din flancul nostru drept a fost respinsă vertical de Scutaru, Străuț a pierdut duelul cu adversarul și balonul a ajuns la Batin în marginea careului, scăpat la rându-i de Artean, șutul i-a fost respins în lateral de către Straton dar primul la minge a fost tot un jucător al oaspeților, Păcurar, care a profitat de absența lui Șeroni și a finalizat în forță, fără șanse pentru portar. Cum ar veni, un gol cu participațiunea întregului compartiment defensiv. N-am reacționat prea virulent, jocul fiind unul deosebit de fragmentat, grație unui arbitraj frustrant - dublu frustrant la scorul de pe tabelă. Șansa egalării s-a arătat abia în minutul 38, la o liberă bătută de Croitoru, Străuț a deviat cu capul, Cânu a executat o foarfecă perfectă, dar mingea s-a dus în bară. Faza care a decis meciul a avut loc trei minute mai târziu: Croitoru a scăpat de printre trei adversari, a dat mingea printre picioarele unuia, și apoi i-a pus-o la întâlnire lui Pedro; brazilianul n-a făcut contact ca lumea, căci după ce a atins balonul cu capul, a lovit-o și cu mâna, învingându-l astfel pe portar. Arbitrul a remarcat însă faza, a anulat golul și în loc să-și vadă de viață, Pedro s-a zvârcolit dramatic pe jos, ca ultimul circar. I s-a arătat implicit al doilea galben (primul fusese pentru faulturi repetate), un deznodământ sever, trist, dar oarecum meritat pentru spectacolul oferit. Chiar și așa, puteam intra la pauză cu un egal, dacă nu s-ar fi opus din nou bara, de această dată la șutul lui Soljic, tot la capătul unei faze fixe.

Dacă în prima repriză nu s-a jucat mult fotbal, în a doua nu s-a jucat nici pe atât. Ofensiv Poli a stat doar în travaliul lui Croitoru, prea izolat între jucătorii adverși. Implicit și ocaziile au fost inexistente, singurele momente de tensiune ivindu-se la fazele fixe; Bărbuț ce-a trimis o minge tare prin fața porții la un moment dat, și centrarea lui Străuț din minutul 83 a fost redirecționată neconvingător pe lângă de Artean, în ciuda unei poziții bune. În schimb oaspeții au avut cel puțin două mari șanse de a marca în ultimul sfert de oră: întâi Hamed a fost scos din ofsaid de Cânu, dar Batin a reușit cumva să trimită peste din careu cu poarta goală în față; apoi același Batin a rămas singur cu Straton într-un moment bizar al apărării noastre, dar finalizarea sa l-a nimerit pe portar. La capătul celor șase minute de prelungire, puțin la cât de mult s-a tras de timp, dar mai mult decât destul în contextul în care noi abia mai stăteam pe picioare, i-am dat drumul destinului din mână și am privit în gol, cum primii stropi de ploaie ne făceau serviciul de a plânge pentru neputința noastră.

Echipa asta nu-și va recăpăta prospețimea după șase zile de pauză. Sincer, nu știu dacă și-o va mai recăpăta până la iarnă. Presiunea implicită odihnirii titularilor s-a simțit în parte, creând o tensiune în teren care ulterior s-a amplificat odată cu deficitul de pe tabelă și fragmentarea jocului. Oricât ar fi fugit Croitoru sau Soljic, fără a aduce oameni pe respingere șansele de a produce pericol erau minime. Nu aveam cum să ne protejăm de năpasta Pedro, din moment ce în iarnă am optat să nu aducem măcar o rezervă de atacant, iar o situație ca cea de azi putea să se întâmple oricând, la ce atitudine arată brazilianul meci de meci. Și-a distrus coechiperii cu inconștiența de care a dat dovadă și e prea posibil să fi trimis clubul înspre un hău din care să nu ne mai întoarcem. Pe deasupra, tripla schimbare efectuată târziu de către Popa nu s-a mai resimțit în joc. Cu siguranță că am fi vrut să vedem ceva eroic, chiar și în zece, dar era vădit că nu mai aveam de unde, că resursele sunt pe zero și că, moral, se simt totuși cele șapte meciuri la rând fără victorie. Pesimismul lui Popa nu e premonitoru, chiar dacă se bazează pe niște neajunsuri reale la nivelul lotului; el e parte din cauza acestei serii negre.

