O întârziere

Din păcate, mâine voi fi pe drum, astfel că nu voi putea urmări meciul împotriva Buzăului. În consecinţă, cronica de meci va trebui să aştepte.

În schimb, voi reuşi să urmăresc meciul dintre Poli II şi FC Bihor, despre care voi scrie una-alta mai pe seară.

Poli, 1921, alb-violet, Timişoara

Problemele palmaresului îşi scot din nou mecla hidoasă din neantul mizeriei româneşti.

TAS a decis că Poli trebuie să-şi schimbe numele şi culorile, pentru că acestea crează în continuare riscul confuziei - de fapt, este clar că s-a încercat menţinerea identităţii vizuale prin aceste alegerea culorilor "violet-alb-negru" (negru?!) şi a numelui care incorporează cel puţin un element care în mod evident face referinţă la echipa din Bucureşti. Mai mult, Poli va trebui să plătească 5,000 de Euro pentru fiecare meci jucat din ianuarie 2007 până în 30 iunie 2008.

Mă doare capul când citesc acest document, aşa că vă las pe voi s-o faceţi. Oricum, reiese clar că acest apel nu a avut nimic de-a face cu problema primordială a palmaresului, ci doar cu conformarea la deciziile anterioare ale TAS-ului, deci singura decizie "pe masă" avea de-a face cu numele şi culorile actuale ale clubului. Se remarcă faptul că cei din conducerea actuală a Politehnicii nu au adus niciun argument real pentru a modifica ceva în acest sens şi chiar dacă ar fi făcut-o, palmaresul nu putea fi recuperat acolo.

Link.

Mai întâi cele efemere...

S-a scris mult despre transferuri în aceste ultime zile, aşa că voi face un scurt rezumat.

Veniri:
1) Ionuţ Rada (Steaua)
2) Vali Badea (Steaua)
3) Cristian Pulhac (Dinamo)
4) Ştefan Mardare (FC Vaslui)

Plecări
1) Andrei Cristea (Dinamo)
2) Artiom Karamyan (Steaua)
3) Cristian Scutaru (Dinamo)
4) Iasmin Latovlevici (Dinamo)
5) Srdjan Luchin (Dinamo)
6) Cristian Daminuţă (Dinamo)

Aşadar, la capitolul veniri sunt câteva nume interesante, îndeosebi Mardare şi Rada. Primul, internaţional de tineret, este un fundaş central foarte bun, deşi nu are decât 20 de ani, şi de multe ori a ţinut de unul singur apărarea Vasluiului; al doilea, deşi rezervă la Steaua, este un jucător înalt, puternic şi frumos, va împlini 26 de ani în iulie, şi cu siguranţă avem loc în echipă de un fundaş central cu experienţa sa. Personal, mă îndoiesc ca Mardare va veni, pentru că nu este uşor de adus, în timp ce venirea lui Rada este aproape sigură după o nouă confirmare a lui Iancu în această după-amiază.
Badea, deşi nu este un atacant rău, nu mă încântă, mai ales din cauza experienţelor sale suspecte de la Vaslui. Ar fi momentul ca Iancu să se orienteze spre a crea un vestiar unit, iar în acest sens caracterul jucătorilor va fi de mare importanţă. Evident, eu nu ştiu mai multe decât voi, deci vorbesc din supoziţii, dar nici nu pot face altceva. Să speram că cei care pot vor lua decizia corectă.
Pulhac redevine o opţiune, mai ales în contextul în care rămânerea lui Milhazes nu este sigură. E drept că ar fi mai practic să se ţină un jucător care a confirmat la club, decât să fie adus unul într-o oarecare lipsă de formă şi pe mulţi bani, care - în plus - ar avea şi el "stigmata" echipelor de capitală.

La plecări, se pare că Andrei Cristea, nedorit de Uhrin, a fost vândut pe 800,000 de Euro lui Dinamo, deşi aceste sume nu spun aproape niciodată nimic când vine vorba despre afaceri între Iancu şi Borcea. Oricum, dacă e aşa, avem de-a face cu o afacere bună, deşi ducem lipsa unor atacanţi - nu însă neapărat a lui Cristea.
Despre Karamyan s-a tot vorbit că ar pleca la Steaua, mai ales că are acea clauză care îi permite să semneze cu cam cine îşi doreşte. Din punct de vedere financiar, ar fi din nou o afacere rentabilă, deşi probabil îi va include pe Rada sau/şi Badea, dar problema se pune din nou dacă şi cum vom umple golul lăsat de cel mai bun jucător al Politehnicii în turul campionatului.
Cei patru tineri au fost enumeraţi parcă la plezneală, dar nu mă îndoiesc că interesul dinamoviştilor există. Dacă Scutaru şi Latovlevici probabil vor fi daţi, în primul rând din cauza activităţilor extra-sportive (zvonuri care sunt mai mult decât zvonuri, dar dacă ştie cineva să infirme, atunci să o facă), mi s-ar părea cel puţin ciudat ca şi Luchin să fie îndepărtat din lot. Ar fi chiar culmea, de fapt. Cât despre Daminuţă, situaţia lui contractuală nu este clară, dar probabil şi el s-ar încadra în categoria primilor doi - deşi am anumite griji, în sensul că el ar avea totuşi mai multe calităţi decât aceia. Oricum, dragoste cu sila e clar că nu merge.

O chestiune

ISCT a bătut pe Alba-Iulia 2-0, după ce în ultimele opt meciuri gazdele obţinuseră doar un egal. De cealaltă parte, Alba-Iulia a pierdut primul meci după opt victorii în furăciunea de acasă cu CSM Râmnicu-Vâlcea, de etapa trecută.

Vă vine să credeţi?

Nici mie.

Viaţă grea pentru Poli II în acest context, care nu îşi mai permite niciun pas greşit.

FC Argeş - Poli II 6:1 (3:0)

Un mic dezastru au pus la cale astăzi fundaşii celor de la Poli II, ce-i drept, în compania unei echipe care nu a pierdut niciun punct pe teren propriu. Şi asa însă, scorul nu trebuia să ia amploarea pe care a luat-o, dar Pătraş fundaş stângă, Raţiu şi Teuşan au fost faliment total.

