Alb-violeții au dispus de Dunărea Galați grație reușitelor lui Bucur și Borbely, primul după o fază creată de Goga și Alexa, al doilea după o acțiune personală. "Gazdele" au redus din handicap după o faza în care Alexa, Luchin si Cisovsky nu au reusit să-l oprească pe Enache, acesta înscriind printr-un șut de la 17 metri.
În rest, zilele astea nu aud decât povești de groază cu și despre Iancu și planurile sale pentru club. Sinistre de-a dreptul. Cred că trebuie să ne așteptăm la un final de campionat foarte tensionat din punctul nostru de vedere, cu mulți nervi și multe injurături.
11 noiembrie 2008
9 noiembrie 2008
Două cuvinte despre Iancu
Am mai spus că acest personaj ne va da multe bătăi de cap atunci când va avea chef să o facă și din păcate acest moment este acuma. Nu voi enumera epitete care să-l descrie pe încă patronul Politehnicii, pentru că le-am mai enumerat și, oricum, le gândim cu toții. Bănuiesc că dacă n-am suferi groaznic cu fiecare patron, echilibrul acestei lumi ar fi distrus.
Despre afirmația cum că Uhrin va fi dat afară dacă nu câștigă la Steaua și Urziceni, fie e "forțarea notei", așa cum a mai făcut patornul sus numit, fie e o bătaie de joc, deoarece a spune că vei fi dat afara dacă nu bați la Steaua și Urziceni în deplasare e ca și cum ai spune că vei fi dat afară dacă pierzi vreun punct pe teren propriu de-a lungul sezonului - nu e imposibil, dar nici departe nu-i.
Ar fi interesant de văzut dacă ne putem baza pe Tender, în funcție de reacția sa la această declarație. Dacă Tender are intenția reală de a prelua echipa, cu siguranță va avea ceva de spus în această privință - chiar dacă din punct de vedere fotbalistic nu e mult mai apt în a avea opinii decât un microbist începător. Dar oricine are cap și ochi, poate să vadă unde a dus Uhrin o echipă falită, cu un lot mediocru și un context ostil și tensionat.
P.S. La noi nu se poate vorbi direct, numai prin presă?
P.P.S. Sau așa - vizavi de reacția așteptată de la Tender.
Despre afirmația cum că Uhrin va fi dat afară dacă nu câștigă la Steaua și Urziceni, fie e "forțarea notei", așa cum a mai făcut patornul sus numit, fie e o bătaie de joc, deoarece a spune că vei fi dat afara dacă nu bați la Steaua și Urziceni în deplasare e ca și cum ai spune că vei fi dat afară dacă pierzi vreun punct pe teren propriu de-a lungul sezonului - nu e imposibil, dar nici departe nu-i.
Ar fi interesant de văzut dacă ne putem baza pe Tender, în funcție de reacția sa la această declarație. Dacă Tender are intenția reală de a prelua echipa, cu siguranță va avea ceva de spus în această privință - chiar dacă din punct de vedere fotbalistic nu e mult mai apt în a avea opinii decât un microbist începător. Dar oricine are cap și ochi, poate să vadă unde a dus Uhrin o echipă falită, cu un lot mediocru și un context ostil și tensionat.
P.S. La noi nu se poate vorbi direct, numai prin presă?
P.P.S. Sau așa - vizavi de reacția așteptată de la Tender.
8 noiembrie 2008
Poli - Dinamo 0:3 (0:1)
Alb-violeții au reușit să redefinească ce înseamnă să ți-o tragi singur prin aceasta partidă, trimițându-și de două ori mingea în poartă, prin Brezinsky și Cisovsky. Chiar dacă echipa n-a jucat mare lucru, trebuie remarcat că în materie de ocazii de gol nu a existat ce să ne despartă de oaspeți, doar finalitatea fazelor.
Partida a fost una destul de slabă din punct de vedere calitativ, iar Poli n-a reușit nicicum să preia controlul mijlocului terenului. În ciuda acestui fapt, nu se poate spune că dinamoviștii ar fi pus în pericol poarta lui Pantilimon până la autogolul lui Brezinsky, din minutul 11. Atunci, Torje a obținut o lovitură liberă pe care niciodată n-a primit-o cât era în tricoul lui Poli la faze asemanătoare, Boștină a trimis în careu și Brezinsky și-a băgat capul sub minge, lăsându-l fără nicio șansă pe Pantilimon. Alb-violeții n-au ridicat nivelul jocului, dar au fost aproape de a înscrie în două rânduri, prin Bucur, care nu a reușit să trimită în poartă o centrare excelentă a lui Karamyan, și prin Karamyan, a cărui șut a trecut milimetric pe lângă. Și oaspeții ar fi putut să înscrie prin Torje și mai ales Miranda, dar Pantilimon a intervenit de ambele ori.
Din păcate meciul a fost tranșat, în mare parte, în debutul reprizei secunde, când oaspeții au reușit să se desprindă, după o eroare de marcaj a lui Brezinsky/ieșire proastă la ofsaid a lui Milhazes, Dănciulescu reușind o finalizare foarte bună. Această fază a fost, de fapt, definitorie pentru natura acestui meci, căci în timp ce Karamyan și (ulterior) Bucur au avut șuturi ce s-au scurs centrimetric pe lângă bară, șutul lui Dănciulescu a intrat cu bara. Din acest moment a devenit, în mod indubitabil, vizibilă dezolare în rândul jucătorilor noștri, care se plimbau pur și simplu pe teren, momente de reminiscență ale partidei cu Gaz Metan. Poate doar ratarea lui Bucur, deja menționată, ce ar fi putut reînvigora jocul nostru, dar șansa cu siguranță nu a fost de partea noastră. Drept dovadă și faza golului trei al oaspeților, când doi foști alb-violeți, Torje și Cristea, au combinat în marginea careului, ultimul a tras spre colțul lung, dar Cisovsky a pus piciorul și l-a învins pe Pantilimon. Chiar dacă Dinamo a rămas în nouă oameni de câmp până la final, Boștină și Ropotan cerându-se practic eliminați - pentru a lipsi în meciul de Cupă, o atitudine pentru care în orice campionat civilizat ar fi suspendați cel puțin cinci etape - alb-violeții nu au reușit să înscrie, toate șuturile lovindu-se de unul sau altul dintre fundașii adverși.
Despre jucători nu sunt multe lucruri de spus. Cu excepția lui Pantilimon și a lui Artiom Karamyan, toți au fost dezamăgitor, în frunte cu Brezinsky (autogol) și Milhazes (gafeur la două goluri) - ultimul joacă în așa hal încât deja am început să contemplez că introducerea lui Latovlevici nu ar putea dăuna mai mult echipei. Doar efectul presiunii poate explica jocul atât de slab al echipei noastre, dar pe de altă parte știam prea bine că nu avem cel mai puternic lot din campionat și că există multe găuri în echipă, găuri care astăzi s-au pus laolaltă să formeze un mare hău al dezolării. E trist și amăgitor, dar n-avem ce-i face. Odată și-odată tot va veni ziua în care nu ni se vor înmuia picioarele la fiecare meci cu Dinamo.
