Sânnicolau - Poli II 1:1 (0:1)

Gol Rusici. De remarcat că opt din cei unsprezece titulari au experiență de Liga 1, iar acuma nu sunt în stare să bată pe nimeni. Nu știu ce îți lipsește atunci când nu ești în stare să găsești un minim de motivație pentru jucătorii tăi.

Poli II: Cobliș - Dudaș, Luchin, Brezinsky, Maxim - Chițu, Matei, Poparadu, Sandu - Rusici, Jitaru

Schimbări:

Popa pentru Rusici (min 49)
Zaluschi pentru Poparadu (min 52)
Popovici pentru Chițu (min 63)
Magdaș pentru Matei (min 79)

Calcul la pachet

Am încercat un scurt calcul, apropo de cât de utilă a fost tactica biletelor la pachet.

Să zicem că s-au vândut cam:

3500 x 100
2500 x 200
300 x 300

= 940 000

Iar să zicem că se mai vând vreo 500 pentru următoarele două meciuri, la aceleași prețuri:

500 x 200 (preț mediu)

= 100 000

Total: 1 040 000 RON

Dacă în schimb se vindeau atât la pachet, cât și individual: mi se pare decent să presupun că măcar jumătate din cei care și-au luat bilete la pachet și-ar fi luat bilete la pachet și în aceste condiții. Prețul individual la bilete să fi fost cu 20% mai mari. În aceste condiții, să zicem că e destul de cert că se vor vinde cel puțin la fel de multe bilete:

1750 x 100
1250 x 200
150 x 300

= 470 000

1750 x 40
1250 x 80
150 x 120

= 188000

Partea cu adevărat discutabilă este câți oameni ar fi venit în aceste condiții. Părerea mea este că multă lume s-a simțit lezată de faptul că Iancu a încercat să-i ia de fraieri, indiferent dacă a fost sau nu așa. În plus, există destule persoane care nu se simt deloc convenabil să arunce 33 RON pe fereastră. Să zicem, totuși, că ar fi venit încă 2700 de spectatori pe meci, ca să atingem o cifră rotundă.

1500 x 40
1000 x 80
100 x 120

= 164 000

Total: 810 000

Așadar, acestea ar fi încasările la primul meci, în condițiile în care nu cred că zece mii de spectatori este o estimare optimistă.

Dacă s-ar mai vinde la fel de multe bilete în următoarele două meciuri (deși există un risc mai mare ca numărul spectatorilor să scadă dacă echipa nu joacă bine), atunci s-ar ajunge la un total de 1 138 000 RON, doar 110 000 mai mult decât cât s-a adunat în scenariul cu bilete la pachet. Diferența aceasta ar spune că vânzarea biletelor la pachet nu a fost neapărat o tactică proastă financiar.

Mă gândesc că se putea foarte bine ca numărul spectatorilor să fi fost dublu dacă biletele erau vândute individual - o asemenea creștere ar fi funcționat și financiar mult mai bine (se încasa mai mult de la primul meci decât s-a încasat cu pachetele), dar e clar că judecând după prezența din peluze ieri, nu doar faptul ca biletele au fost la pachet a frustrat multă lume.

Până la urmă, tot ce contează e că cei din conducere nu caută să facă o sărbătoare din aceste meciuri în Europa, nici pentru ei și nici pentru noi. Căci indiferent de prețuri, atitudinea din ultima săptămână a lui Chivorchian și a lui Iancu spune tot ce ar fi de spus.

P.S. Am înțeles adineauri că porțile erau deschise dinspre peluze la tribune, deci dacă e așa, e clar că nici măcar argumentul financiar clădit aici nu mai ține.

P.P.S. Surpriză, surpriză, se vor vinde bilete și individual de acum încolo. Păcat că răul e făcut deja. Argumentul făcut de Iancu pentru pachete e mai mult decât grețos.

Probleme de fond

Ca să-mi dau și eu cu părerea...

Principala diferență între ceea ce vedem în ultimele etape la Poli și ceea ce am văzut în primele partide ține de atitudine. Nu e prima oară când jucători proaspăt aduși par să-și piardă degrabă zelul, dacă e să ne aducem aminte de fotbaliști de la Gigel Coman, la Osei, la Emeghara. E clar că Bourceanu nu a mai arat terenul ca în primele cinci, șase meciuri în septembrie, dar mai grav este că lentoarea în joc pare să fi prins rădăcini la mai toți jucătorii. Un potențial motiv ar fi oboseala acumulată, dar de fapt asta m-ar duce imediat la principala nemulțumire, anume felul în care se gestionează, vorba vine, capitalul uman. Primul unsprezece pare bătut în cuie, astfel că nici jucătorii nu prea au de ce să se simtă sub mare presiune de a evolua la maximul capacității lor, în ciuda faptului că există destui jucători în lot care ar putea fi rulați pentru a menține, pe de-o parte, o atmosferă de competiție constructivă și pe de altă parte o mai bună prospețime fizică. De ce n-ar juca mai des Magera (!), Chițu, Vrsici, Sandu, chiar și Lato sau Poparadu? Toți au experiență de prima ligă, și oricare dintre ei are potențialul de a ajuta echipa în condițiile în care primul unsprezece este rotit la un ritm care să nu perturberze jocul în ansmablul lui. Căci de armonie e greu să vorbim - și nici nu cred că ea se poate obține pur și simplu prin forțarea acelorași elemente.