Matematica ne mai permite să ținem de baraj și dacă nu mai facem niciun punct până la finalul sezonului. Dar dacă nu batem pe Târgu Mureș, nu știu la ce rezerve de fotbal și de spirit mai putem apela pentru un posibil baraj. E ușor de zis că nu e nimic pierdut; adevărul care se poate vedea cu ochiul liber e însă că ceva s-a pierdut în supraturația acestei ultime luni și puțin.

Poli: Straton - Străuț, Scutaru, Cânu, Șeroni - Artean, Soljic - Bărbuț, Croitoru, Fucek - Pedro

Schimbări:

Ignea pentru Scutaru (min 74)
Doman pentru Fucek (min 74)
Drăghici pentru Croitoru (min 74)

Note Poli - Dinamo (CL, finala)

Poli - Dinamo 0:2 (0:2)
[15 voturi]

Vasile Curileac

Deși a ieșit de câteva ori neconvingător pe centrări, Curileac mi se pare în continuare o rezervă bună. Paradele spectaculoase la ratările lui Rivaldinho (accentul cade aici pe ratări), șutul de la distanță parat în prima repriză și degajările destul de precise compensează pentru neajunsuri. Iar la goluri nu cred că i se pot imputa.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 4,7

---

Denis Haruț

Un nou joc solid din partea tânărului fundaș dreapta, neafectat vizibil de importanța partidei. Cu siguranță că a a ajutat miza redusă impusă de unsprezecele folosit, dar și așa, nu-i tot una să-i faci față lui Filip în flanc. O scăpare în repriză a doua putea să ne coste, dar în rest nimic de comentat, mai ales grație atitudinii sale pozitive.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 5,9

---

Alin Șeroni

Am fost în ușor dezacord cu Andrei aici. Ocazia din debutul meciului și prestația solidă din repriza secundă, care a inclus și două deposedări ca la carte în situații grele, compensau în viziunea mea zelul fără direcție și rolul jucat la cele două goluri ale dinamoviștilor în prima repriză. Riscurile pe care și le asumă și deficiența la poziționare fac ca Șero să se preteze mai mult în flanc, decât în centru, dar până când nu vom avea trei fundași centrali apți, o să tot suferim.

Nota Cronicii: 4,0
Nota comunității: 4,3

---

Cristian Bocșan

Un meci fără erori importante semnat de Bocșan, acesta fiind și protejat de umbra erorilor lui Șeroni. 

Nota Cronicii: 5,5

Nota comunității: 5,0

---

Leo Novak

Idem lui Bocșan, doar că Novak a avut destul de mult de muncă în flanc, dinamoviștii nereușind să concretizeze acțiunile pe care le-au putut dezvolta acolo. Accidentarea suferită nu e de bun augur.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,2

---

Andrei Artean

E destul de clar din afară că exceptându-l pe Croitoru, Poli nu prea are jucători formați pentru a prelua rolul banderolei. Artean e o prezență robustă la mijloc, dar nu reușește să-și impulsioneze coechipierii în momentele dificile. Nici prestația sa personală n-a convins, în ciuda unui șut bun expediat spre poarta adversă. Din păcate, candidat la cel mai bun șut al sezonului pentru Artean, ceea ce spune multe despre eficacitatea acestor execuții - culmea, în ciuda unor reușite deosebite în pregătiri.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,3

---

Alin Ignea

Ceva mai prezent în joc decât în meciul cu Astra, dar tot nu a avut un impact simțitor asupra prestației echipei.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,3

---

Josip Fuček

Mie mi s-a părut cel mai util jucător al Politehnicii, în special de la mijloc în sus. Centrarea de la ocazia lui Șeroni, fazele fixe, cât și un număr de acțiuni din care a obținut ceva, deși era singur, le-am contabilizat la plusuri. Defensiv i-a fost puțin mai greu, dar travaliul pe care l-a făcut i-a permis și lui Haruț să aibă un plus de siguranță.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 5,7

---

Cosmin Bîrnoi

Destul de prezent în joc, uneori pare să-i lipsească viteza de decizie/execuție, respectiv asumarea unei pase. Asta nu înseamnă că e lipsit de curaj, chiar din contră, își asumă lucruri și nu descurajează la nereușită. Responsabilitatea postului e mare în ceea ce privește construcția, deci contează ca doza asta de curaj să fie direcționată în primul rând spre deschiderea jocului.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,3