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5), Brezinsky (3,5), Cisovsky (4,5), Milhazes (3,5) - Stancu (5), Borbely (4), Alexa (5), Art. Karamyan (6) - Bucur (5), Magera (5)
Au intrat Parks (5,5), Goga (5,5) și Arm. Karamyan, înlocuindu-i pe Borbely, Stancu și Magera.
Autogol Brezinsky (min 11):
Partida a fost una destul de slabă din punct de vedere calitativ, iar Poli n-a reușit nicicum să preia controlul mijlocului terenului. În ciuda acestui fapt, nu se poate spune că dinamoviștii ar fi pus în pericol poarta lui Pantilimon până la autogolul lui Brezinsky, din minutul 11. Atunci, Torje a obținut o lovitură liberă pe care niciodată n-a primit-o cât era în tricoul lui Poli la faze asemanătoare, Boștină a trimis în careu și Brezinsky și-a băgat capul sub minge, lăsându-l fără nicio șansă pe Pantilimon. Alb-violeții n-au ridicat nivelul jocului, dar au fost aproape de a înscrie în două rânduri, prin Bucur, care nu a reușit să trimită în poartă o centrare excelentă a lui Karamyan, și prin Karamyan, a cărui șut a trecut milimetric pe lângă. Și oaspeții ar fi putut să înscrie prin Torje și mai ales Miranda, dar Pantilimon a intervenit de ambele ori.
Din păcate meciul a fost tranșat, în mare parte, în debutul reprizei secunde, când oaspeții au reușit să se desprindă, după o eroare de marcaj a lui Brezinsky/ieșire proastă la ofsaid a lui Milhazes, Dănciulescu reușind o finalizare foarte bună. Această fază a fost, de fapt, definitorie pentru natura acestui meci, căci în timp ce Karamyan și (ulterior) Bucur au avut șuturi ce s-au scurs centrimetric pe lângă bară, șutul lui Dănciulescu a intrat cu bara. Din acest moment a devenit, în mod indubitabil, vizibilă dezolare în rândul jucătorilor noștri, care se plimbau pur și simplu pe teren, momente de reminiscență ale partidei cu Gaz Metan. Poate doar ratarea lui Bucur, deja menționată, ce ar fi putut reînvigora jocul nostru, dar șansa cu siguranță nu a fost de partea noastră. Drept dovadă și faza golului trei al oaspeților, când doi foști alb-violeți, Torje și Cristea, au combinat în marginea careului, ultimul a tras spre colțul lung, dar Cisovsky a pus piciorul și l-a învins pe Pantilimon. Chiar dacă Dinamo a rămas în nouă oameni de câmp până la final, Boștină și Ropotan cerându-se practic eliminați - pentru a lipsi în meciul de Cupă, o atitudine pentru care în orice campionat civilizat ar fi suspendați cel puțin cinci etape - alb-violeții nu au reușit să înscrie, toate șuturile lovindu-se de unul sau altul dintre fundașii adverși.
Despre jucători nu sunt multe lucruri de spus. Cu excepția lui Pantilimon și a lui Artiom Karamyan, toți au fost dezamăgitor, în frunte cu Brezinsky (autogol) și Milhazes (gafeur la două goluri) - ultimul joacă în așa hal încât deja am început să contemplez că introducerea lui Latovlevici nu ar putea dăuna mai mult echipei. Doar efectul presiunii poate explica jocul atât de slab al echipei noastre, dar pe de altă parte știam prea bine că nu avem cel mai puternic lot din campionat și că există multe găuri în echipă, găuri care astăzi s-au pus laolaltă să formeze un mare hău al dezolării. E trist și amăgitor, dar n-avem ce-i face. Odată și-odată tot va veni ziua în care nu ni se vor înmuia picioarele la fiecare meci cu Dinamo.
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5), Brezinsky (3,5), Cisovsky (4,5), Milhazes (3,5) - Stancu (5), Borbely (4), Alexa (5), Art. Karamyan (6) - Bucur (5), Magera (5)
Au intrat Parks (5,5), Goga (5,5) și Arm. Karamyan, înlocuindu-i pe Borbely, Stancu și Magera.
Autogol Brezinsky (min 11):
CS Buftea - Dunărea Galați 4:1 (3:0)
Galop de sănătate pentru Buftea în această dispută cu adversarii noștri din Cupa României, care au pus doar în rare momente în pericol poarta lui Zimmermann.
Debutul meciului a fost controlat teritorial de gazde, dar aceștia nu s-au apropiat periculos de buturile adverse. Când au făcut-o însă au tranșat practic partida: în doar două minute scorul a devenit 2:0, grație reușitei lui Mansour după o centrare a lui Chițu și a reușitei lui Axente, după o lovitură de colț și un șut centrare a lui Cojocnean. În minutul 22 gălățenii au avut unele din puținele lor șanse de gol, ca urmare a unei faze frumoase pe flancul stâng al apărării celor din Buftea, dar finalizarea i-a trădat pe oaspeți, pentru ca Zimmermann să intervină bine la lovitura liberă de un minut mai târziu. Golul trei (minutul 37) al gazdelor s-a asemănat foarte mult cu prima reușită, căci din nou Chițu a centrar foarte bine și Mansour a fost omul potrivit la locul potrivit!
Oaspeții au avut o mare ocazie la începutul reprizei secunde, în urma unei lovituri de colț, însă mingea trimisă cu capul a trecut de puțin pe lângă. Mansour și-a trecut în minutul 60 prima mare ocazie în cont din multele ce aveau să urmeze, când a scăpat singur spre poarta adversă, dar nu a reușit să-l învingă pe portarul gălățean. În minutul 80 același Mansour a făcut faza golului patru, când șutul său dintr-o poziție antipatică a fost respins ineficient de portar, iar nou intratul Popa s-a aflat la post și a împins mingea în poartă. La doar două minute Pătraș l-a deschis bine pe Mansour, dar acesta a trimisă de puțin peste din afara careului. Senegalezul, în mare formă astăzi, a scăpat iar spre poartă doar câteva secunde mai târziu, dar n-a mai reușit să tragă în forță, fiind tatonat de un adversar. Sarabanda ratărilor lui Mansi a continuat, aceste trecându-și în cont a treia ratare în tot atâtea minute, după încă o pasă foarte bună a lui Pătraș. În ultimule minute de joc oaspeții au reușit să marcheze golul de onoare, Zimmermann nereușind să respingă un șut din marginea careului.
Din păcate Florin Sandu a suferit o accidentară care pare destul de serioasă spre finalul partidei, fiind dus cu ambulanța la spital.
Buftea: Zimmermann (6) - Tomozei (6), Rațiu (6), Teușan (6), Sandu (6) - Chițu (6,5), Ademar (5,5), Matei (6), Cojocnean (6) - Axente (6,5), Mansour (7)
Au intrat Popa (6), Poparadu (5,5) și Pătraș înlocuindu-i pe Cojocnean, Axente și Sandu.
Puteți urmări rezumatul partidei aici.