Nici la început nu jucam un fotbal cu caracter ofensiv, astfel că nu consider această chestiune drept o problemă majoră a momentului. În principiu sunt chiar de acord cu Sabău, când spune că trebuie consolidat jocul defensiv înainte ca echipa să se concentreze pe faza de construcție. Singura mea grijă este că în mod normal cele două aspecte n-ar trebui să se excludă reciproc într-o asemenea manieră. Și așa însă, Poli a avut mai mereu trei, patru șanse foarte bune de gol (exceptând, culmea, partida câștigată de la Vaslui), dar diverși jucători și-au demonstrat inabilitatea de a face diferența când contează el mai mult. În condițiile în care alb-violeții marcau cu duiumul anul trecut, iar echipa era practic aceeași (tot doi închizători se regăseau mai mereu în primul unsprezece), mă gândesc că există o presiune suplimentară de a înscrie la ocaziile ivite, din cauza mentalității ultra-defensive. Poate e doar o chestiune care să țină de șansă, în percepția momentului actual.

Mai are rost să vorbim despre misterul aducerii unui jucător care nu are drept de joc? Sau despre inabilitatea de a dubla măcar posturile deficitare de anul trecut? Sabău a indicat, mai mult sau mai puțin voalat, că este nemulțumit de subțirimea lotului, dar dacă în unele privințe îi dau dreptate (flancurile în apărare sunt descoperite), la mijloc există alternative pentru Arman Karamyan sau Curtean, ambii fiind dezamăgitori până acuma. De ce nu intră Magera mai des în locul unuia dintre închizători, dat fiind că pare soluția cea mai bună de compromis între un jucător care poate deschide jocul prin pasele sale, dar care ajută totodată defensiva?

Mă mai întreb de ce frații Karamyan nu mai depun același efort ca în anii precedenți (oboseală? blazare?) sau cum se face că la baza a jumătate din golurile primite se află grave erori personale? Dar sunt deja prea multe întrebări pentru o singură meditație. Cert este că Sabău trebuie să schimbe ceva, să își asume anumite riscuri - însă e cel puțin la fel de important să aleagă momentul potrivit pentru a și le asuma, nu în timpul unui meci de mare importanța împotriva unui adversar tehnic, rapid și foarte precis la finalizare (35 - 3 raportul golurilor pentru Dinamo Zagreb în Croația după nouă etape).

Poli - Dinamo Zagreb 0:3 (0:1)

O noapte amăgitoare completă, aș spune eu. De la cei nici zece mii de spectatori din tribune, la dezastrul de pe teren, nu a lipsit nimic. Și e păcat, fiindcă totul a plecat, cel puțin în această partidă, din gura lui Iancu, sfârșind în tactica lui Sabău.