---

Alex Popovici

Nu l-am remarcat des în prima repriză, deși în a doua a mai ajuns în zona mingii. Greu de zis unde poate fi cel mai util Popovici, fiindcă indiferent dacă e jucat în flancul drept, în flancul stâng, în spatele vârfului sau ca vârf, n-ai nicio garanție că va conta.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 4,9

---

Octavian Drăghici

Poate că vrem și noi prea mult de la Drăghici. Clar, n-a făcut o partidă grozavă și lentoarea cu care a executat șutul la cea mai importantă fază de gol pe care am avut-o a dezamăgit. Dar a fost acolo, a luptat, multe mingi au trecut pe la el, ceea ce n-a fost cazul în partidele anterioare. Nu e atacantul de care avem nevoie, însă e cam singurul pe care îl avem pe lângă Pedro.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 3,9

---

REZERVE

---

Josip Šoljić

A intrat bine, agresiv, și a luptat cu convingere vreun sfert de oră. Apoi a lăsat-o mai moale, privind parcă înspre jocurile care urmează.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,4

---

Cătălin Doman

O acțiune de toată frumusețea imediat după ce a intrat și câteva curse în flancul stâng (inclusiv una brevetată, în care și-a prelungit balonul în aut de poartă) l-au scos în evidență pe Doman. Ulterior a pierdut și el din turație, însă arată ca și cum ar putea să ne ajute în această perioadă importantă, mai ales ca o soluție de pe bancă atunci când echipa se prezintă vlăguit în partea secundă.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,9

---

Cristian Murariu

Nimic de menționat. Doar că a jucat o semifinală și o finală de competiție națională, fără a avea vreun merit.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 5,0

---

ANSAMBLU

---

Ionuț Popa

Compromisul pe care a ales să-l facă în abordarea finalei va fi judecat mai bine după meciul cu Pandurii. Fizic poate că a ajutat ca titularii importanți să stea o săptămână, rămâne de văzut cât i-a ajutat moral.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,7

---

Echipa

Înainte de finală aș fi fost mulțumit cu o înfrângere la doar două goluri diferență. Dar speram, cumva, să înscriem și noi sau măcar să facem probleme adversarilor, ceea ce nu am izbutit. Până la urmă puteau fi patru (hai trei, dacă scădem golul doi, precedat de un henț nesemnalizat), deci nici defensiv n-a fost o prestație grozavă; că în repriza a doua n-au mai fost ocazii a ținut și de insistența dinamoviștilor. Acum toate ouăle ni-s în coșul cu Panduri(i).

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,3

---

Omul meciului

Cosmin Bîrnoi - 13,3 %
Josip Fuček - 13,3%
Denis Haruț - 33,3 %
Sincer, n-am nicio idee - 26,7%
Altul - 13,3%

Finala Cupei Ligii: Poli - Dinamo 0:2 (0:2)

Știam că era nevoie de o nouă minune ca să sperăm ceva de la acest meci, care a părut mai degrabă un meci în deplasare la Dinamo, decât o finală de cupă, nu doar din punct de vedere al atmosferei, cât și al organizării. Dar la câte minuni să mai avem dreptul, mai ales când toți factorii sunt împotriva noastră?

Totuși, important e că cei ce au intrat pe terenul Arenei Naționale nu au făcut un simplu act de prezență, ci au jucat cu ambiție. Ambiție ce s-a văzut chiar în primele minute, când am și obținut un corner la capătul căruia Șeroni trimitea cu capul pe poarta dinamovistă, dar nu destul de în forță sau plasat pentru a îl învinge pe Penedo.

Era important să nu luăm gol repede, dar totul s-a năruit în minutul 6 la un contraatac al adversarilor. Șeroni și Artean s-au pierdut cu firea și au ieșit din dispozitiv, fiind dejucați cu ușurință, ceea ce le-a permis dinamoviștilor să îl deschidă pe Nemec în spațiul gol creat. Acesta a plasat mingea pe lângă Curileac și a deschis scorul.