Scorul era deja 2-0 pentru argeşeni în minutul douăzeci, aceştia inscriind la cele mai importante ocazii de gol şi trimiţând o dată mingea în bară. La prima reuşită, vina aparţine probabil lui Petruş/Raţiu pentru că au permis centrarea şi lui Pătraş/Teuşan pentru că nu au marcat jucătorul rămas liber al gazdelor; la a doua, Teuşan l-a scăpat pe Bazzi, care l-a întors pe Poparadu, şi a înscris pe lângă Zimmermann. Portarul alb-violet a avut o paradă bună câteva minute mai târziu, înainte ca Raţiu să marcheze un autogol de toată jena, pasând în poartă de la marginea careului, deşi a avut destul timp să vadă unde se află Zimmermann. De cealaltă parte, alb-violeţii au avut două ocazii mai acătării, întâi prin libera trimisă peste poartă de Bălan şi apoi prin scăparea bună a lui Popa, care însă şi-a prelungit prea mult mingea.
Debutul reprizei secunde a stabilit "forma" victoriei gazdelor. La doar câteva minute de la reluare, un jucător al Politehnicii a recuperat o minge la marginea careului a advers, astfel că Poparadu şi Tibi Bălan au rămas singuri cu portarul. În loc să tragă, Poparadu a pasat şi Bălan a frecat-o până ce n-a obţinut absolut nimic dintr-o fază pe care scria clar şi mare "GOL". A urmat un atac al argeşenilor la câteva minute şi Teuşan a comis un fault în poziţie de ultim apărător, a fost eliminat, iar argeşenii s-au desprins la 4:0 prin penalty. Următoarele cincisprezece minute au fost un dezastru pentru Poli II, jucătorii noştri fiind rătăciţi pe tot terenul, astfel că gazdele au mai marcat de două ori, întâi printr-un contra-atac rapid şi apoi în urma unui slalom incredibil şi a unui schimb de pase. Zimmermann a mai avut câteva intervenţii bune înainte ca Poli II să înscrie golul de onoare, libera executată bine de Danci fiind respinsă în faţă de portarul argeşean, de unde Raţiu a trimis-o cu capul în plasa porţii - de această dată, adverse.

Aşadar, un meci foarte slab pentru alb-violeţii "mici", din care nu pot remarca pe nimeni. Ceea ce pot remarca însă este atitudinea mailiţioasă a gazdelor, care au folosit embelma "Poli AEK" pe tabela electronică de la stadion. Halal mentalitate.

Poli II: Zimmermann (5,5) - Pătraş (4), Teuşan (4), Raţiu (4,5), Petruş (4,5) - Buda (5), Poparadu (5), Sicoe (4,5), Popovici (4,5) - Axente (4,5), Bălan (5). Au mai intrat Popa (5,5), Oberşterescu (4) şi Danci (5,5) înlocuindu-i pe Axente, Sicoe şi Popovici.

Etape viitoare revine Latovlevici în lot şi de această dată victoria va fi esenţială.

Steaua - Poli 1:1 (0:0)

Onoarea are, spre surprinderea multora - sunt convins -, încă o faţă, anume cea a Politehnicii Timişoara. În ciuda suspiciunilor care au planat asupra acestui meci, alb-violeţii şi-au apărat din răsputeri blazonul, chiar dacă nu au făcut un meci fabulos, şi au obţinut un punct muncit şi încântător prin prisma faptului că a fost luat de la o formaţie atât de antipatică prin practicile ei.

Meciul a început mai bine pentru gazde, care au şi beneficiat de o ocazie uriaşă la o intervenţe inexactă a lui Pantilimon, dar golul înscris de Pleşan a fost anulat corect pe motiv de ofsaid. Poli a replicat printr-o liberă executată bine de Vrsici, dar Zapata a fost la post şi a respins peste poartă. Pantilimon a respins în minutul 30 un şut al lui Neaga, din afara careului, iar la câteva minute înainte de pauză, Pepe Moreno a trimis o lovitură de cap ce a trecut puţin pe lângă poarta goalkeeperului nostru.
Steaua a început şi mai în forţă repriza a doua, iar eforturile gazdelor au dat roade în minutul 50, când Goian a fost pierdut din marcaj la un corner şi fundaşul central stelist a trimis balonul cu capul fără şanse pentru Pantilimon, în plasa porţii sale. Părea, în acel moment, improbabil că Poli va avea forţa de a reveni pe tabelă, mai ales dat fiind că tot Panti a fost cel pus la încercare de stelişti. A fost nevoie de doar un moment pentru Artiom Karamyan de a întoarce soarta partidei, armeanul (până atunci invizibil pe teren) reuşind să treacă de un adversar în careul stelist şi printr-un efort deosebit recentrând mingea către Bucur, care venit în viteză a înscris pentru a restabili egalitatea pe tabelă! Din această clipă, aspectul partidei s-a schimbat şi Poli a prins curaj, chiar atât curaj încât o nouă centrare a lui Karamyan a fost respinsă în extremis de Neşu din faţa lui Bucur, care altfel ar fi avut de îndeplinit o formalitate pentru a înscrie. De cealaltă parte, Steaua a mai trimis un singur şut periculos către poarta lui Pantilimon de la egalare, acesta fiind reţinut bine de tânărul internaţional alb-violet. Fluierul final al lui Colţescu, foarte bun în această seară, a consemnat prima "ne-victorie" a Stelei în aceste ultime unsprezece etape, precum şi o reuşită - mai mult ca sigur - unică pentru Poli, anume de anu pierde vreun meci cu Steaua, Dinamo sau Rapid (căror li se adaugă şi CFR Cluj) - ba mai mult, de a avea bilanţ pozitiv în faţa a trei dintre ele.