Debutul meciului a fost controlat teritorial de gazde, dar aceștia nu s-au apropiat periculos de buturile adverse. Când au făcut-o însă au tranșat practic partida: în doar două minute scorul a devenit 2:0, grație reușitei lui Mansour după o centrare a lui Chițu și a reușitei lui Axente, după o lovitură de colț și un șut centrare a lui Cojocnean. În minutul 22 gălățenii au avut unele din puținele lor șanse de gol, ca urmare a unei faze frumoase pe flancul stâng al apărării celor din Buftea, dar finalizarea i-a trădat pe oaspeți, pentru ca Zimmermann să intervină bine la lovitura liberă de un minut mai târziu. Golul trei (minutul 37) al gazdelor s-a asemănat foarte mult cu prima reușită, căci din nou Chițu a centrar foarte bine și Mansour a fost omul potrivit la locul potrivit!
Oaspeții au avut o mare ocazie la începutul reprizei secunde, în urma unei lovituri de colț, însă mingea trimisă cu capul a trecut de puțin pe lângă. Mansour și-a trecut în minutul 60 prima mare ocazie în cont din multele ce aveau să urmeze, când a scăpat singur spre poarta adversă, dar nu a reușit să-l învingă pe portarul gălățean. În minutul 80 același Mansour a făcut faza golului patru, când șutul său dintr-o poziție antipatică a fost respins ineficient de portar, iar nou intratul Popa s-a aflat la post și a împins mingea în poartă. La doar două minute Pătraș l-a deschis bine pe Mansour, dar acesta a trimisă de puțin peste din afara careului. Senegalezul, în mare formă astăzi, a scăpat iar spre poartă doar câteva secunde mai târziu, dar n-a mai reușit să tragă în forță, fiind tatonat de un adversar. Sarabanda ratărilor lui Mansi a continuat, aceste trecându-și în cont a treia ratare în tot atâtea minute, după încă o pasă foarte bună a lui Pătraș. În ultimule minute de joc oaspeții au reușit să marcheze golul de onoare, Zimmermann nereușind să respingă un șut din marginea careului.
Din păcate Florin Sandu a suferit o accidentară care pare destul de serioasă spre finalul partidei, fiind dus cu ambulanța la spital.
Buftea: Zimmermann (6) - Tomozei (6), Rațiu (6), Teușan (6), Sandu (6) - Chițu (6,5), Ademar (5,5), Matei (6), Cojocnean (6) - Axente (6,5), Mansour (7)
Au intrat Popa (6), Poparadu (5,5) și Pătraș înlocuindu-i pe Cojocnean, Axente și Sandu.
Puteți urmări rezumatul partidei aici.
CS Buftea - Dunărea Galați pe Sport.ro
Astăzi (sâmbătă) de la ora 11, îi putem urmări pe viitorii adversari din Cupa României în disputa cu alb-violeții (cât or mai fi) de Buftea.
7 noiembrie 2008
Poli II - CS Vulcan 0:0
Este evident că cei de la Poli II nu sunt într-o formă spectaculoasă în aceste săptămâni.
Poli II: Baba - Năstase, Oberșterescu, Gavriluță, Zaluschi - Sicoe, Mladenovic, Voicu, Ad. Ganea - Boștină, Ad. Popa.
Au mai intrat, în repriza a doua, Riviș, Glodeanu și Leagu.
Poli II: Baba - Năstase, Oberșterescu, Gavriluță, Zaluschi - Sicoe, Mladenovic, Voicu, Ad. Ganea - Boștină, Ad. Popa.
Au mai intrat, în repriza a doua, Riviș, Glodeanu și Leagu.
5 noiembrie 2008
Golgheterii alb-violeți
Poli are, cu siguranță în mod unicat, golgheteri în primele trei ligi ale României. Gigel Bucur se află pe poziția secundă (în spatele a trei jucători, ce-i drept) cu 6 reușite în Liga 1, Axente conduce Liga a 2-a cu 8 goluri marcate (și este urmat îndeaproape de Mansour, cu 6), iar Adrian Popa este cel puțin printre primii marcatori în a 3-a Ligă, cu 9 reușite. Merită remarcat în plus că toți jucătorii enumerați au avut mici probleme în acest sezon, niciunul dintre ei nefiind titluar incontestabil în primele (aproximativ) cinci etape.
Astfel, dacă ar fi să căutam a afla câte goluri/meci au marcat cei menționați, am da de următoarele valori:
Bucur - 0,55 (11 partide)
Axente - 0,62 (13 partide)
Mansour - 0,60 (10 partide)
Popa - 0,90 (10 partide)
De menționat că în cazul lui Popa nu am inclus partida dintre Poli II și Gătaia, din lipsă de informații.
Așadar, stăm bine la capitolul ofensiv la toate nivelele. Aș dori însă să spun câteva cuvinte despre jucătorii pe care îi cunoașteți mai puțin (probabil, unii), anume Axente și Popa.
Mircea Axente, născut pe 14 martie 1987 la Tulcea, este un atacant înalt (1,86 m), dar rapid, cu un simț al golului extraordinar, joc bun de cap, dar destul de individualist. A venit la Poli în 2006, iar progresul său este evident cu ochiul liber. După ce în 2006-2007 a înscris de 8 ori în 26 de meciuri, anul următor a avut 9 reușite în 17 partide, cât a fost împrumutat la FCM Reșița. În retur, odată cu revenirea la Timișoara, nu a reușit decât 3 goluri în 9 partide, dar anul acesta se anunță a fi cel mai bun dintre toate. Trebuie remarcat că Axente a evoluat de 4 ori și la echipa mare, anul trecut, însă nu a reușit să se impună.
Adiran Popa, născut pe 16 august 1988 la Horezu, se aseamănă destul de bine cu Axente - și nu chiar. Este puțin mai scund (1,82 m), dar și mai rapid/agil, și împărtășește abilitatea de a se demarca foarte bine, aidoma jucătorului alb-violet de la Buftea. A debutat pentru Poli în returul anului 2007, când a marcat de 2 ori în trei partide. Din păcate anul următor nu a reușit decât alte 2 goluri în 24 de meciuri, dovadă poate a faptului că nu era chiar pregătit pentru nivelul ligii secunde. Experiența pare însă să-l fi ajutat, judecând după debutul acestui sezon.
Nouă nu ne rămâne decât să sperăm că fiecare dintre acești jucători va reuși să progreseze în continuare și să ajungă, într-un viitor, la prima echipă. Chiar dacă și eu mă număr printre păcătoșii pesimiști, care nu cred în abilitatea lui Mansour de a deveni constant în evoluțiile sale bune, mă declar dispus să fiu umilit.
Astfel, dacă ar fi să căutam a afla câte goluri/meci au marcat cei menționați, am da de următoarele valori:
Bucur - 0,55 (11 partide)
Axente - 0,62 (13 partide)
Mansour - 0,60 (10 partide)
Popa - 0,90 (10 partide)
De menționat că în cazul lui Popa nu am inclus partida dintre Poli II și Gătaia, din lipsă de informații.
Așadar, stăm bine la capitolul ofensiv la toate nivelele. Aș dori însă să spun câteva cuvinte despre jucătorii pe care îi cunoașteți mai puțin (probabil, unii), anume Axente și Popa.