Dinamo a preluat frâiele jocului și a creat pericol la aproape fiecare atac, iar ultimele douăzeci de minute ale reprizei au fost teribile și am avut mare noroc să scăpăm cu doar un singur gol încasat. Faza acestuia a pornit de la un șut blocat de Șeroni în careu. Dinamoviștii cer henț, dar arbitrul aflat aproape arată clar că n-a fost nimic. Încercăm să plecăm cu mingea pe dreapta, dar suntem deposedați, cerem și noi henț (corect din ce am înțeles) și pare că pierdem un pas în repliere din cauza asta. În cele din urmă, Nistor centrează, iar Nemec îi dă târcoale unui Șeroni static, trimite cu capul, Curileac respinge în lateral, dar slovacul revine și înscrie.

Era minutul 26, și doar câteva minute mai târziu, Rivaldinho are un șut de la distanță respins de Curileac, apoi la următoarea fază, intrat în careu, îl ia la țintă pe Curileac de două ori la rând, pentru ca a treia oară să trimită pe lângă.

Brazilianul reușește până la urmă să înscrie dar este semnalizat incorect în ofsaid, Șeroni fiind cel care îl ținea în joc. Tot dintr-un ofsaid incorect înscrie și May în minutul 39. De data asta Șeroni era căzut undeva prin careul advers, iar dinamoviștii au încercat să profite pe contraatac de spațiul gol din apărare.

Pentru noi, doar Artean a avut un șut pe respingere, de puțin în afara spațiului porții.

Repriza a doua a fost mult mai liniștită, Dinamoviștii relaxându-se complet. Am avut câteva momente bune după intrarea lui Doman și Šoljić, dar singura fază notabilă a fost o deschidere excelentă pentru Drăghici în care atacantul a arătat de parcă s-a aflat pentru prima oară în cariera sa cu mingea în fața porții, și până să facă ceva a și fost deposedat.

Culmea, pe cât de clară e victoria lui Dinamo, parcă tot rămânem cu impresia că în alte condiții ar fi fost o pâine de mâncat. „Câinii” au mușcat mai degrabă doar pe contraatac. Am fi putut profita mai mult de fazele fixe obținute, dar am rămas doar cu ocazia lui Șeroni din începutul meciului. Un Cânu ne-a lipsit cu siguranță, căci Șeroni încă nu este în formă pe plan defensiv, aproape toate fazele periculoase ale lui Dinamo având loc prin zona lui. Ce-i drept, în repriza a doua și-a mai revenit și am avut parte de câteva intrări prin alunecare așa cum le știam. Bîrnoi a jucat bine la mijloc, arătând tupeu și reușind câteva driblinguri, dar e clar că nu se poate compara cu experiența și valoarea lui Croitoru. Poate și un Henrique era bun în atac, măcar să știe ce să facă cu mingea atunci când e în poziție favorabilă.

Cert e că după cele 90 de minute, nu putem spune că am dat mai puțin decât ar fi trebuit. Toți jucătorii s-au dăruit, dar din păcate n-au putut mai mult. În plus, putem remarca o evoluție aproape impecabilă a lui Haruț, care din nou ne face să ne întrebăm dacă nu ar fi putut prinde mai multe minute în acest sezon. Mai în detaliu despre fiecare jucător în parte vom scrie mâine, după ce vom centraliza rezultatele sondajului.

Ca o concluzie a întregului parcurs din acest sezon, cred că putem spune că nu am pierdut trofeul, ci am câștigat medaliile de argint. În special jucătorii, căci e numai munca lor, le merită. Bravo Poli!

Poli: Curileac - Haruț, Bocșan, Șeroni, Novak - Artean, Ignea - Fuček, Bîrnoi, Popovici - Drăghici

Schimbări:
Šoljić pentru Artean (min 56)

Doman pentru Fuček (min 56)

Murariu pentru Novak (min 90)

Poli II - Ripensia 4:8 (1:5)

Scor fluviu pe arena Colterm, unde Poli II, lipsită de aportul celor mai buni jucători, s-a înclinat în fața liderului din seria noastră de Liga a III-a, Ripensia. Ecartul ajunsese la un moment dat de șapte goluri, înainte ca verva lui Popan să permite echipei antrenate de Collins să reducă din handicap în ultimele zece minute. În final, golurile noastre au fost semnate de Pop, Totic (x2) și Popan.