Şi toate aceste merite revin, în primul şi în primul rând, lui Dusan Uhrin Jr., care a ştiut cum să abordeze aceste meciuri importante şi a fost capabil să ia, în general, deciziile corecte în ceea ce priveşte titularizarea diferitor jucători. Mai ales acest "experiment" despre care s-a tot discutat a fost de succes, deşi termenul în sine este unul aburd, căci Uhrin nu a trimis jucători "noi" pe teren doar de dragul de a-i vedea cum joacă, ci pentru că titularii obişnuiţi au dezamăgit în ultima perioadă. Totodată, trebuie remarcată evoluţia determinată a celor trimişi astăzi pe teren, chiar dacă de la unii mai avem şi alte pretenţii.

Pantilimon s-a achitat bine de sarcinile sale şi cu excepţia erorii din debutul de partidă, a fost în mare parte sigur pe sine. Milhazes a reprezentat punctul mai slab în apărarea alb-violetă, el fiind depăşit de câteva ori de Neaga, în timp ce Bădoi a făcut puţin mai bine faţă travaliului pe partea dreaptă. De remarcat însă este prestaţia fundaşilor centrali, care cu o excepţie în cazul lui Brezinsky, au fost foarte buni, Luchin evidenţiindu-se prin două intervenţii fundamentale, la cele două "capete" ale meciului. Artiom Karamyan, dat ca şi transferat la Steaua, a lăsat impresia că nu are chef de fotbal în primele 60 de minute, dar reuşita de la gol îi spală toate păcatele! De cealaltă parte, Martinez, aşa cum spunea şi el "încă neadaptat la fotbalul românesc", nu a jucat prea rău, dar a şi pierdut destul de mult mingi. Nu pot să spun încă dacă trebuie sau nu reţinut în lot pentru anul viitor, dar sper că Uhrin îi va mai da şanse da a arăta ce poate. Srhoj a fost şi el bun în această seară, deşi a pierdut câteva mingi care i-au pus pe contra-atac pe stelişti, dar australianul a şi oferit câteva pase de efect de-a lungul partidei. Dezamăgitoare a fost evoluţia lui Vrsici, care nu a părut nicicum intrat în joc, şi a cărui unice performanţe au fost lovitura liberă din prima repriză şi şutul blocat din a doua. Nu pot să nu mă întreb care este problema slovenului, căci nici înainte de accidentare nu a reuşit să convingă prea mult. În atac, Rusici a fost steril, dar Bucur s-a mişcat mult şi a reuşit golul egalării, care a consemnat a cincisprezecea reuşită pentru atacantul alb-violet. Dintre cei introduşi pe parcurs, doar Ganea a evoluat suficient cât să lase o impresie: folosit drept mijlocaş în mare parte a timpului, după egalare, a făcut o serie de recuperări şi cu o excepţie, a ţinut bine de minge.

Poli: Pantilimon (6,5) - Milhazes (5), Luchin (6,5), Brezinsky (6), Bădoi (6) - Artiom Karamyan (6), Srhoj (6), Vrsici (5), Martinez (5,5) - Rusici (5), Bucur (6,5). Au mai intrat Ganea (6), Abiodun şi Arman Karamyan, înlocuindu-i pe Vrsici, Martinez şi Artiom Karamyan.

În meciurile rămase, obiectivul principal este probabil de a stabili câte transferuri sunt necesare pentru anul viitor. Evident, orice clasare peste locul şase este foarte bine-venită, dar în primul rând trebuie să ne uităm înainte. Oricum, cu determinarea de astăzi, nu ar trebui să avem probleme. Acest meci a arătat unei ţări flămânde după ceva real, şi mai ales nouă care aveam atâtea nevoie de o reuşită care să ne redea încrederea, că mai există fotbal curat în România. Bravo Poli!

Fazele importante ale meciului le puteţi vedea aici.

Alb-violet şi galben-negru

Marian Iancu a anunţat recent că jucătorii peste 14 legitimaţi la clubul Politehnica vor evolua în galben-negru, până vor dovedi că merită să poarte culorile alb-violet. O decizie care, în condiţiile mercenariatului actual chiar şi la nivelul acela, pare logică şi oarecum normală.

Dar există şi o altă faţă a acestei decizii, căci la fel cum tinerii s-ar putea ambiţiona, la fel s-ar putea detaşa mai mult de ceea ce înseamnă clubul Politehnica. Nu sunt convins că aceasta este cea mai bună alegere pentru a "fideliza" jucătorii clubului, deşi nu neg că are şanse de reuşită. Întrebarea care se impune este dacă cei din conducerea clubului s-au interesat înainte de a lua această decizie despre opinia jucătorilor în cauză sau dacă este o decizie luată din intuiţie. Sper că cea dintâi.

Despre "familia" care este Poli

Cred că aceasta era alegoria favorită a lui Iancu la un moment dat, aşa cum el a fost tot primul să nimicească această idee, prin demiterea lui "tăticului" Olăroiu. De atunci, spiritul familial a ştiut să fie ţinut departe de Politehnica, fie prin tactici de intimidare a jucătorilor, fie prin nenumăratele transferuri care s-au făcut.

Mergând ieri la partida dintre Poli II şi Gaz Metan, am constatat - cam ca deobicei - cu dezamăgire că tinerii alb-violeţi, de fapt actuali şi viitori coechipieri ai celor de la echipa mare, nu au fost susţinuţi decât de o mână de jucători de la prima echipă, toţi proveniţi de la Poli II: Luchin, Scutaru, Pantilimon şi Latovlevici. Poate cea mai surprinzătoare prezenţă a fost cea a lui Mansour, pe care l-am văzut şi la partida lui Poli împotriva Craiovei. Din partea conducerii clubului a fost la meci Chivorchian, care s-a poziţionat alături de Uhrin pe cealaltă parte a terenului.

Nu ştiu eu dacă a avut loc vreun antrenament în acea dimineaţă, dar judecând după prezenţa celor patru "tineri" alb-violeţi şi a lui Uhrin, mi se pare improbabil. Şi dacă a avut loc un antrenament, atunci vina aparţine antrenorului ceh, pentru că fiecare jucători al clubului trebuie să poată urmări şi susţine cauza "celor mici". Sunt convins că şi pentru aceştia din urmă ar însemna ceva să îl vadă pe Popa, Ganea sau Aliuţă la stadion.