Decizia de a juca "ofensiv", titularizându-l astfel pe Ionescu în locul lui Bourceanu, a fost eroarea fundamentală a serii. De aproape aceeași magnitudine a fost introducerea în primul unsprezece a duo-ului Goga - Curtean, ambii fiind într-o formă slabă și fără cine știe ce apetit de joc. În rest, blazarea din tribune a fost perfect replicată de blazarea din teren.
Culmea face că Poli n-a jucat taman rău în prima repriză. O degajare proastă a lui Mera și un șut, aparent, deviat, din poziția unde ar fi trebuit să fie al doilea închizător le-a permis oaspeților să treacă în avantaj încă din minutul 10, după care alb-violeții au fost puși într-o situație mai mult decât nedorită - adică, absolut nedorită. Zece minute mai târziu, Curtean a făcut singura fază bună a partidei, obținând o liberă din colțul careului: șutul lui Ionescu a fost respins excelent de portarul advers. Dinamo a avut o șansă de gol printr-un voleu de la marginea careului câteva minute mai târziu, însă Panti a respins, înainte ca Bucur să scape singur cu portarul, doar ca, în final, Kovac să îi sufle mingea. A urmat un slalom al lui Mera, care a ajuns până la marginea careului, dar nu a avut curaj să tragă, iar apoi Goga a rămas și el singur cu portarul, mai liber decât Bucur, dar nu a reușit să finalizeze cu gol.
Până la pauză fazele de poartă nu au mai abundant. Nici nu începuse bine repriza a doua că oaspeții au rezolvat partida, ca urmare a unei serii de erori în defensivă: totul a plecat de la o pasă slabă a lui Nibombe, scoasă de Karamyan în corner. Mingea a ajuns la Ionescu și acesta a încercat să treacă în dribling de un adversar, fără succes, cei din Zagreb recuperând, trecând de Bonfim, iar pasa înspre marginea careului a găsit, cam ca la primul gol, un nou jucător liber, iar acesta a finalizat lejer. Mi-e greu să înțeleg de ce Sabău l-a introdus apoi pe Bourceanu în locul lui Ionescu, în contextul în care Curtean și Goga se cereau mult mai degrabă schimbați, însă nici această mutare nu a putut să-l salveze pe Pantilimon de la primirea unui al treilea gol, izvorât tot din piciorul nărăvaș al lui Nibombe: deposedare, avansare în careu, șut pe lângă un Panti care pare să nu mai scoată decât mingile ce îl urmăresc. Oaspeții au mai avut două bune șanse de gol până la final, însă nu au mai convertit, în timp ce Poli nu a reușit să facă nimic în afara unui act de prezență în timpul rămas.

Dezolarea e generală, iar absolut nimeni nu iese cu fața curată după partida de astăzi. Da, biletele au fost vândut porcesc, dar nici destulă lume cât să se umple peluzele n-a putut să facă achiziția în cauză? Da, abordarea ofensivă dorită de cei care visează la stele a fost complet eronată, însă indiferent de abordare, Poli nu construiește nimic. Da, Goga și Curtean au costat o găleata de bani, dar dacă nu sunt în formă, de ce să îi tot forțezi? Și chiar de Bourceanu sau Bucur aș spune că parcă și-au pierdut din vlaga pe care a arătat-o în debutul acestui an. Deja vu?

Poli: Pantilimon (4,5) - Bonfim (4,5), Mera (4), Nibombe (3,5), Art. Karamyan (5) - Arm. Karamyan (4,5), Goga (4), Alexa (5), Ionescu (5), Curtean (4) - Bucur (4)

Schimbări:

Parks (4,5) pentru Arm. Karamyan (min 45)
Bourceanu (4,5) pentru Ionescu (min 55)
Magera (4,5) pentru Curtean (min 69)

CR: Astra - Poli

Oportunitate buna pentru o revansa?

Partida candva 27, 28, 29 octombrie.

Poli - Universitatea Craiova 1:1 (0:1)

E ciudat fotbalul ăsta. A fost nevoie de o repriză de chin, cu un joc lipsit de orice perspectivă și o gafă de începător a lui Bonfim ca alb-violeții să-și aducă aminte pentru ce au fost trimiși pe gazon în această seară. Și apoi - potopul. În ciuda unui arbitru care a scăpat meciul din mână, în ciuda eliminării lui Mera imediat după egalare, Poli a ratat ocazie după ocazie, pierzând astfel încă două puncte care erau l-andemână.

Așadar, prima repriză a fost foarte slabă. Exceptând o semiocazie a lui Goga, nu s-a întâmplat absolut nimic notabil până la eroarea lui Bonfim din minutul 43, care i-a permis lui Mihai Costea să deschidă scorul. Parks a lăsat să se înțeleagă că vrea mai mult înainte de pauză, însă efortul său nu a putut fi convertit în ceva util de tabelă de unul din frații Karamyan.
La reluare Poli a părut imediat mult mai vivace, catalizatorul acestei schimbări fiind Claudiu Ionescu. El a fost primul care l-a testat, cu un șut mai moale, pe Lung Jr., înainte ca Arman Karamyan să-i ierte pe craioveni de un gol la lansarea lui Bourceanu. Presiunea ce a continuat s-a dovedit utilă, căci la o liberă executată de Ionescu, Lung a scăpat mingea din brațe (craiovenii acuzând un fault), iar Mera, la locul potrivit, a marcat fără probleme. Din păcate, arbitrul a permis jucătorilor să se împingă și să se lovească la certurile ce au urmat golului, creând o stare de mare tensiune pe teren. Pe acest fond, Mera a comis un fault dur, dar neintenționat, la mijlocul terenului, iar centralul l-a eliminat. Craiovenii erau însă la pământ, iar Poli a continuat să creeze pericol cu ușurință la poarta adversă. Parks a avut ghinion când șutul său din cădere a trecut de puțin pe lângă poartă, înainte ca Universitatea să trimită a doua minge periculoasă spre poarta lui Pantilimon în întreg meciul, balonul fiind deviat în transversală de Nibombe. Debandada de ocazii și-a atins punctul culminant în ultimele cinci minute, când alb-violeții au avut trei ocazii uriașogiganticograndioase prin Bucur, Karamyan și Chiacu. Mai întâi, în cea mai mică dintre ocazii, Bucur a ajuns în unghi și a tras spre poartă, mingea trecând de-a latul aproape pe linia porții. Apoi, într-o ratare de neiertat, Arman a primit o pasă rapidă la o liberă de la marginea careului, iar singur cu Lung, cu timp și spațiu, a evitat să tragă din prima, a înaintat până când portarul i-a închis unghiul, și în final a tras în acesta. Iar în final, Alexa l-a găsit ideal pe Bonfim pe dreapta, acesta a centrat la fel de bine, dar Chiacu a trimis din plonjon pe lângă, deși se afla la doar câțiva metri de poartă. Arbitrul a pus punct meciului după doar trei minute de prelungire (mult prea puțin considerând cele întâmplate în repriza secundă), iar noi am rămas cu gustul amar al amăgirii.