Mircea Axente, născut pe 14 martie 1987 la Tulcea, este un atacant înalt (1,86 m), dar rapid, cu un simț al golului extraordinar, joc bun de cap, dar destul de individualist. A venit la Poli în 2006, iar progresul său este evident cu ochiul liber. După ce în 2006-2007 a înscris de 8 ori în 26 de meciuri, anul următor a avut 9 reușite în 17 partide, cât a fost împrumutat la FCM Reșița. În retur, odată cu revenirea la Timișoara, nu a reușit decât 3 goluri în 9 partide, dar anul acesta se anunță a fi cel mai bun dintre toate. Trebuie remarcat că Axente a evoluat de 4 ori și la echipa mare, anul trecut, însă nu a reușit să se impună.
Adiran Popa, născut pe 16 august 1988 la Horezu, se aseamănă destul de bine cu Axente - și nu chiar. Este puțin mai scund (1,82 m), dar și mai rapid/agil, și împărtășește abilitatea de a se demarca foarte bine, aidoma jucătorului alb-violet de la Buftea. A debutat pentru Poli în returul anului 2007, când a marcat de 2 ori în trei partide. Din păcate anul următor nu a reușit decât alte 2 goluri în 24 de meciuri, dovadă poate a faptului că nu era chiar pregătit pentru nivelul ligii secunde. Experiența pare însă să-l fi ajutat, judecând după debutul acestui sezon.
Nouă nu ne rămâne decât să sperăm că fiecare dintre acești jucători va reuși să progreseze în continuare și să ajungă, într-un viitor, la prima echipă. Chiar dacă și eu mă număr printre păcătoșii pesimiști, care nu cred în abilitatea lui Mansour de a deveni constant în evoluțiile sale bune, mă declar dispus să fiu umilit.
2 noiembrie 2008
Oțelul Galați - Poli 2:2 (2:1)
Alb-violeții au ținut să-și facă viața foarte, foarte grea la Galați, cam și în ultimele deplasări în acel capăt al patriei. În ciuda unei prime reprize bune, echipa noastră a trebuit să lupte până - la propriu - în ultimul minut pentru a reintra în puncte, dar eforturile au fost răsplătite.
Partida a început foarte bine pentru Poli, grație reușitei lui Artiom Karamyan din minutul 7. Faza a plecat de la pasa excelntă a lui Rusici, urmată de o centrare pe măsură trimisă de Stancu, mingea a ajuns la Bucur care, nereușind să o preia, a trimis-o mai departe către Karamyan, acesta finalizând în forță! Alb-violeții au continua să preseze, reușind multe recuperări, cea mai spectaculoasă fiind a lui Bădoi, care a traversat aproape tot terenul cu mingea la picior, centrarea sa fiind doar puțin prea joasă pentru a ajunge la Bucur. La prima lor fază mai închegată de atac, purtată pe flancul stâng al apărării noastre, gazdele au reușit să egaleze, centrarea lui Cârjă fiind trimisă foarte neinspirat de Brezinsky în proprie poartă - în minutul 19. Karamyan a reușit un minut mai târziu o fază foarte spectaculoasă la marginea careului advers, dar în final a ales să șuteze, în loc să trimită o pasă, fie lui Gigel Bucur, fie lui Rusici. Tot gazdele reușesc însă să înscrie în minutul 26, după ce Borbely (?) îl pierde din marcaj pe Viglianti - în urma unui aut!! - iar acesta ajunge în poziție de șut, datorită migrării fundașilor alături de oamenii pe care îi aveau în marcaj, și nu-l iartă pe Pantilimon de la marginea careului. După șansa bună a lui Borbely două minute mai târziu, urmează o secetă de ocazii pentru zece minute. Bucur driblează excelent în marginea careului și șutează la colțul lung, dar mingea trece de puțin pe lângă, iar chiar înainte de pauză Magera șutează puternic din afara careului, Kolev reușind să pareze.
În repriza secundă alb-violeții se prezintă mai blazați și cedează mijlocul terenului, trimițând multe mingi lungi spre atacanți - sau forțând pe flancuri. Gălățenii au evoluat precauți, dar au încercat să profite din plin de spațiile lăsate în apărarea noastră, și doar intervențiile extraordinare ale lui Pantilimon au făcut ca scorul să nu ia proporții. Din zece în zece minute, începând cu minutul 57, Panti a avut de apărat niște mingi foarte dificile, dar a reușit s-o facă, atât în fața lui Vitaici, cât și în fața lui Gado și Iorga, și ulterior în fața lui Pena. Parks era singurul motoraș care mai funcționa în atac, alături de Cisovsky care a evoluat mult mai avansat pe final. Aceștia aveau să fie jucătorii cheie pentru restabiliarea egalității. Cisovsky și-a anunțat clar intențiile printr-o cursă excelentă în minutul 87, dar Kolev a fost din nou la post, iar Parks a reușit o pătrundere bună în careu, obținând un corner. Așadar, în ultimul minute al prelungirilor: Milhazes aruncă o minge în atac, Cisovsky deviază cu capul pentru Parks, acesta înaintează și încearcă o centrare, mingea ajunge iar la Cisovsky, slovacul întoarce un jucător, șutează la colțul lung, balonul se lovește de un jucător al gazdelor și ia drumul porții, Kolev numai ce reușește să-și întindă piciorul și să salveze autogolul, dar ghepardul-vipera Bucur, mai mereu la locul potrivit, împinge mingea în poartă pentru un egal, sinceri să fim, destul de nesperat!
Până la urmă alb-violeții au reușit să obțină, cu destulă șansă, un egal echitabil, prin care își prelungesc seria invincibilității la zece partide (merită amintit de fiecare dată). Egalul este cu atât mai important cu cât urmează meciul împotriva dinamoviștilor, în care cu toții ne dorim o victorie de multe restantă. Va fi interesant de văzut ce soluții va găsi Uhrin pentru flancul stâng, unde Milhazes s-a întrecut astăzi pe sine și a evoluat absolut lamentabil, precum și cine va fi al doilea mijlocaș la închidere - cel mai probabil, aș spune, Magera.
Poli: Pantilimon (7) - Bădoi (6,5), Cisovsky (7), Brezinsky (4,5), Milhazes (4) - Stancu (6), Magera (5), Borbely (4,5), Art. Karamyan (6,5) - Bucur (6), Rusici (5,5).
Au intrat Goga (5), Parks (6) și Arm. Karamyan, înlocuindu-i pe Stancu, Rusici și Magera.
Gol Karamyan (min 7):
Partida a început foarte bine pentru Poli, grație reușitei lui Artiom Karamyan din minutul 7. Faza a plecat de la pasa excelntă a lui Rusici, urmată de o centrare pe măsură trimisă de Stancu, mingea a ajuns la Bucur care, nereușind să o preia, a trimis-o mai departe către Karamyan, acesta finalizând în forță! Alb-violeții au continua să preseze, reușind multe recuperări, cea mai spectaculoasă fiind a lui Bădoi, care a traversat aproape tot terenul cu mingea la picior, centrarea sa fiind doar puțin prea joasă pentru a ajunge la Bucur. La prima lor fază mai închegată de atac, purtată pe flancul stâng al apărării noastre, gazdele au reușit să egaleze, centrarea lui Cârjă fiind trimisă foarte neinspirat de Brezinsky în proprie poartă - în minutul 19. Karamyan a reușit un minut mai târziu o fază foarte spectaculoasă la marginea careului advers, dar în final a ales să șuteze, în loc să trimită o pasă, fie lui Gigel Bucur, fie lui Rusici. Tot gazdele reușesc însă să înscrie în minutul 26, după ce Borbely (?) îl pierde din marcaj pe Viglianti - în urma unui aut!! - iar acesta ajunge în poziție de șut, datorită migrării fundașilor alături de oamenii pe care îi aveau în marcaj, și nu-l iartă pe Pantilimon de la marginea careului. După șansa bună a lui Borbely două minute mai târziu, urmează o secetă de ocazii pentru zece minute. Bucur driblează excelent în marginea careului și șutează la colțul lung, dar mingea trece de puțin pe lângă, iar chiar înainte de pauză Magera șutează puternic din afara careului, Kolev reușind să pareze.