Au fost meciuri în trecut când jucători de la echipa mare chiar au venit să-şi susţină mai tinerii colegi, dar acestea au fost puţine şi numărul celor prezenţi nu a fost niciodată prea mare. Mă gândesc că o fi şi pentru ei prea mult de mers până la Calor. Să fiu însă iertat dacă mă înşel şi toată lumea are scuze rezonabile şi este apăsat de alte lucruri, de genul umilinţelor din ultima luna.

Ar fi anormal ca cei din conducere să oblige jucătorii să-şi facă loc în "program" pentru Poli II, pentru că dragoste şi respect cu sila nu merge. Dar la fel de anormal este că nu vin la fiecare meci cel puţin patru-cinci jucători din lotul mare - care nu au evoluat la echipa secundă - să îşi vadă coechipierii. Trist.

Poli II - Gaz Metan Mediaş 1:0 (1:0)

Ce meci, ce ocazii, ce victorie importantă! Echipa secundă, întărită prin prezenţa pe teren a trei jucători care, în principiu, sunt la prima echipă (Bălan, Zimmermann, Axente) a obţinut o victorie clară, o victorie care trebuia să fie la mult mai multe goluri diferenţă, tocmai în compania unei formaţii Gaz Metan Mediaş care se afla înaintea disputării etapei la egalitate de puncte cu FC Argeş, pe prima poziţie.

Meciul a debutat cu o uşoară dominare teritorială a oaspeţilor, dar câtuşi de curând ocaziile au început să apară de cealaltă parte. Întâi Popovici a fost lansat spre poartă, dar până să tragă a fost ajuns din urmă de fundaşii adverşi. Axente a trimis apoi un şut slăbuţ din careu, prins de cel mai bun om al oaspeţilor, portarul Stetca. Acelaşi Axente a scăpat la câteva minute singur spre poarta adversă, dar a finalizat cu stângul pe lângă, din poziţie centrală. Buda a ţintit bara la un moment dat, în timp ce şuturile în forţă şi de la distanţă ale lui Străuţ şi Popovici au fost parate fantastic de goalkeeperul medieşenilor. Golul a venit, în mod paradoxal, la un corner, mingea trimisă de Buda intrând direct în poartă, şi graţie vântului nebun care a bătut foarte puternic, mai ales pe parcursul primei reprize!
Repriza a doua a fost una ceva mai echilibrată, dar oaspeţii tot nu au reuşit să-şi creeze ocazii reale de gol. În schimb, alb-violeţii s-au întrecut, din nou, în ratări. Axente a fost deschis perfect de Tibi Bălan, a intrat în careu şi a tras la colţul lung, dar Stetca a fost din nou la post. Gaz Metan Mediaş a avut la rându-i câteva şanse de a marca, în mare parte la faze în care careul era aglomerat de jucători, dar jucătorii alb-negri nu au reuşit să trimită mingea pe poartă. A fost din nou rândul lui Axente să-şi treacă în cont o nouă ratare pe la mijlocul reprizei secunde, acesta fiind bine servit de Dochiţa, dar deşi aflat central, finalizarea sa i-a permis iarăşi lui Stetca să respingă. De cealaltă parte, Zimmermann a respins un şut de la distanţă peste poartă, la probabil cea mai periculoasă fază a medieşenilor. Pe final Poli a mai avut doua ocazii fantastice, ambele conduse de Buda: prima oara a fost servit perfect pe dreapta şi deşi a ajuns în poziţie de şut, a încercat să intre în centru şi să mai elimine un adversar, mingea trimisă spre poartă sfârşind în cele din urmă în coapsa unui jucător al oaspeţilor. A doua ratare a lui Buda a fost cu siguranţă ratarea zilei: mijlocaşul alb-violet a pornit pe contra-atac, împreuna cu doi coechipieri, toţi trei scăpaţi singuri spre poartă, doar cu Stetca în faţă. După ce a condus balonul vreo şaizeci de metri, Buda nu a putut să decidă ce era de făcut când a ajuns faţă în faţă cu portarul, şi în locul unei finalizări sau a unei pase eficiente, a omorât faza trimiţind balonul către Pătraş. Până la urmă aceste ratări incredibile nu i-au costat pe tinerii alb-violeţi, dar în ciuda victoriei, ele au lăsat un uşor gust amar: nu ai mereu atâtea şanse încât să-ţi permiţi să ratezi cu seninătate.

Dintre jucători îmi vine greu să evidenţiez pe cineva în mod deosebit. Axente s-a demarcat mereu foarte bine, dar ratările sale au fost de neiertat! Totodata, aidoma lui Popovici şi uneori Bălan, a ţinut de multe ori de minge în loc să dea drumul jocului, când avea coechipieri în poziţii bune. Bălan a fost destul de neimpresionant, fazele create de el fiind sub ceea ce ne dormi să vedem de la un jucător de calitatea lui - să sperăm că mai poate să-şi revină. Popovici a ieşit la rampa în repriza a doua, când jocul alb-violeţilor a devenit unul pur de contra-atac, dar nici el nu a arătat destul cât să fie considerat o opţiune reală pentru prima echipă. În apărare, Mera a jucat bine mingile înalte, dar piesa centrală s-a dovedit a fi Teuşan, care a evoluat sigur şi precis de-a lungul partidei. Fundaşii de bandă, Străuţ şi Pătraş, nu au strălucit, dar asta şi fiindcă ambii sunt mai degrabă jucători de mijlocul terenului. Pătraş a executat o lovitură liberă care i-a dat lui Stetca probleme, el fiind mai mult ca sigur capabil să dea lecţii multor jucători din prima echipa în ceea ce priveşte acest "procedeu". Poparadu şi Sicoe, utimul un închizător masiv, şi-au îndeplinit bine îndatoririle, aşa cum a făcut şi Danci, care l-a înlocuit pe parcursul reprizei secunde pe jucătorul venit de la Jimbolia. Au mai intrat Dochiţa, în locul lui Bălan - care a fost harnic, a recuperat bine şi a dat cel puţin o pasă care trebuia să fie de gol - şi Petruş în locul lui Popovici.