Precum scriam mai sus, esențial pentru schimbarea la față a echipei a fost Ionescu, mijlocașul de creație fiind în mare vervă astăzi. Driblingurile sale și pasele precise au sporit enorm gradul de periculozitate a atacurilor noastre, mai ales odată ce am rămas în zece oameni. În rest, Nibombe și Alexa au evoluat bine defensiv, în timp ce Parks a dat dovadă de multă determinare în față. Bonfim a gafat impardonabil la gol, dar altfel a muncit mult și a ajutat ofensiva, astfel că evit a-l numi dezamăgirea meciului. Acest titlu revine fraților Karamyan și lui Goga, primii fiind foarte slabi azi, în timp ce Goga a fost pur și simplu invizibil. Poate ar fi timpul să mai fie odihniți armenii și să fie răsplătite eforturile lui Chițu. Și totodată, poate ar fi o idee să nu mai intrăm pe teren cu atitudinea unei echipe care așteaptă să i se ofere cadouri și care nu pasează decât înapoi.

Acuma ne rămâne meciul de EL, urmat de doua partide ce absolut trebuie câștigate în campionat (Inter Curtea de Argeș și Ceahlăul). Știm prea bine vorba aia cu permisul pașilor greșiți.

Poli: Pantilimon (5) - Bonfim (4,5), Mera (5,5), Nibombe (6,5), Art. Karamyan (5) - Arm. Karamyan (4,5), Alexa (6), Bourceanu (5,5), Goga (5) - Bucur (5,5), Parks (6)

Schimbări:

Cl. Ionescu (6,5) pentru Goga (min 45)
Scutaru pentru Bourceanu (min 71)
Chiacu pentru Parks (min 74)

Poli II - AC Recaș 0:3 (0:2)

Sunt atâtea lucruri neînordine la Poli II că te doare sufletul. Pe lângă tragedia care este Velcea, pseudo-antrenorul care nu e în stare să-și facă simțită prezența prin nimic în afara de admonestări de la marginea terenului, se mai întâmplă tot felul de ciudățenii, precum titularizarea lui Chițu, care numai ce fugise non-stop nouăzeci de minute acuma două zile - etc.

Practic a fost un meci de faza și golul - pentru oaspeți - respectiv faza și parada - în cazul nostru. Jitaru (sau cineva asemănător) a avut o mare ocazie din doar câțiva metri în debutul partidei, însă nu a reușit decât să-l evidențieze pe portarul advers. A urmat un sfert de oră mai liniștit, doar cu semi-ocazii pentru noi, după care oaspeților le-a fost oferit un gol. Dăruitorul s-a numit Cobliș, care a avut o intervenție stângace la un corner, și le-a permis celor din Recaș să deschidă ușor scorul. În minutul 26 Rusici a primit o pasă lungă și foarte precisă de la Maxim, dar nu a reușit să preia singur în careu, iar replica oaspeților s-a manifestat din nou printr-un gol, șase minute mai târziu: o mică debandadă pe dreaptă, scăpare a unui jucător, care ar fi vrut să șuteze, dar a ratat, mingea ajungând totuși la un coechiper, care n-a avut probleme în a finaliza. Repriza s-a terminat cu o liberă trimisă la vinclu de Maxim, portarul oaspeților reușind din nou să intervină bine.
Repriza a doua a fost mai ștearsă, alb-violeții fiind aproape de gol doar în două rânduri, Poparadu înscriind dintr-o poziție aparentă de ofsaid, înainte ca Chițu să-l întindă la rându-i pe portarul advers. Scorul a fost ridicat la nivel de neprezentare în minutul 78, când Gălan l-a scăpat din marcaj pe atacantul oaspeților, iar Cobliș a comis fault în careu, penalty-ul fiind transformat fără probleme.