În repriza secundă alb-violeții se prezintă mai blazați și cedează mijlocul terenului, trimițând multe mingi lungi spre atacanți - sau forțând pe flancuri. Gălățenii au evoluat precauți, dar au încercat să profite din plin de spațiile lăsate în apărarea noastră, și doar intervențiile extraordinare ale lui Pantilimon au făcut ca scorul să nu ia proporții. Din zece în zece minute, începând cu minutul 57, Panti a avut de apărat niște mingi foarte dificile, dar a reușit s-o facă, atât în fața lui Vitaici, cât și în fața lui Gado și Iorga, și ulterior în fața lui Pena. Parks era singurul motoraș care mai funcționa în atac, alături de Cisovsky care a evoluat mult mai avansat pe final. Aceștia aveau să fie jucătorii cheie pentru restabiliarea egalității. Cisovsky și-a anunțat clar intențiile printr-o cursă excelentă în minutul 87, dar Kolev a fost din nou la post, iar Parks a reușit o pătrundere bună în careu, obținând un corner. Așadar, în ultimul minute al prelungirilor: Milhazes aruncă o minge în atac, Cisovsky deviază cu capul pentru Parks, acesta înaintează și încearcă o centrare, mingea ajunge iar la Cisovsky, slovacul întoarce un jucător, șutează la colțul lung, balonul se lovește de un jucător al gazdelor și ia drumul porții, Kolev numai ce reușește să-și întindă piciorul și să salveze autogolul, dar ghepardul-vipera Bucur, mai mereu la locul potrivit, împinge mingea în poartă pentru un egal, sinceri să fim, destul de nesperat!
Până la urmă alb-violeții au reușit să obțină, cu destulă șansă, un egal echitabil, prin care își prelungesc seria invincibilității la zece partide (merită amintit de fiecare dată). Egalul este cu atât mai important cu cât urmează meciul împotriva dinamoviștilor, în care cu toții ne dorim o victorie de multe restantă. Va fi interesant de văzut ce soluții va găsi Uhrin pentru flancul stâng, unde Milhazes s-a întrecut astăzi pe sine și a evoluat absolut lamentabil, precum și cine va fi al doilea mijlocaș la închidere - cel mai probabil, aș spune, Magera.
Poli: Pantilimon (7) - Bădoi (6,5), Cisovsky (7), Brezinsky (4,5), Milhazes (4) - Stancu (6), Magera (5), Borbely (4,5), Art. Karamyan (6,5) - Bucur (6), Rusici (5,5).
Au intrat Goga (5), Parks (6) și Arm. Karamyan, înlocuindu-i pe Stancu, Rusici și Magera.
Gol Karamyan (min 7):
1 noiembrie 2008
Știința Bacău - CS Buftea 0:1 (0:0)
După o lungă așteptare, victorie a buftenilor în deplasare. Mansour a înscris golul victoriei in minutul 90, pe un contraatac. Aparent, oaspeții au evoluat în zece oameni în repriza secundă după eliminarea lui Mera pentru două cartonașe galbene (speram că Mera s-a mai potolit, dar nu pare a fi cazul), însă și așa au dominat partida.
FC Buftea: Zimmerman - Tomozei, Mera, Raţiu, Sandu - Scutaru, Cojocnean (67 Pãtraş), Chiţu (46 Poparadu), Ademar - Mansour, Axente (86 Popovici).
FC Buftea: Zimmerman - Tomozei, Mera, Raţiu, Sandu - Scutaru, Cojocnean (67 Pãtraş), Chiţu (46 Poparadu), Ademar - Mansour, Axente (86 Popovici).
31 octombrie 2008
Gloria Arad - Poli II 0:3
Din câte se pare, alb-violeții mici vor câștiga la masa verde partida cu Gloria Arad, aceștia având anumite probleme financiare. Dacă aceste datorii vor duce la retragerea echipei arădene, atunci toate rezultatele obținute de ei vor fi anulate.
29 octombrie 2008
CS Buftea - Dinamo II 1:2 (1:2)
Aceeași poveste ca etapa trecută: gol Axente la debut de meci, revenire a adversarilor.
Cred că rezultatele obținute de cei de la Buftea, deși promițătoare la început, arată că nu contează atât de mult daca echipa secundă joacă pentru un obiectiv sau nu - valoarea tot își spune cuvântul.
Problema la noi a fost mereu că valoarea nu se rezuma la jucători, ci îi privea, în primul rând, pe antrenori.
Buftea: Zimmermann – Tomozei, Mera, Teuşan, Chiţu (’46 Ademar) – Cojocnean (’71Pătraş), I. Matei (’74 Al. Popovici), Scutaru (cpt.), Fl. Sandu – Axente, Mansour
Cred că rezultatele obținute de cei de la Buftea, deși promițătoare la început, arată că nu contează atât de mult daca echipa secundă joacă pentru un obiectiv sau nu - valoarea tot își spune cuvântul.
Problema la noi a fost mereu că valoarea nu se rezuma la jucători, ci îi privea, în primul rând, pe antrenori.
Buftea: Zimmermann – Tomozei, Mera, Teuşan, Chiţu (’46 Ademar) – Cojocnean (’71Pătraş), I. Matei (’74 Al. Popovici), Scutaru (cpt.), Fl. Sandu – Axente, Mansour
28 octombrie 2008
Poli II - Gătaia 1:1 (0:0)
În ciuda faptului că au fost ajutați de patru jucători de la echipa întâi (Luchin, Latovlevici, Sanchez, Garcia), alb-violeții mici n-au reușit decât un egal, grație reușitei lui Boștină din minutul 79.
Patru echipe se află la egalitate de puncte (19) pe prima poziție, printre care și Poli II. Să fi pierdut aproape jumătate din meciuri și să tot fii pe locul intâi, asta spune multe despre valoarea campionatului.
Patru echipe se află la egalitate de puncte (19) pe prima poziție, printre care și Poli II. Să fi pierdut aproape jumătate din meciuri și să tot fii pe locul intâi, asta spune multe despre valoarea campionatului.
27 octombrie 2008
Cazul Dan Alexa
Îmi aduc prea bine aminte de acel prim antrenament al lui Alexa la Poli - și nu cred că-l voi putea uita cât voi trăi. Așa un comportament animalic nu am mai văzut față de un jucător adus la Poli și nici nu cred că voi vedea, iar ce m-a șocat cel mai mult a fost felul în care un suporter, încercând să-i ia apărarea lui Alexa, aproape și-a încasat-o.