Am întârziat puțin la meci, deci normal că am ratat deschiderea scorului. Ripensia a preluat conducerea deja din minutul 3, și până în minutul douăzeci putea marca de încă trei ori: două intervenții ale lui Contra și una de toată frumusețea a lui Podină au ținut scorul aproape. Ba mai mult, Iordache a trebuit să părăsească terenul în minutul 20, după ce fusese faultat dur cu ceva timp înainte, infracțiune penalizată doar cu galben. După ce torpila lui Totic din lovitură liberă a lovit bara, oaspeții s-au desprins în minutul 30, când centrarea din flancul nostru stâng l-a găsit pe Matiș prea liber lângă Gavruță, ripensistul punând latul pentru a înscrie. Spre surprinderea tuturor, Poli II a revenit degrabă în ecuație, când centrarea lui Cherecheș a găsit ideal capul lui Pop, acesta din urmă plasând balonul cu siguranță din centrul careului advers. Nu se făcuse minutul 35, că Ripensia se detașa din nou, de această dată grație unei intervenții slabe a lui Contra, mingea șutată din marginea careului strecurându-se pe sub portar. După ce Zaluschi a făcut ce-a vrut cu defensiva noastră letargică în minutul 41, șutul său respins de portar fiind apoi împins în poartă de Dumiter, golul cinci a căzut pe o contră la ultima fază a reprizei, cu Podină nereușind să se plaseze potrivit pentru a scoate mingea din calea lui Matiș.

S-a reluat meciul după pauză și a venit rândul golgheterului Mediop să marcheze, cu un șut puternic și bine plasat din interiorul careului. În minutul 55, Ripensia a beneficiat ușor de un penalty pe care Zaluschi l-a transformat, iar jocul s-a liniștit,  timp în care Contra a mai scos vreo trei-patru mingi. Golul opt s-a arătat de abia în minutul 75, cu o finalizare de calitate a lui Toma peste portar, din marginea careului. Ultimele zece minute au aparținut cumva echipei secunde, pe fondul căldurii și a relaxării adversarilor; întâi Pop a avut un șut deviat în bară în minutul 80, la o fază construită de Popan în flanc; același Popan l-a găsit pe Totic în centrul careului și vârful Politehnicii a redus din handicap, după ce în prealabil mai ratase vreo două ocazii destul de bune; bara lui Nanu a precedat un nou șut în bară al lui Totic, mingea revenind însă la Popan, care și-a trecut și el meritat numele pe lista marcatorilor; și tot Popan a driblat în flanc înainte de a-l deschide pe Totic în careu, acesta reușind să înscrie al doilea său gol al meciului. Aproape că a mai căzut o boabă la ultima fază, dar șutul semnat de Popan a trecut pe lângă, astfel că a trebuit să ne declarăm mulțumiți cu cele doisprezece goluri văzute.

E și greu să descrii cumva prestația echipei noastre astăzi. Letargia defensivă ne-a costat mult, însă nu poți avea mari pretenții de la o linie improvizată ca cea folosită astăzi. Nici măcar nu pot spune că schimbările au îmbunătățit jocul nostru, ci pur și simplu că Popan a prins poftă pe final, insistând în flancul slăbit al Ripensiei cu foarte mult succes. Doar prestația sa, eforturile lui Totic și Contra, și insistențele lui Pop merită ceva cuvinte de bine. În rest e clar că echipa a doua va trebui regândită sezonul viitor, așa cum a și declarat că o va face președintele clubului într-un interviu de acum câteva zile.

Iar Ripensia...aproape în Liga a II-a, ce performanță!

Poli II: Contra - Sporin, Gavruță, Podină, Iordache - Pop, Oprea - Cherecheș, Popan, Velcotă - Totic

Schimbări:

Codrean pentru Iordache (min 19)
Dincă pentru Gavruță (min 50)
Andreici pentru Oprea

Avancronică: Finala

A fi sau a nu fi? Cam asta e întrebarea în jurul căreia se învârte clubul zilele acestea. Retrogradarea e practic sinonimă cu desființarea, astfel că aproape toate energiile trebuiesc canalizate spre meciul de marți cu Pandurii.

Dacă meciul cu Astra a putut fi sacrificat cu ușurință, cu finala împotriva lui Dinamo lucrurile sunt mai delicate. Dacă forțăm, riscăm să nu fim într-o formă prea bună în confruntarea capitală cu Pandurii. O înfrângere ar fi catastrofală în foarte mare măsură. Deci o gândire precaută ar îndemna să abordăm finala cu jucători mai dispensabili sau care se recuperează mai ușor.