Așadar, o nouă tragedie, care evidențiază ineptudinea antrenorilor de la Poli II. Alb-violeții au debutat cu o formula care, cu vreo trei modificări, ar putea să joace la salvare în Liga 1, dar în jocul echipei nu s-a văzut nicio pregătire tactică, iar jucătorii au fost blazați sau pur și simplu nemotivați. Aparent, glasul luminos al lui Velcea nu e suficient. Altfel, greu de remarcat pe cineva în ceea ce numesc eu, în exclusivitate aici, pe www.fcupoli.blogspot.com, cimitirul elefănțeilor. De ce se ține morțiș ca Poli II să nu producă fotbaliști nu pot să înțeleg - o fi fost așa de greu să aduci un antrenor precum Petruescu să formeze o formație cu atâta potențial precum cea cu care a evoluat azi Poli din primul minut?

Poli II: Cobliș (3) - Dudaș (4,5), Gălan (4), Ilici (4), Maxim (5) - Chițu (5,5), Poparadu (5,5), Matei (5), Jitaru (5,5), Sandu (5,5) - Rusici (5)

Schimbări:

Popa (5) pentru Rusici (min 45)
Popovici (5,5) pentru Sandu (min 58)
Zaluschi (5,5) pentru Matei (min 65)
Ganea pentru Chițu

CR: Poli - Sănătatea Cluj 7:0 (2:0)

În sfârșit, toate truismele despre fotbal s-au adeverit: echipa mare n-a avut probleme, echipa mică a cedat fizic, iar scorul a fost unul liniștitor. E clar că nu e cine știe ce performanță, dar faptul că jucătorii au intrat determinați pe teren și nu au lăsat-o foarte moale este în sine o reușită importantă.

N-au trecut decât șase minute până când Poli a deschis scorul prin Vrsici, slovenul fiind la locul potrivit după ce Magera a trimis cu capul în bară, din doar câțiva metri. A urmat cam jumătate de oră cu puține faze de interes, mingea plimbându-se pe la mijloc, până când Chiacu a fost la post pentru a-i recentra lui Magera, care nu a mai greșit și a mărit scorul de pe tabelă - tot printr-o lovitură de cap. De partea cealaltă, Taborda a fost solicitat printr-un șut de la distanță la finalul reprizei (și au fost câteva șuturi periculoase de la distanță de-a lungul partidei), însă portarul nostru a respins bine.
Reprzia secundă a început în forță, simțindu-se o îmbunătățire marcantă în joc odată cu trecerea lui Chițu pe flancul stâng. Chiar dacă nu a marcat, acesta a fost cel mai activ și, totodată, cel mai util jucător de astăzi, producând niște argumente solide pentru a fi păstrat la echipa mare. Magera a mai marcat o dată, utilizând același procedeu, în minutul 53, după care meciul a intrat într-un ritm mai alert. Sănătatea a avut o mare ocazie, trimițând mingea în bară, înainte ca Parks să profite de erori repetate în apărarea adversă și să ridice scorul la 4-0. În minutul 70, Vrsici a mai mai marcat o dată, transformând un penalty obținut de Matei, înainte ca Rusici să-și treacă în cont o mare ratare, singur cu portarul. Cu șase minute înainte de final Parks a marcat și el a doua oară, înainte ca Rusici să închidă tabela trei minute mai târziu. Oricum ar fi, Poli s-a achitat bine de datorii, iar cei de la Sănătatea au trăi un moment unic jucând pe Dan Păltinișanu, în fața a zece mii de spectatori.

În ceea ce ne privește, eu zic că am redescoperit potențialul lui Chițu, care, precum am mai spus în alte rânduri, ar trebui să stea mai aproape de prima echipă. Vrsici a făcut și el un meci bunicel, dar situația lui este în continuare destul de ingrată, în condițiile care pasele de gol nu s-au dezlipit din piciorul său. Și Chiacu a oferit doua pase de gol, dar nu a convins în mod deosebit, în timp ce Sandu a avut o evoluție slabă, nereușind decât câteva combinații pe flancul său. Pe dreapta a debutat în alb-violet juniorul Dăruială, care nu a avut mari probleme. Cert e că există câteva soluții la această echipă secundă și că suntem destul de bine acoperiți per ansamblu.

Poli: Taborda (6) - Latovlevici (6), Brezinsky (6), Scutaru (6), Dăruială (6) - Sandu (5), Vrsici (6,5), Chițu (6,5), Matei (5,5), Chiacu (6) - Magera (6,5)

Schimbări:

Parks (6,5) pentru Chiacu (min 45)
Borbely (6) pentru Sandu (min 45)
Rusici (6) pentru Magera


Rezumatul partidei aici.