Poli II: Zimmermann (6,5) - Pătraş (6), Teuşan (6,5), Mera (6), Străuţ (6) - Buda (6,5), Poparadu (6), Sicoe (6), Popovici (6) - Axente (6), Bălan (6). Au mai intrat Dochiţa (6), Danci şi Petruş.

Bravo Poli şi tot aşa mai departe! Evitarea retrogradării nu mai este doar un vis vag.

Poli - Universitatea Craiova 1:3 (1:2)

Jalea la jale trage şi proasta dispoziţie la proasta dispoziţie. Absenţele din centrul apărării s-au dovedit fatale pentru Poli în această seară, mai ales datorită prestaţie neaştepta de slabă a lui Scutaru. Dar să le luăm pe rând, căci sunt multe de discutat.

Despre meci, o nouă cronică fulger:
{repriza întâi} Meci lent până în minutul 15, când la un corner executat de Arman Karamyan, Srhoj trimite spre poartă şi Dina trimite în poartă; lovitură de cap Bucur, prinsă acrobatic de Bornescu; greşeală Aliuţă la mijloc, pasă pentru Costea care scapă de marcajul lui Scutaru, gol în dreapta lui Popa, minutul 22; şut de la distanţă Aliuţă, Ganea pe nicăieri după respingerea în faţă a lui Bornescu; gol Costea, scăpat iar din marcaj de Scutaru, după o minge pierdută la mijloc; din nou mare ocazie Craiova pe finalul reprizei, pe lângă.
{repriza a doua} Liberă Poli de la 20 de metri, şut de toată jena a lui Bădoi, finalizare peste Srhoj; Milhazes, supărat pe viaţă, încearcă o serie de şuturi de la distanţă; şut al lui Bucur, după o pasă a lui Aliuţă, puţin pe lângă; şut Shroj direct pentru centru, din poziţie bună; cap Srhoj, respinge excelent Bornescu; liberă Wobay, paradă Popa; eroare Raţiu, Popa iese şi respinge excelent; Srhoj, obosit, se plimbă în urma lui Costea, scăpat pe flanc, centrare, Raţiu îl pierduse pe Dina, 1-3; o nouă indecizie a lui Raţiu, Dilveski singur cu Popa, lob nereuşit; fluier final, feţe triste, multă mizerie.

Aşadar, să medităm puţin la problemele centrale ale acestei partide. Întâi, titularizarea lui Scutaru, care a oferit două goluri oaspeţilor şi a mai gafat fantastic de cel puţin alte două ori. E drept că nimeni nu putea să-şi imagineze că internaţionalul de tineret va evolua aşa de prost, iar pe parcursul pauzei am bolborosit mult despre eroare de a-l prefera pe el lui Raţiu. Odată ce l-am văzut însă pe Raţiu în repriza secundă, mi-am dat seama de tristul adevăr al situaţiei, anume că nici el nu este cu nimic mai bun. Atât cât a fost pe teren, a făcut cel puţin două mari greşeli şi l-a pierdut pe Dina din marcaj la gol. Întâmplător, titularizarea lui Borbely ca fundaş central a fost o decizie excelentă, acesta având o evoluţie fără cusur, până când a fost contrat la o minge şi s-a accidentat. La cum şchiopăta după meci, îmi inchipui că este destul de nasol.

Apoi, titularizarea lui Ganea. Mie mi s-a părut că în ultimele două meciuri, Ganea şi-a mai revenit puţin. Astfel, decizia de a-l introduce pe teren din primul minut mi s-a părut normală, mai ales că Rusici nu este nici el recuperat 100%. Aceeaşi situaţie a fost cu Arman şi Vrsic - şi ca un apropo, din câte ştiu, selecţionerul Sloveniei a fost la partidă pentru a-i urmări pe cei doi. De ce nu a fost schimbat Ganea este altă întrebare, iar răspunsul este unul cât se poate de simplu: Uhrin nu a putut face mai mult de trei înlocuiri.

Dintre ceilalţi jucători, toţi s-au remarcat în primul rând negativ. Titularii au fost dezastruoşi, exceptându-i pe Borbely şi Popa, iar cei introduşi pe parcurs nu au creat impactul dorit. Despre Aliuţă aş spune că este singurul jucător din lotul alb-violeţilor (poate cu excepţia lui Martinez) care poate da o pasă şi eu nu îi imput în mod deosebit golurile care au plecat de la erorile sale. Totuşi, până la poartă mai erau câţiva jucători care trebuiau să greşească. Este drept că nivelul lui de implicare în joc este destul de scăzut, dar ştie să deschidă jocul, ştie să paseze şi ştie să elimine adversari prin dribbling. E normal să existe riscuri, dar pentru asta ai nevoie de apărare.

Aş mai menţionat "problema Cânu", care - îmi închipui - trebuie să fi făcut ceva foarte, foarte nasol, pentru a nu fi reprimit în lot. Luchin şi Brezinsky revin pentru partida cu Steaua, iar în acest sens, dacă Uhrin va decide în continuare să nu-l includă pe Cânu în lot, treburile sunt clare.

În rest, se confirmă doar mediocritatea lotului - şi, totodată, faptul că sunt lucruri neînordine în vestiarul echipei. Rezultatele obţinute în pregătirea de iarnă au arătat clar că echipa are carenţe, dar am fost induşi în eroare de partidele bune făcute în acest redebut de retur. Să sperăm că Uhrin va ştii ce decizii să ia şi pe cine să elimine din lot. Că are de unde alege.

Poli: Popa (5,5) - Milhazes (5), Borbely (6), Scutaru (3,5), Bădoi (4,5) - Arman Karamyan (4,5), Aliuţă (5), Srhoj (5), Abiodun (4,5) - Ganea (4), Bucur (4,5). Au mai intrat Rusici (4,5), Raţiu (4) şi Vrsici.