Doar că mirajul unui trofeu e greu de ignorat. Sunt aproape cincizeci de ani de când Poli n-a mai câștigat un trofeu. Sunt generații de poliști care au gustat de mai multe ori amărăciunea de a fi atât de aproape, dar niciodată învingători. A apărut această șansă miraculoasă, ar fi păcat să nu dăm tot ce putem.

Ionuț Popa spunea de Cânu și Croitoru că sunt prea bătrâni și că trebuie să îi menajeze pentru meciul de play-out. Aș zice că tocmai vârsta îi obligă să joace în ceea ce e foarte probabil ultima lor finală și șansă la un trofeu. Cânu a declarat după un meci că ar renunța la cupă pentru evitarea retrogradării, dar pe Croitoru nu îl văd să nu fie cu banderola pe braț la meciul de sâmbătă.

Există riscul să ne dorim prea mult și să nu obținem nimic, ba mai rău, să tragem cortina. „A fi sau a nu fi” are un sens cât se poate de precis.

Dar să întoarcem contemplarea pe dos. Dacă ne odihnim cu Dinamo și totuși pierdem cu Pandurii? Regretul va fi enorm - și retrogradați și fără să ne fi jucat șansa - iar alinarea nu o vom găsi pe nicăieri. Invers, dacă ne batem pentru trofeu, dar retrogradăm, măcar ne-am putea consola că am încercat ceva.

Chiar și cu evitarea retrogradării, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Problemele financiare sunt încă mari și nu avem absolut nici o garanție pe viitor, nici pecuniară, nici fotbalistică. Sigur, ar fi o performanță miraculoasă având în vedere conjunctura acestui sezon, dar peste ani va fi uitată și va rămâne doar în inimile celor câteva sute care au fost mai apropiați echipei. În antiteză, poate nici retrogradarea nu va fi finalul, dacă se va rezolva legea finanțării sportive și autoritățile locale vor putea redresa clubul. Vorbim doar speculații, bineînțeles. Ba poate că va fi bun și un egal cu Pandurii, în funcție de celelalte rezultate.

Personal, întotdeauna aș merge pe varianta pe termen lung. Îmi doresc un club sustenabil. Doar că după aproape cinci ani nu avem așa ceva și nici nu se întrezărește ceva la orizont. Singurul lucru cu care se poate lăuda ACS Poli în afara unor bucurii sporadice e continuitatea oferită fotbalului timișorean, dar pe de altă parte salvarea de la retrogradare ar însemna doar continuarea unei conduceri deficitare și continuarea agoniei supraviețuirii. Eu unul, nu văd nimic încântător în asta. Un trofeu în schimb, nu doar că ar însemna o mândrie pentru suporteri și oraș, dar ar da un sens acestor cinci ani în derivă, și ar pune bazele unei continuări cu adevărat sustenabile, atât ca simbol, cât și ca imagine și ca bani. Ar fi ceva ce nu se poate șterge cu buretele sau acoperi cu sloganuri pe pereți.

La urma urmei de ce trebuie să gândim binar - ori una, ori cealaltă. Nu am făcut-o până acum, de ce am face-o, vorba proverbului... „la mal”? Oricine va intra sâmbătă, fie că e Croitoru, Bocșan sau Haruț, vor avea în față o ocazie unică. Nu trebuie să conteze nimic altceva, decât să dea absolut totul. Și apoi să-l dea și marți.

Suntem - și mai ales jucătorii sunt - în fața încununării muncii de-a lungul unui sezon excepțional. Nu acum e momentul să ne menajăm. Acum e momentul să dăm tot ce a mai rămas. A fi sau a nu fi glorioși? Asta e întrebarea!

Hai Poli!

Note Poli - Astra (CR, semi-finală, retur)

Poli - Astra 0:3 (0:1)
[22 voturi]

Vasile Curileac

Chiar de nu a gafat major la cele trei goluri, impresia rămâne că putea face mai mult și chiar de execuția lui Budescu a fost spectaculoasă și surprinzătoare, tot arată ca un „gol de curtea școlii”. În plus, nici nu avem nimic pozitiv de remarcat în evoluția lui Curileac.