FC Vaslui - Poli 0:1 (0:0)

Poli pare să caute o specializare în domeniul fotbalului urâțel, dar eficient, iar până acuma suntem pe drumul ce bun în acest sens. Din păcate, partida din această seară a fost una foarte slabă, în care niciuna din echipe n-a fost capabilă să-și creeze șanse atacând, iar puținele faze de poartă au venit ca urmare a unor erori sau a unor faze fixe.

În prima repriză, Poli n-a avut practic nicio șansă de gol, jocul prestat de alb-violeți fiind submediocru - momentele petrecute în jumătatea adversă au fost puține. Nici gazdele n-au fost mai presus, deși au avut posesia, iar singura șansă cât de cât de gol a venit la un corner, unde Mera s-a dovedit esențial.
Repriza a doua a început mai vioi, cu vasluienii la timonă, iar două erori mari în defensivă i-au permis lui Wesley să rămână în poziție ideală, dar acesta a ratat lamentabil (de frumos). Ocaziile s-au revanșat aproape instant, căci Claudiu Ionescu l-a găsit perfect pe Goga, după un corner bătut scurt, iar atacantul nostru a trimis, din prima, pe lângă Kuciak pentru 1-0. De aici încolo, meciul a revenit la ritmul din prima rerpiză, gazdele plictisite, noi apărându-ne, iar până la final nu s-a mai întâmplat nimic notabil.

Victoria seacă din această seară este însă deosebit de importantă, mai ales când ne gândim la cadourile făcute cu Alba Iulia și Astra. Ceea ce m-a deranjat pe mine a fost atitudinea destul de aiurită, cu trageri de timp ieftine și simulări ce s-ar fi regăsit cu mândrie în filmele lui Ed Wood, căci atât erau de false. Jocul în sine a fost pur și simplu slab, în special pe faza ofensivă, dar asta și deoarece linia de mijloc a fost dezamăgitoare: Arman a jucat puțin doar în repriza a doua, Stancu puțin pe plan defensiv în prima repriză, iar Ionescu a avut bunăvoința să ofere o pasă de gol, dar în rest nu s-a prea văzut. Nici defensiv n-a fost chiar grozav, cu Nibombe si Alexa oferind cadouri generoase adversarilor, dar norocul a fost de partea noastră. Acesta este lotul pe care îl avem, cu el ne descurcăm, dar ar fi bine să arătăm mai mult, căci fotbalul, vorba vine, se joacă pe goluri.

Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (6), Mera (6), Nibombe (5,5), Art. Karamyan (6) - Stancu (5), Bourceanu (6), Alexa (5,5), Arm. Karamyan (5) - Goga (6), Cl. Ionescu (6)

Schimbări:

Bucur pentru Cl. Ionescu (min 75)
Curtean pentru Stancu (min 86)
Parks pentru Goga (min 89)

FCȘ Reșița - Poli II 0:1

Gol Florin Sandu, minutul 65.

Poli II: Cobliș - Dudaș, Gălan, Ilici, Latovlevici - Chiacu, Zaluschi, Chițu, Sandu - Jitaru, Popovici

Schimbări:

Popa pentru Popovici (min 65)
Ganea pentru Sandu (min 81)
Moroșan pentru Jitaru (min 90)
Gavriluță pentru Chițu (min 90+4)

Ajax Amstedam - Politehnica Timișoara 0:0

Dacă vom continua în această manieră, nu cred să mai dureze mult până ce vom dobândi porecla zidul de fier - sau ceva asemănător. Nu știu ce să zic, echipele românești fac un anti-joc destul de iritant în Europa, iar văzându-ne în această seară mă gândeam la suferințele noastre cu Astra. Dar cam acolo se termină paralela, căci una e să te aperi cu Ajax, pe Amsterdam Arena, alta să te aperi în fața unei echipe obosite, la Buzău.