Fazele importante aici.

Poli, ca şi în UEFA!

După victoria Urziceniului de astăzi, se ştie cu siguranţă că locul şase va merge în Cupa UEFA. Astfel, Poli are practic asigurată mult râvnita prezenţă într-o competiţie europeană, deoarece ocupanta locului şapte, FC Vaslui, se află la nouă puncte de alb-violeţi, cu cinci meciuri rămase. Practic, o victorie mâine ar face ca doar într-un scenariu extrem Poli să nu termine de la locul şase în sus.

De dragul statisticii, acestea sunt meciurile rămase de jucat:

Poli - Universitatea Craiova (A), Steaua (D), Gloria Buzău (A), Ceahlăul Piatra-Neamţ (D), Farul (A)

FC Vaslui - Poli Iasi (A), CFR Cluj (D), Pandurii Târgu-Jiu (A), Unirea Urziceni (D), Rapid (A)

Aşadar, alb-violeţii au şi un program mult mai uşor decât adversara directă.

Până să sărbătorim însă aceasta calificare, este totuşi important ca echipa să îşi vadă de treabă. Cu siguranţă vor plana câtuşi de curând zvonuri de non-combat dacă rezultatele vor lăsa loc de interpretări, însă este datoria jucătorilor să facă apariţia acestor zvonuri cât mai improbabilă. Ar fi important ca Poli să nu se califice doar datorită rezultatelor din Cupă, ci prin propriile forţe - ceea ce înseamnă o clasare de la locul cinci în sus.

Nu mai este mare presiune pe echipă şi asta înseamnă că alb-violeţii pot juca fotbal de dragul fotbalului. Poate că tocmai lipsa de presiune se va dovedi dăunătoare, dar dacă cineva căuta şansa să-şi dovedească profesionalismul, aceasta este ea.

Totodată, Uhrin va putea să trimite pe teren şi jucătorii asupra cărora nu s-a decis dacă vor fi menţinuţi în lot anul viitor (Martinez, Bălan) sau jucătorii tineri care au dat dovadă de reale calităţi (Popovici, Scutaru, Pătraş, Axente). Cumva nu sunt convins că alegerea lui Uhrin va fi să o lase moale, dar ar fi păcat să nu profităm în acest sens de situaţia favorabilă în care ne aflăm. Oricum, esenţial este ca oricine va intra pe teren, va da ce are mai bun pentru echipă.

Hai Poli, că mai avem ceva de arătat!

Fără Cânu

Uhrin a declarat astăzi că nu se pune problema revenirii lui Cânu în lot pentru meciul cu Craiova.

În consecinţa, cel mai probabil fundaşii centrali vor fi Raţiu şi Srhoj, primul fiind practic o prezenţă certă, iar al doilea "duelându-se" de la distanţă cu Scutaru, care a avut prestaţii bunicele la Poli II. Considerând însă că de când a sosit Uhrin, Scutaru nu a prea prins echipa, ar fi o surpriză destul de mare ca internaţionalul de tineret alb-violet să intre titular, mai ales în contextul acestei apărări improvizate.

Nu prea cred că Borbely va fi retras în apărare şi m-aş mira ca el să fie iaraşi menajat, pentru a nu încasa un cartonaş galben care să îl scoată din joc pentru meciul cu Steaua. Victoriile de acasă sunt esenţiale, aşa cum a spus şi Uhrin, deci ar fi doar normal ca slovacul să intre pe teren din primul minut.

Rezultate sondaj

Mai mult pentru scopuri interne.

Citiţi forum-ul oficial al clubului (http://www.poli.tm.ro/forum)?

Da - 13 (56%)

Nu - 10 (43%)

Total voturi: 23

Vine vorba

De transferuri. Iancu a făcut astăzi o declaraţie cum că Poli este interesată de Vali Badea şi Ionuţ Rada, în pre-preludiul meciului cu Steaua. Presupunând că aceste declaraţii sunt reale, căci Badea şi Rada oricum aveau doar şanse mici să evolueze împotriva noatră, nu pot să nu remarc eternul tipar al rezervelor steliste şi al demagogiei morale marca Iancu.

Nu-i vorba, Rada şi Badea sunt doi jucători buni, din câte i-am vazut eu, mai ales la carenţele noastre, dar această profundă senzaţie de deja-vu mă apasă uşor - cel puţin până va fi confirmată sau infirmată această dorinţă de transfer. Nici măcar "sigura" venire a lui Contra nu mă încălzeşte, ba chiar mă face să mă întreb, când am fost entuziasmat ultima oară de prospectul unui viitor transfer.

În mod practic însă, n-are rost să ne batem capetele cu astfel de discuţii, deoarece avem alte priorităţi în acest moment. Deci eu aş recomanda să le lăsăm pe mai încolo, când ne plictisim cu adevărat şi avem timp şi nervi să criticăm poltica de transferuri a clubului.

Misterul unui cartonaş

Este puţin amuzand cum nici ProSport, nici GSP nu menţionează nimic de galbenul primit de Popa la faza penalty-ului. Ba mai mult, ProSport inventează un galben la henţul în afara careului, un galben care însă nu a fost acordat de Balaj.

M-aş aştepta ca nişte gazete "respectabile" să poată aruncă un ochi pe foaia de arbitraj sau ceva de genul, dacă tot nu pot să urmărească cele ce se întâmplă pe teren.

Şi parcă nu...

...penalty. Chiar dacă nu este complet concludentă, această poză din prosport arată un posibil contact in afara careului. Oricum, ce-a fost a fost şi erorile lui Balaj sunt incontestabile - de ambele părţi. Precum am menţionat însă şi în cronică, mi s-a părut foarte, foarte reprezentativ faptul că Balaj, având de ales între a da şi a nu da penalty - şi în mod evident neştiind ce a fost - a luat decizia pe care a luat-o. Nu spun că se impunea ceva, dar când Moţi l-a luat pe sus pe un jucător alb-violet în careul dinamovist, Balaj nici nu a clipit - şi contactul a fost la fel de evident ca şi cel al lui Luchin.