Iată-ne astăzi, la mai bine de doi ani de la evenimentul descris, și Alexa mai că nu și-a câștigat statutul de idol în rândul fanilor Politehnicii. Nici nu e de mirare, fiindcă un jucător determinat și dur, care evolueaza constant bine, ajunge la fel de iubit, indiferent dacă joacă la Dinamo sau la Timișoara. Dar asta mă aduce exact acolo unde nu vroiam să fiu, anume le realizarea că majoritatea suporterilor, deși văd prea bine răul în ograda altora, nu dorecs să se distanțeze și să-l vadă în propria ogradă.
Gestul lui Alexa de ieri nu reprezintă un capăt de lume, declarația lui despre fair-play a pus gaz pe foc, dar nici nu cred ca țintea să facă altceva, dar problema e că situația nu se judecă obiectiv. Dacă un jucător de la altă echipă făcea ce a făcut Alexa, și involuntar (deși, precum ziceam ieri, mă îndoiesc), nesimțirea gestului dădea apă la toate morile microbiste - și pe bună dreptate. Situația este asemnătoare cu cea ce îl are ca protagonist pe Marian Iancu. Acesta a devenit în ultimii ani o copie foarte fidelă a lui Becali, ceea ce nu l-a împiedicat să devină și "unul dintre noi", iar doar deciziile lui care pregăteau drumul pentru o plecare de la club au făcut ca atâta lume să îl antipatizeze. Deși între doi oameni, după ce unul ți-a trădat încrederea, nu te-ai baza pe cuvântul lui la proxima ocazie, Iancu mai că și-a reintrat în grații după ce a plecat de la club și a clamat că dă în judecată FRF-ul și rezolvă problema punctelor pierdute de superficialitatea conducerii (deh, scuze există mereu) și problema palmaresului - încă așteptăm cu nerăbdare, măcar rezolvarea celei de-a treia chestiuni.
Nu spun că aceste anormalități trebuiesc abordate ca și cum am avea de-a face cu un club advers, pentru că până la urmă Poli datorează multe lui Marian Iancu și Alexa a fost esențial în destule partide pentru club. Dar atunci când cineva greșește, când cineva nu reprezintă cu onoare culorile alb-violet, în mintea mea nu există niciun motiv real pentru a începe să creez o fortăreață a scuzelor din care să nu mai văd realitatea. Nu e așa dramatic precum sună (uneori), dar înverșunarea de a-ți apăra jucătorii indiferent de situație nu o pot împărtăși. Greșești, îți ceri scuze, mergi mai departe.
Iată-ne astăzi, la mai bine de doi ani de la evenimentul descris, și Alexa mai că nu și-a câștigat statutul de idol în rândul fanilor Politehnicii. Nici nu e de mirare, fiindcă un jucător determinat și dur, care evolueaza constant bine, ajunge la fel de iubit, indiferent dacă joacă la Dinamo sau la Timișoara. Dar asta mă aduce exact acolo unde nu vroiam să fiu, anume le realizarea că majoritatea suporterilor, deși văd prea bine răul în ograda altora, nu dorecs să se distanțeze și să-l vadă în propria ogradă.
Gestul lui Alexa de ieri nu reprezintă un capăt de lume, declarația lui despre fair-play a pus gaz pe foc, dar nici nu cred ca țintea să facă altceva, dar problema e că situația nu se judecă obiectiv. Dacă un jucător de la altă echipă făcea ce a făcut Alexa, și involuntar (deși, precum ziceam ieri, mă îndoiesc), nesimțirea gestului dădea apă la toate morile microbiste - și pe bună dreptate. Situația este asemnătoare cu cea ce îl are ca protagonist pe Marian Iancu. Acesta a devenit în ultimii ani o copie foarte fidelă a lui Becali, ceea ce nu l-a împiedicat să devină și "unul dintre noi", iar doar deciziile lui care pregăteau drumul pentru o plecare de la club au făcut ca atâta lume să îl antipatizeze. Deși între doi oameni, după ce unul ți-a trădat încrederea, nu te-ai baza pe cuvântul lui la proxima ocazie, Iancu mai că și-a reintrat în grații după ce a plecat de la club și a clamat că dă în judecată FRF-ul și rezolvă problema punctelor pierdute de superficialitatea conducerii (deh, scuze există mereu) și problema palmaresului - încă așteptăm cu nerăbdare, măcar rezolvarea celei de-a treia chestiuni.
Nu spun că aceste anormalități trebuiesc abordate ca și cum am avea de-a face cu un club advers, pentru că până la urmă Poli datorează multe lui Marian Iancu și Alexa a fost esențial în destule partide pentru club. Dar atunci când cineva greșește, când cineva nu reprezintă cu onoare culorile alb-violet, în mintea mea nu există niciun motiv real pentru a începe să creez o fortăreață a scuzelor din care să nu mai văd realitatea. Nu e așa dramatic precum sună (uneori), dar înverșunarea de a-ți apăra jucătorii indiferent de situație nu o pot împărtăși. Greșești, îți ceri scuze, mergi mai departe.
CR: Dunarea Galati - Poli
Pe data de 12 noiembrie, alb-violetii o vor intalni pe Dunarea Galati in urmatoarea faza a Cupei Romaniei. Adversarii nostri au avut un debut foarte bun de campionat, aflandu-se pe locul al doilea in seria I a ligii secunde, fiind cea mai in forma echipa, cu cinci victorii in ultimele sase partide. Culmea face ca Dunarea a aflat doar cu cateva zile inainte de debutul ligii secunde ca va evolua in acest esalon, dupa ce FCM Campina s-a retras, si galatenii, primii de dupa linie, au ramas in liga a doua.
26 octombrie 2008
Poli - CFR Cluj 2:1 (2:1)
Alb-violeții continuă să ne aducă mari bucurii, aceasta fiind, cu siguranță, cea care tronează peste cele nouă (!!) meciuri consecutive fără înfrângere! După o prestație foarte solidă în apărare și oportunistă în atac, Poli a reușit să învingă campioana României și să treacă pe poziția a treia în clasament, cu tot cu cele șase puncte "împrumutate" de către FIFA.
În ciuda faptului că CFR a fost echipa care a început mai agresiv partida, aceștia nu au reușit să se aproprie cu adevărat periculos de poarta lui Pantilimon. Prima mare șansă de gol i-a aparținut lui Gigel Bucur, în minutul 16, acesta recepționând o pasă de la Karamyan, dar finalizarea sa a trecut destul de departe pe lângă poartă. Trică a replicat printr-un șut spectaculos din afara careului, de puțin alături, înainte ca Pereira să șuteze de la distanță, însă fără a-i pune mari probleme lui Pantilimon. În minutul 27, alb-violeții reușesc să deschidă scorul: Karamyan execută o lovitură liberă în careu, defensiva clujeană nu reușeste să respingă mingea, și Cisovsky intervine oportun pentru a o trimite în poara lui Stăncioiu! Trei minute mai târziu avea să fie 2:0, când același Karamyan (magnific, astăzi) a executat perfect un corner și tot Cisovsky a venit plutind în aer, a depășit fundașii adverși și a finalizat cu capul, fără șansă pentru portar! Deși CFR-ul a revenit la timona partidei ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, aceștia nu au reușit să-și creeze ocazii. Tot Poli, prin Bucur, a fost aproape de a înscrie pentru a treia oară în minutul 42, dar Stăncioiu a intervenit perfect într-o situație foarte riscantă. Din păcate pentru noi (oarecum, dacă e să judecăm după rezultatul final) oaspeții au reușit să înscrie chiar în prelungirile primei reprize, după o combinație aproape imposibil de urmărit pe axul central al apărării noastre, mingea ajungând la Didi, care a finalizat elegant.