Nota Cronicii: 4,0
Nota comunității: 3,4

---

George Neagu

Am ajuns să-l plângem și pe Neagu. Nu doar că ieșirea sa timpurie a dat așezarea echipei peste cap, dar a și arătat bine în cele 35 minute jucate.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 4,5

---

Josip Šoljić

Repoziționat ca fundaș central, a avut o evoluție conform așteptărilor, cu un mic minus pentru poziționarea la golul doi.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 5,2

---

Harald Fridrich

Fiind nevoit să joace atât ca fundaș central, cât și pe stânga, s-a achitat bine de datorie, fără să se remarce nici pozitiv, nici negativ.

Nota Cronicii: 5,0

Nota comunității: 5,2

---

Denis Haruț

Fundașul dreapta a avut o primă repriză foarte bună, pentru care a fost lăudat și de Ionuț Popa. Repriza a doua a avut mai mult de furcă și a fost ușor depășit în câteva rânduri, mai ales la golul trei. Se vede lipsa meciurilor împotriva unor adversari cu experiență, fiind mai mult la națională, sau pe banca echipei mari. Un potențial recunoscut, ce are nevoie de mai multe oportunități din partea clubului.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 6,0

---

Lucian Oprea

Foarte puține lucruri negative putem spune despre căpitanul echipei secunde. A fost prins prea în față la golul doi, dar și el era printre cei care juca pe un post improvizat. În rest, a avut mai multe recuperări, inclusiv cea de la care a pornit ocazia lui Drăghici.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 6,2

---

Alin Ignea

Prea puțin vizibil pentru a ne forma o părere.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,2

---

Cosmin Bîrnoi

S-a mișcat bine, a avut dese apariții în atac, dar n-a avut destul sânge rece în mai multe rânduri, nu doar la faza în care a avut golul în vârful bocancului.

Nota Cronicii: 5,5
Nota comunității: 4,6

---

Sebastian Mailat

A avut rolul tânărului cu cea mai mare experiență și a jucat în nota obișnuită. Adesea absent, dar a și creat pericol.

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 6,5

---

Alex Popovici

În continuare nu înțeleg cum gândește unele faze atât când are mingea, cât și când nu are. A încercat, dar nu a reușit să ajute echipa prea mult.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 4,6

---

Octavian Drăghici

Probabil că așteptările sunt mai mari, cu toții ne doream mult să fi înscris la 0-0. Dar nu s-a întâmplat, astfel că așteptările de la atacantul nostru rămân în continuare.

Nota Cronicii: 4,5
Nota comunității: 3,9

---

REZERVE

---

Cristian Pădurariu

Un atacant ce a fost nevoit să joace mijlocaș defensiv. S-a văzut în primele minute că e cam pierdut, dar s-a redresat repede și a avut o prestație fără alte remarci.

Nota Cronicii: 5,0
Nota comunității: 5,0

---

Cătălin Doman

A adus un plus de vigoare și de fantezie, dar întrebarea e dacă ne poate ajuta în puținele meciuri rămase.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 5,7

---

Cristian Murariu

Nimic de menționat.

Nota Cronicii: -
Nota comunității: 4,5

---

ANSAMBLU

---

Ionuț Popa

E clar că orice reușită a echipei ar fi ținut exclusiv de ceva miraculos din partea vreunuia dintre jucători. Astfel că Ionuț Popa rămâne cu meritul de a fi alcătuit echipa în așa fel încât jucătorii cu potențial să se poată remarca. Dar oare cum era dacă unii jucători ar fi avut deja un număr semnificativ de minute jucate?

Nota Cronicii: 6,0
Nota comunității: 6,1

---

Echipa

E clar că suntem mai indulgenți cu jucătorii din acest meci, dar dacă am privi obiectiv a fost un joc teribil de slab în care adversarul nici nu s-a chinuit. Putem lua în calcul că pe lângă faptul că au fost folosiți jucători fără experiență, nici angrenajul nu a fost cel mai bun, cu multe improvizații din nevoie.  Dar în final tot indulgenți suntem.