Acuma este însă esenţial să ne concentrăm la meciurile rămase, pentru că încă mai putem stabili prin propriile puteri calificarea europeană. Cu unele echipe nu te poţi pune, dacă nu eşti net superior, şi Poli nu a fost net superioară ieri.

Poli - Dinamo 1:1 (0:0)

Inepţia arbitrajului românesc atingi culmi nebănuite! Să fie însă clar de la început, chiar dacă Balaj a fost mai permisiv cu comentariile dinamoviştilor, penalty-ul pare să fi fost: faultul lui Luchin este clar şi de roşu (direct - asta dacă e fault), şi din câte îmi dau seama, în careu (dar din nou, s-ar putea să nu fie). Deci chiar şi acea fază a scos în evidenţă inabilitatea lui Balaj de a aplica regulamentul.

Până acolo însă, a fost nevoie să treacă şaizeci de minute. Cea mai mare ocazie a debutului de meci a fost bara lui Luchin, deşi chiar în primul minut de joc, o harababura în careul lui Dinamo putea şi ea să ducă la deschiderea scorului. Lupta s-a dat în mare la mijlocul terenului şi pe flancuri, dar niciuna dintre echipe nu a mai reuşit să pună în real pericol poarta adversă. De abia în minutul 25 are loc următoarea fază importantă de gol, când şutul lui Cristea este respins de Popa. Zece minute mai târziu, Ganea obţine o lovitură liberă din poziţie centrală, de la doar 25 de metri, dar şutul lui Aliuţă trece mult peste poartă. Poate cea mai importantă ocazie a oaspeţilor se desfăşoară cu cinci minute înaine de pauză, când Cristea primeşte o minge în careu - mult prea liber -, dar trimite un şut slab, în braţele lui Popa.
Repriza secundă începe destul de lent, portarul alb-violeţilor fiind cel care se evidenţiază primul, în minutul 56, când apără un alt şut de la distanţă. Minutul 60 este cel în care Luchin vede primul cartonaş galben, fiind depăşit de Dănciulescu, dar impresia pe care am avut-o din tribune este că s-ar putea ca decizia să fi fost eronată. Doar două minute mai târziu, acelaşi Dănciulescu scapă spre poartă şi este agăţat din spate de Luchin, aparent în careu. Al doilea galben nu este logic, considerând poziţia de ultim apărător, dar consecinţa este aceeaşi: penalty Dinamo, eliminare Luchin. Dănciulescu înscrie, însă m-a amuzat într-un mod macabru cum Balaj, evident neştiind sigur dacă faultul a fost în careu sau nu, a deci până la urmă, să ia decizia care, în orice caz, nu avea cum să fie greşită. Alb-violeţii au revenit însă instant pe tabelă, când Ganea - din câte arată reluările, în ofsaid - a primit o minge de la Artiom Karamyan, Pulhac a alunecat lăsându-l pe vârful alb-violet liber, acesta pasându-i lui Rusici, care nu a ratat. Avea să fie, în mod nesurprinzător, ultima ocazie de poartă pentru Poli, deşi echipa nu a trecut instantaneu pe o tactică ultra-defensivă. Ba mai mult, Uhrin se pregătea să-l bage pe Bucur, când o minge înaltă a fost prinsă la limita careului în mâini de către Popa, care a şi lăsat-o repede să cadă, dar se pare că nu înainte de a fi ieşit din careu cu ea. Ca urmare a acestei faze, Brezinsky s-a dus să comenteze la tuşier, a primit un galben, l-a aplaudat ironic pe Balaj, şi a primit al doilea. Este reconfortant însă de ştiu că doar poliştii primeau direct cartonaşe galbene la proteste, dinamoviştii fiind mereu doar avertizaţi, căci altfel, şi Pulhac ar fi trebuit trimis în tribune. Libera este trimisă direct pe Popa, care o prinde bine, dar nu pot să nu înţeleg de ce Balaj nu l-a eliminat pe portarul nostru, căruia îi dăduse galben tot pentru proteste la faza penalty-ului, căci acel henţ impunea clar un al doilea avertisment (nu că m-aş plânge, dar încerc să scot în evidenţă inepţia acestei brigăzi minunate). Poli s-a apărat în minutele rămase, dinamoviştii dând dovadă de puţină iniţiativă. A mai fost însă nevoie de o altă intervenţie salvatoarea a lui Popa în faţa lui Dănciulescu, înainte ca Balaj să încununeze o seară a decizilor absurde cu încă una, anume doar două minute de prelungiri - de la cine nu poate, nici nu ai ce cere.

Aşadar, considerând circumstanţele, rezultatul ne satisface. Nu am putut să nu remarc faptul că publicul, prezent în număr mare la stadion, este atât de dezolat de cele ce se întâmplă în fotbalul românesc, că nici prea buna urală de "hoţii, hoţii" nu a fost dezlănţuită ca lumea. Ceea ce doresc însă a este să mai remarc mesajele galeriei, care au fost compuse cu mult talent şi mult umor - din păcate însă nu le-am reţinut în detaliu, dar merită să fi-ţi cu ochii-n patru după ele.
Alb-violeţii au jucat cam la fel ca în ultimele partide, fără a construi prea mult. Au fost însă câteva ocazii bunicele, care nu s-au concretizat, iar problema în apărare este că fundaşii centrali sunt amândoi destul de lenţi. Despre jucători nu sunt prea multe de spus în detaliu. Popa a salvat echipa în repetate rânduri şi din câte îmi aduc aminte acea intrare care s-a soldat, indirect, cu eliminarea lui Brezinsky, era destul de necesară. Linia de fund s-a descurcat decent, cu un plus mare pentru Luchin - până la eliminare, evident. Şi aşa însă, a dat dovadă de multă tărie de caracter, a avut o serie de recuperări esenţiale şi dificile, dar mai trebuie să adun experienţă - oricum, nu se complementează prea bine cu Brezinsky. La mijloc, Abiodun a fost cam şters, în timp ce Artiom a jucat bine, cu excepţia care devine uşor tulburătoare, anume mingiile irosite la faze fixe. Aliuţă a fost o forţă creativă în câteva faze, dar din păcate nu prea a avut cu cine să le joace, Arman Karamyan, îndeosebi, fiind cam neinspirat astăzi. Nici Borbely n-a avut o zi grozavă, pierzând destule mingi, dar a avut şi o serie de intervenţii reuşite. Dintre cei introduşi, doar Rusici a reuşit să se evidenţieze, prin gol, în timp ce Vrsici nu a redebutat sub cele mai bune auspicii, echipa aflându-se deja în inferioritate numerică. Pe final, intrarea lui Raţiu nu a făcut decât să sporească numărul fundaşilor pe teren.