Repriza secundă a fost asemănătoare cu cea dintâi, mai ales în prima ei parte: din nou dominare CFR, dar ocazii la poarta acestora. Bucur și Stancu au fost foarte aproape de gol în minutul 53, dar Stăncioiu a intervenit salvator! Apoi a urmat o fază mai puțin domestică, Alexa trimițând o minge ce trebuia oferită adversarilor direct spre poartă, la doar câțiva centrimetri de gol. Căptianul lui Poli a fost avertizat, deși probabil regulamentar nu trebuia, dar după toate aparențele, gestul său merita o asemenea pedeapsă - și spun asta deoarece în reluare se vede destul de clar cum Alexa privește scurt către poartă înainte de a șuta, astfel că tind a crede că gestul a fost "premeditat". Din acest moment partida a degenerat puțin, Alexandru Tudor fiind obligat să împartă o serie de cartonașe galbene celor de la CFR, iar oaspeții au părut să-și piardă cumpătul și în ceea ce privește organizarea pe teren. Karamyan a expediat un șut bun din violeu în minutul 66, iar cinci minute mai târziu Alexa mai că a scăpat singur spre poartă, dar doar "mai că". După alte cinci minute Gigel Bucur este deschis excelent și încearcă o trecere în viteză pe lângă Hugo Alcantara, dar este faultat la marginea careului. Lovitura liberă executată de Bădoi nu trece însă de zid. Finalul reprizei ar fi vrut să fie un asediu al clujenilor la poarta noastră, dar în afara unei posesii prelungite, aceștia nu au reușit nimic notabil - cu excepția, eventual, a unui șut de la distanță marca Emmanuel Kone. Fluierul de final, venit după patru minunte de prelungiri, a consemnat victoria mult muncită și mult dorită a alb-violeților, care ne-au arătat din nou că au puterea de a învinge și cei mai puternici adversari din Liga 1!
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5,5), Brezinsky (6), Cisovsky (8,5), Milhazes (5) - Stancu (5,5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (7) - Bucur (6), Parks (5,5)
Au intrat Magera (5,5), Rusici și Goga pentru Borbely, Parks și Bucur.
Nu cred că există vreun dubiu asupra faptului că victoria din această seară se datorează, în primul rând, axului central al apărării (chiar dacă Brezinsky era să comită o gafă foarte mare în prima repriză) și a eforturilor necontenite ale lui Karamyan, revenit în formă chiar atunci când contează! Restul echipei a avut în general momente bune, alternate cu momente mai puțin bune, dar din moment ce am obținut cele trei puncte, chiar nu apasă așa de mult.
Uhrin a abordat, din nou, excelent partida cu CFR-ul, reușind să acopere zonele slabe ale echipei printr-un dublaj foarte greu de depășit.
Fantastic Poli, îți mulțumim din suflet!
Gol Cisovsky (min 27):
În ciuda faptului că CFR a fost echipa care a început mai agresiv partida, aceștia nu au reușit să se aproprie cu adevărat periculos de poarta lui Pantilimon. Prima mare șansă de gol i-a aparținut lui Gigel Bucur, în minutul 16, acesta recepționând o pasă de la Karamyan, dar finalizarea sa a trecut destul de departe pe lângă poartă. Trică a replicat printr-un șut spectaculos din afara careului, de puțin alături, înainte ca Pereira să șuteze de la distanță, însă fără a-i pune mari probleme lui Pantilimon. În minutul 27, alb-violeții reușesc să deschidă scorul: Karamyan execută o lovitură liberă în careu, defensiva clujeană nu reușeste să respingă mingea, și Cisovsky intervine oportun pentru a o trimite în poara lui Stăncioiu! Trei minute mai târziu avea să fie 2:0, când același Karamyan (magnific, astăzi) a executat perfect un corner și tot Cisovsky a venit plutind în aer, a depășit fundașii adverși și a finalizat cu capul, fără șansă pentru portar! Deși CFR-ul a revenit la timona partidei ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, aceștia nu au reușit să-și creeze ocazii. Tot Poli, prin Bucur, a fost aproape de a înscrie pentru a treia oară în minutul 42, dar Stăncioiu a intervenit perfect într-o situație foarte riscantă. Din păcate pentru noi (oarecum, dacă e să judecăm după rezultatul final) oaspeții au reușit să înscrie chiar în prelungirile primei reprize, după o combinație aproape imposibil de urmărit pe axul central al apărării noastre, mingea ajungând la Didi, care a finalizat elegant.
Repriza secundă a fost asemănătoare cu cea dintâi, mai ales în prima ei parte: din nou dominare CFR, dar ocazii la poarta acestora. Bucur și Stancu au fost foarte aproape de gol în minutul 53, dar Stăncioiu a intervenit salvator! Apoi a urmat o fază mai puțin domestică, Alexa trimițând o minge ce trebuia oferită adversarilor direct spre poartă, la doar câțiva centrimetri de gol. Căptianul lui Poli a fost avertizat, deși probabil regulamentar nu trebuia, dar după toate aparențele, gestul său merita o asemenea pedeapsă - și spun asta deoarece în reluare se vede destul de clar cum Alexa privește scurt către poartă înainte de a șuta, astfel că tind a crede că gestul a fost "premeditat". Din acest moment partida a degenerat puțin, Alexandru Tudor fiind obligat să împartă o serie de cartonașe galbene celor de la CFR, iar oaspeții au părut să-și piardă cumpătul și în ceea ce privește organizarea pe teren. Karamyan a expediat un șut bun din violeu în minutul 66, iar cinci minute mai târziu Alexa mai că a scăpat singur spre poartă, dar doar "mai că". După alte cinci minute Gigel Bucur este deschis excelent și încearcă o trecere în viteză pe lângă Hugo Alcantara, dar este faultat la marginea careului. Lovitura liberă executată de Bădoi nu trece însă de zid. Finalul reprizei ar fi vrut să fie un asediu al clujenilor la poarta noastră, dar în afara unei posesii prelungite, aceștia nu au reușit nimic notabil - cu excepția, eventual, a unui șut de la distanță marca Emmanuel Kone. Fluierul de final, venit după patru minunte de prelungiri, a consemnat victoria mult muncită și mult dorită a alb-violeților, care ne-au arătat din nou că au puterea de a învinge și cei mai puternici adversari din Liga 1!
Poli: Pantilimon (6) - Bădoi (5,5), Brezinsky (6), Cisovsky (8,5), Milhazes (5) - Stancu (5,5), Alexa (5,5), Borbely (5,5), Art. Karamyan (7) - Bucur (6), Parks (5,5)
Au intrat Magera (5,5), Rusici și Goga pentru Borbely, Parks și Bucur.