Nota Cronicii: 4,0
Nota comunității: 5,1

---

Omul meciului

Sebastian Mailat - 36,4 %
Lucian Oprea - 22,7%
Denis Haruț - 22,7 %
Sincer, n-am nicio idee - 13,6%
Josip Šoljić - 4,5%

CR: Poli - Astra 0:3 (0:1)

Cam 40 de minute a rezistat Poli cu mai mult de jumătate din componență alcătuită din jucători de la echipa a doua. Și atunci, golul a apărut în urma unei erori de poziționare a lui Curileac, iar repriza a doua a fost mai mult un antrenament pentru Astra.

Poli n-a arătat rău în prima repriză - sau oricum nu mai rău ca în ultimele meciuri din campionat. E drept, Astra nu s-a strofocat aproape deloc, astfel că în lipsa pressing-ului, alb-violeții au putut ține mai mult de minge. Doar că, tipic, nu au putut să creeze vreo ocazie mai periculoasă. Am început cu un corner în minutul 4, la capătul căruia Šoljić trimitea mingea cu capul peste poartă. Am mai mișcat un pic în flancul lui Mailat, dar n-a apărut nimeni mai inspirat la finalizare.

Un moment important a fost ciocnirea în plin a lui Lovin cu Neagu din minutul 10, jucătorul Astrei scăpând fără cartonaș. Se pare că fundașul nostru a resimțit impactul, astfel că în minutul 35 a fost nevoit să părăsească terenul. Schimbarea a provocat o serie de permutări, astfel că pe lângă improvizația lui Šoljić în linia de fund, a fost retras și mijlocașul defensiv Oprea, iar locul său a fost ocupat de nou intratul Pădurariu care e atacant de meserie.

O mare șansă de deschidere a scorului am avut-o în minutul 39, cu o fază pornită de la o recuperare din apărare a lui Oprea. Mingea a ajuns repede la Drăghici care a pătruns în careu și a șutat din unghi, dar Iliev a fost pe fază și a parat.

Ocazia s-a răzbunat imediat, la o fază ce nu părea prea periculoasă, doar că Budescu îl văzuse pe Curileac ieșit din poartă și l-a lobat frumos de la 16 metri.

Repriza a doua a semănat mai mult cu un amical decât un meci cu vreo oarecare miză. Astra și-a majorat repede avantajul, la doar câteva minute după pauză. Buș preia o minge lungă de la Săpunaru, Šoljić e cu jumătate de pas prea în spate ca să ajungă să-i pună probleme, astfel că atacantul șutează din unghi pe lângă Curileac, în poartă.

De data asta ne puteam noi răzbuna rapid, în minutul 53, când Bîrnoi rămâne față în față cu portarul. A încercat să-l dribleze și să dea gol cam ca Pedro cu Iașiul, doar că nu a fost la fel de rapid ca brazilianul, permițându-i lui Fabricio să-l blocheze în ultimul moment.

Am mai avut o cursă a lui Drăghici blocată mișelește la marginea careului și transformată într-o lovitură liberă irosită, și cam atât. Astra a mai trimis în bară prin Seto în urma unui corner, pentru ca Nicoară să înscrie și el cu un lob după o nouă minge lungă și un duel pierdut de Haruț.

Departe sunt vremurile când jucătorii de la echipa a doua făceau egal cu Dinamo. Aș fi vrut să văd mai multă ambiție, mai mult tupeu. A fost important și faptul că jucătorii cu experiență n-au fost tocmai cei mai în măsură să ambiționeze echipa. N-a fost acolo un Croitoru care să ofere siguranță, încredere de sine și viziune. În schimb au fost Popovici și Drăghici, care sunt obișnuiți mai mult să fie la finalizare, decât să dezvolte jocul, iar atunci când au mingea nu ai certitudinea că vor alege cea mai bună variantă de continuare a fazei. Iar de eroarea lui Curileac la primul gol ce să mai spunem? Era una dacă greșea unul dintre juniori și spuneam „asta e”, dar când un jucător cu experiență ia un asemenea gol, te afectează și psihic.

Lăsăm analiza individuală pe mâine, după ce vom afla și părerea cititorilor despre evoluția jucătorilor de azi, prin sondajul de mai jos.

Poli: Curileac - Neagu, Šoljić, Fridrich, Haruț - Ignea, Oprea - Popovici, Bîrnoi, Mailat - Drăghici

Schimbări:

Pădurariu pentru Neagu (min 35)
Doman pentru Ignea (min 64)
Murariu pentru Drăghici (min 78)