Gazdele ne-au luat tare de la început, Panti fiind pus la încercare, dar portarul nostru a respins. Alexa ar fi putut avea noroc cu un șut degajat înspre poarta lui Stekelenburg, care nu a fost tocmai sigur pe el la reținere, însă ar fi fost nevoie de o mare gafă ca un asemenea balon să găsească plasa "olandeză". Alb-violeții s-au apărat cuminți până prin minutul douăzeci, când Ajax a apăsat iarăși pe acelerație și a creat nițel haos în careul nostru: mai întâi Panti a fost la post, iar apoi mingea scurs de puțin pe lângă. Ritmul meciului a rămas neschimbat și au mai trecut alte douăzeci de minute până la prima ocazie reală a alb-violeților, când Bucur a centrat în fața porții pentru Parks, însă costaricanul nu a ajuns în timp util la minge. Lovitura putea fi dată în prelungiri, la o scăpare de doi contra unu a atacanților noștri, dar același Parks nu a reușit să-l servească bine pe Bucur, iar faza s-a stins.
Cea mai mare șansă de gol pentru Poli a venit în debutul reprizei secunde, mingea circulând de la Bourceanu spre Goga, iar Stekelenburg a avut de furcă cu șutul ultimului. De aici încolo toate drumurile au dus la poarta lui Panti, mai ales după ieșirea lui Parks. Din fericire, Mera și Nibombe au fost perfecți, iar Bonfim și Artiom s-au achitat bine de sarcini - mai ales brazilian. Toate centrările au fost prinse cu siguranță de Pantilimon, precum a fost cazul la multe din nenumăratele lovituri de colț, dar în rest, numai câteva șuturi de la distanță i-au dat emoții portarului nostru - al lui De Jong a fost cel mai periculos, însă nici el n-a putut marca. Poli n-a mai respirat în atac și nu a mai reușit să țină mingea, căci nici Bucur, nici Goga nu au putut colecta și proteja degajările din apărare așa cum o făcuse Parks. Până la urmă n-a contat, căci Ajax nu a fost suficient de inventivă, iar zidul de fier a ținut un egal, vorba vine, eroic.

Este clar că ne confruntăm cu limitări severe când discutăm despre jocul de construcție, însă e greu de crezut că s-ar putea obține mai mult cu lotul actual. S-a dovedit din nou că atunci când ne apărăm aglomerat, Nibombe este perfect, dar astăzi a fost cel puțin egalat togolezul de prestația ilustră a lui Mera. În rest, toată echipa a muncit mult, până și Curtean recuperând câteva mingi, dar lipsa curajului în anumite momente și imprecizia în execuție în altele au făcut ca ofensiva noastră să fie destul de sterilă. Dar e bine - unii ar spune chiar fantastic -, căci am plecat neînvinși de pe unul din lăcașurile fotbalului mondial. Trebuie să însemne ceva.

Bravo Poli!

Poli: Pantilimon (7) - Bonfim (6,5), Mera (7), Nibombe (7), Art. Karamyan (6) - Goga (6), Alexa (6,5), Bourceanu (6,5), Curtean (5,5) - Bucur (5,5), Parks (6)

Schimbări:

Stancu (5,5) pentru Parks (min 59)
Ionescu (5,5) pentru Curtean (min 66)
Poparadu pentru Goga (min 83)

P.S. Ce arbitraj liber, aproape de necrezut.

Poli - Astra Ploiești 0:0

Te frustrează totul după o asemenea partidă, mai ales că a fost precedată de toată tevatura cu schimbarea gazonului și mutarea jocului la Buzău. Te irită Iancu, te irită Sabău, te irită Curtean, Bucur, Nibombe, Parks, poate te irită și arbitrul, care în ciuda generozității sale față de Poli, n-a fost în stare să contabilizeze cele minim zece minute în care ploieștenii au vegetat la sol. Până la urmă, rămâi cu punctele lipsă în clasament.

Am ratat prima repriză, prinzând doar ratarea magnifică a lui Miranda, dar am apucat să savurez eșecul reprizei secunde cu vârf și îndesat. Poli a dominat cam fără replică al doilea mitan, fiind aproape de gol prin Bucur, Parks, Goga, Ionescu sau Mera (ultimii doi, la o liberă indirectă din careu), în timp ce Panti a avut de parat un singur șut mai periculos spre poartă. Ca în alte meciuri, n-a fost suficient, căci alb-violeții au ratat, amplificând astfel senzația că nu știu să joace mare lucru în fața porții. Mie mi-a fost puțin greu de înțeles de ce Ionescu nu a fost titular, în contextul în care această mișcare cu siguranță ne-ar fi apropiat mai mult suporterii clandestini decât un comunicat umplut de patetisme, chiar de în final, aportul său în joc a fost sub așteptări. Până la urmă, șase meciuri, cinci în deplasare, e și greu pentru toți cei care nu stau în birouri și dau comenzi.

Rămâne de văzut cum va evolua tragedia ce se profilează, cât timp va mai dura până ce tronul lui Sabău va fi zdrobit, și ne vom găsi, brusc, în altă dramă existențială. Avem mare nevoie de mai mult...în primul rând, de rezultate, așa cum se arată la Steaua sau Brașov, și în al doilea rând, de fotbal.