Nu cred că există vreun dubiu asupra faptului că victoria din această seară se datorează, în primul rând, axului central al apărării (chiar dacă Brezinsky era să comită o gafă foarte mare în prima repriză) și a eforturilor necontenite ale lui Karamyan, revenit în formă chiar atunci când contează! Restul echipei a avut în general momente bune, alternate cu momente mai puțin bune, dar din moment ce am obținut cele trei puncte, chiar nu apasă așa de mult.
Uhrin a abordat, din nou, excelent partida cu CFR-ul, reușind să acopere zonele slabe ale echipei printr-un dublaj foarte greu de depășit.
Fantastic Poli, îți mulțumim din suflet!
Gol Cisovsky (min 27):
25 octombrie 2008
CSM Ploiești - CS Buftea 3:1 (2:1)
Buftenii noștri preferați au avut un debut perfect de partidă, reușind să deschidă scorul prin Axente la a doua fază de poartă. Acesta a primit o minge în interiorul careului și a trimis-o, printr-o execuție impresionantă, peste portar la colțul lung! Din păcate, retragerea imediată în apărare urma să-i coste pe oaspeți. Primul semn de alarmă a fost dat de o ocazie pe flancul stâng al atacului ploieștean, Zimmermann reușind să pareze bine. Ploieștenii au mai avut o șansă de gol la o fază fixă, dar au trimis mingea prea slab spre poartă, înainte ca la o nouă fază fixă, cauzată de un fault stupid și la mare distanță de poartă, să egaleze, după ce arbitrul a cam ignorat un fault în atac ce a permis demarcarea unui jucător al gazdelor, care n-a avut probleme în a înscrie. Șase minute mai târziu (min. 26) avea să se facă 2:1, după ce Mera a comis un fault la la cam treizeci de metri de poartă, iar lovitura liberă a fost executată prin zidul dezmembrat al celor din Buftea, fără mari șanse pentru Zimmermann. Echipa antrenată de Ion Balaur s-a trezit cu greu, și tot grație lui Axente, care a preluat o minge în careu și a executat o foarfecă excelentă, dar a avut ghinionul ca balonul să nimerească doar bara porții adverse. Chiar înainte de pauză, Mansour a avut o altă mare șansă de a restabili egalitatea, dar a controlat slab balonul și, în final, șutul său a fost blocat în corner.
În repriza secundă gazdele au fost mai insistente, trimițând la scurt timp după reluare mingea în bară în urma unei greșeli la mijlocul al terenului a lui Matei, am impresia. Din păcate, apoi s-a întrerupt transmisia pe internet, astfel că restul partidei n-am mai putut s-o vizionez.
Cert este că Rațiu a fost eliminat pentru două galbene, ca apoi o nouă fază fixă să fie "sursa" celei de-a treia reușite a gazdelor. Este destul de evident că echipa nu era pregătită din punct de vedere tactic pentru această partidă, altfel nu-mi explic gafele în lanț la mai toate fazele fixe ale celor de la Ploiești. Pe final de repriză și gazdele au rămas în zece, însă era prea târziu pentru a mai conta.
Buftea: Zimmermann (6) - Tomozei (5), Mera (4,5), Rațiu (4,5), Chițu (5) - Cojocnean (5), Scutaru (5), Matei (5), Sandu (5) - Mansour (5), Axente (6)
Au intrat Popa (5), Ademar și Poparadu, înlocuindu-i pe Cojocnean, Sandu și Mansour.
Un rezumat al partidei puteți găsi aici.
În repriza secundă gazdele au fost mai insistente, trimițând la scurt timp după reluare mingea în bară în urma unei greșeli la mijlocul al terenului a lui Matei, am impresia. Din păcate, apoi s-a întrerupt transmisia pe internet, astfel că restul partidei n-am mai putut s-o vizionez.
Cert este că Rațiu a fost eliminat pentru două galbene, ca apoi o nouă fază fixă să fie "sursa" celei de-a treia reușite a gazdelor. Este destul de evident că echipa nu era pregătită din punct de vedere tactic pentru această partidă, altfel nu-mi explic gafele în lanț la mai toate fazele fixe ale celor de la Ploiești. Pe final de repriză și gazdele au rămas în zece, însă era prea târziu pentru a mai conta.
Buftea: Zimmermann (6) - Tomozei (5), Mera (4,5), Rațiu (4,5), Chițu (5) - Cojocnean (5), Scutaru (5), Matei (5), Sandu (5) - Mansour (5), Axente (6)
Au intrat Popa (5), Ademar și Poparadu, înlocuindu-i pe Cojocnean, Sandu și Mansour.
Un rezumat al partidei puteți găsi aici.
Rectificare
Din păcate se pare că n-am citit prea bine programul inițial, iar meciul CSM Poliești - Buftea se dispută de la ora 15.00, nu ora 13.00. Nu că ar fi de mare folos acuma, mă gândesc.
Scuzele de rigoare.
Scuzele de rigoare.
24 octombrie 2008
Rezultate sondaj
Mă miră puțin că lumea susține venirea lui Tender cu atâta optimism, dar pe de altă parte, se poate ca felul în care am compus acest sondaj să fie puțin înșelător în această privință.
Cine v-ați dori să patroneze clubul?
Marian Iancu - 3 voturi (12%)
Ovidiu Tender - 18 voturi (75%)
Altcineva - 2 voturi(8%)
Consiliul Local/Județean - 1 vot (4%)
Total voturi: 24
Cine v-ați dori să patroneze clubul?
Marian Iancu - 3 voturi (12%)
Ovidiu Tender - 18 voturi (75%)
Altcineva - 2 voturi(8%)
Consiliul Local/Județean - 1 vot (4%)
Total voturi: 24
Sânnicolau Mare - Poli II 2:1 (1:1)
Deși au deschis scorul prin extrem de prolificul Popa (min. 4), micii alb-violeți s-au văzut înfrânți, după dubla lui Moț din minutele 20 și 75.
Poli II: Baba - Petruș, Oberșterescu, Gavriluță, Ganea - Buda, Sicoe, Mladenovici, Cuciorvă - Boștină, Ad. Popa.
Au intrat Glodeanu, Leagu, Raicu și Năstase, înlocuindu-i pe Buda, Cucriovă, Boștină și Mladenovici.
Poli II: Baba - Petruș, Oberșterescu, Gavriluță, Ganea - Buda, Sicoe, Mladenovici, Cuciorvă - Boștină, Ad. Popa.
Au intrat Glodeanu, Leagu, Raicu și Năstase, înlocuindu-i pe Buda, Cucriovă, Boștină și Mladenovici.
CSM Ploiești - CS Buftea pe Sport.ro
Așa cum ne-am obișnuit, la sfârșitul săptămânii avem ocazia să îi urmărim și pe băieții de la Buftea la lucru. De această dată aceștia au o partidă foarte dificilă în deplasarea, la ocupanta locului secund, CSM Ploiești (locul trei în urma retragerii celor de la Forex din campionat).
Meciul se va disputa sâmbătă, de la ora 13.
Meciul se va disputa sâmbătă, de la ora 13.
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)