Este clar că vom avea o mare problemă în centrul apărării, cel puţin în meciul cu Universitatea Craiova. Nu cred că ar mira pe cineva revenirea lui Cânu în lot, în aceste condiţii. Mă cam îndoiesc că avem forţa necesară să ne situăm pe primele cinci locuri, considerând jocul prestat de echipă, dar a termina pe şase înseamnă a ne lăsa "destinul european" în mâinile altora - şi în acest scop, ar trebui să sperăm la o victorie a CFR-ului mâine cu Rapid, înainte de toate.

Poli: Popa (7) - Milhazes (6), Luchin (5,5), Brezinsky (5,5), Bădoi (5,5) - Art. Karamyan (6), Aliuţă (6), Borbely (5,5), Abiodun (5,5) - Ganea (6), Arm. Karamyan (5). Au mai intrat Rusici (6), Vrsici (5,5) şi Raţiu.

Golurile şi fazele interesante le puteţi vedea aici.

Atât pentru moment. Hai Poli!

ISCT - Poli II 0:1 (0:1)

În aşteptarea meciului de diseara, ne putem lăsa surprinşi şi de performanţa celor de la echipa secundă, care au învins în deplasare la Câmpia Turzii. Este evident că dacă nu se aborda "strategia Reşiţa", Poli II nu avea probleme cu retrogradarea - şi probabil s-ar fi putut salva chiar în ciuda acestui fapt, dacă se făceau mişcările corecte de trupe în lot, cât mai ales în echipa tehnica.

Golul alb-violeţilor a fost marcat de Pătraş, printr-un şut de la distanţă. Sper că în curând îl vom putea vedea pe internaţionalul moldovean de tineret la prima echipă, căci prestaţiile sale îl recomandă - chiar dacă nu are o constanţă excelentă.

Poli II: Pantilimon - Străuţ, Scutaru, Buda, Teuşan - Bălan, Popovici, Poparadu, Pătraş - Leagu, Axente. Buda, Leagu şi Popovici au fost înlocuiţi de Danci, Sicoe şi Dochiţa.

Felicitări băieţi!

P.S. Nu vreau să încep să "cobesc" acuma, dar dacă imposibilul se va întâmpla în partida cu Gaz Metan, de acasă - păi atunci nimic nu mai este imposibil. Poli II se află la şase puncte de salvarea de la retrogradare cu nouă etape rămase. Din păcate, programul finalului de sezon este unul dificil, cu adversari precum deja numiţii Gaz Metan şi FC Argeş, Unirea Alba Iulia sau Jiul.

Kudos Iancu!

Nu pot să nu remarc excelenta declaraţie făcută astăzi de Marian Iancu, în vederea meciului cu Dinamo. Îndeosebi următoarea parte m-a surprins în mod plăcut:

"Îi oblig pe jucători să câştige acest meci, pentru că altfel stricăm prietenia şi trebuie să creadă că e rău! Dacă vor da totul pe teren, vom învinge cu siguranţă şi am să uit meciul de la Galaţi, considerând că pachetul cu cele patru meciuri propus pentru premiere începe cu jocul cu Dinamo!"

Cred că este cea mai înţeleaptă declaraţie făcută de Iancu de când a sosit la Poli. S-ar putea să mă înşel, dar aceasta îmi este impresia. Atâta timp cât jucătorii au încredere în cuvântul lui Iancu, mă aştept să văd o determinare deosebită pentru meciul de mâine.

De această dată, bravo Iancu!

Poli II - CSM Râmnicu Vâlcea 1:2 (0:0)

Echipa secundă, deşi a mai adăugat o înfrângere la palmaresul ei, a avut o prestaţie bună în înfruntarea cu ocupanţii locului trei din clasament, de la Vâlcea.

Prima repriza a fost controlată de tinerii alb-violeţi, dar Străuţ a ratat o bună şansă de a înscrie şi şutul deviat al lui Pătraş a nimerit transversala. Din păcate, repriza secundă a început cum nu se putea mai prost, Mera faultând în careu şi fiind eliminat. Chiar dacă penalty-ul a fost ratat, la doar câteva mai minute oaspeţii au reuşit să deschidă scorul, prin De Gregorio. În minutul 56 a fost rândul alb-violeţilor să beneficieze de un penalty, obţinut de Străuţ şi transformat de Pătraş. Deşi oaspeţii au obţinut victoria pe final, când Robson a înscris în minutul 85, ar mai fi de notat faptul că Buda a nimerit şi el bara cu un şut din interiorul careului.

Poli II: Zimmermann - Petruş, Mera, Oberşterescu, Teuşan - B. Străuţ, Sicoe, Poparadu, Pătraş - Buda, Popa. Au intrat Dochiţa, Petrescu şi Leagu, înlocuindu-i pe Popa, Petruş şi Buda.

Este păcat că echipa nu a reuşit să se mobilizeze atunci când a contat, pentru a aduna câteva puncte ce ar fi putut să ofere jucătorilor măcar un imbold pentru partidele rămase. Aşa, Rotariu şi-a lăudat jucătorii, după ce acuma trei zile îi anunţa că "nu au nicio treabă cu fotbalul". Halal antrenor, halal rezultate.