Poli: Pantilimon (6) - Bonfim (5,5), Nibombe (5), Mera (6), Art. Karamyan (5,5) - Curtean (5), Alexa (5,5), Bourceanu (5,5), Arm. Karamyan (5) - Bucur (5), Goga (5,5)

Schimbări:

Parks (5) pentru Curtean (min 45)
Ionescu (5) pentru Bourceanu (min 65)
Magera pentru Bucur (min 76)

Pandurii II - Poli II 1:1 (1:1)

Alb-violeții mici au terminat la egalitate cu omologii lor de la Târgu-Jiu, grație reușitei lui Ionuț Matei, din minutul 45.

Poli II: Cobliș - Dăruială, Gălan, Telescu, Latovlevici - Matei, Poparadu, Chițu, Sandu - Popovici, Jitaru

Schimbări:

Dudaș pentru Dăruială
Ganea pentru Poparadu
Magdaș pentru Sandu
Popa pentru Popovici

CR: Poli - Sănătatea Cluj

Alb-violeții îi vor întâlni în această fază a Cupei României pe mica echipă din Cluj care s-a prezentat foarte onorabil anul trecut, într-o dispută ce va fi interesantă, dar, sper eu, prost echilibrată.

Partida va avea loc pe 23 sau 24 septembrie, iar după toate aparanțele se va disputa la noi acasă, fiind prima echipă extrasă din urnă.

Bilete cu forța, bani puțini?

E clar că trebuie forțat pe ideea că biletele nu vor fi vândute individual, căci atunci eficiența planului de vânzare va fi zero. Riscul pe care și-l asumă clubul este unul foarte mare, în condițiile în care se poate trezi cu jumătate de stadion gol înainte de începutul partidei cu Dinamo Zagreb. Probabil, într-un asemenea caz, s-ar exploata faptul că și două meciuri reprezintă bilete la pachet, în speranța că măcar trei sferturi din stadion se vor umple și nu va fi nevoie să se recurgă la decizia care ar aliena și mai mult fanii care se simt suficient de alienați de ultimele decizii ale clubului.

Nu cred că lumea are o problemă în sine cu ideea de a susține financiar echipa, însă îți vine greu să faci asta când te simți forțat să cumperi biletele la pachet - mai mult chiar, atunci când pare că doar la nevoie clubul se gândește la suporteri. Există în mod evident o problemă gravă de comunicare, ce va trebui rezolvată cât mai curând, dacă e să se evite pierderea unei părți a suportului de care a beneficiat echipa.

La o primă vedere, am impresia că formula financiară care a funcționat în preliminarile CL nu va avea același succes, din două motive: implică un nou efort financiar puternic și, mai important, are un antecedent. În plus, nu există niciun egal la Donetsk care să ridice optimismul în rândul fanilor, optimism ce a fost pus la cutie tocmai atunci când și scepticii se adunaseră la stadion, pentru turul cu Stuttgart.

Internaționali alb-violeți

Bucur a fost omul cheie la România-Austria, reușind să marcheze și al treilea gol al său pentru tricolori, cu capul, la o liberă a lui Cristea. Din păcate, România se bazează pe prea mulți jucători care nu-și au locul la Națională, în timp ce absența victoriilor pe teren propriu evidențiază, printre altele, ce efecte poate avea disputarea meciurilor în orașe care nu au chef să-l susțină pe selecționer și selecționații săi.

Frații Karamyan au fost integraliști în victoria Armeniei cu Belgia, precum au fost integraliști și în meciul anterior al Naționalei lor. În plus, Nibombe a jucat pentru Togo duminică, în egalul cu Maroc.

Chinul existenței - toamna

E ciudat cât de des mă trezesc ignorând articole, acoperindu-mi urechile sau astupându-mi gura cu ciocolată ca să pot să evit vreo încărcare a nervilor mei și așa prea întinși. Nu înțeleg de ce președintele clubului nostru face atâtea lucruri parcă doar să ne amăgească - niște lucruri banale, care ar putea fi evitate cu mare lejeritate.

Nu vreau să discut despre asta, dar am vrut s-o menționez ca pe o realitate pe care o accept și cu care am învățat să trăiesc. Cam ca și o boală...care îmi oferă oportunitatea să fiu fericit, fie de și fericirea e pătată.

Amical: Poli - Vojvodina 1:1 (0:0)

Alb-violeții au jucat cu rezervele în această după-amiază, acestora alăturându-se Mejia, Poparadu, Sandu și juniorul Necula. Meciul nu a fost unul prea spectaculos, ambele echipe trecându-și în cont câteva șanse de gol, dar lumea a fost în primul rând curioasă să-l vadă pe tânărul columbian la lucru. Acesta a intrat în repriza a doua și a făcut câteva faze interesante, controlând bine balonul și driblând cu lejeritate. Fragilitatea sa fizică l-a împiedicat însă să se implice în prea multe faze de atac.

A debutat și Chiacu, care a avut o prestație decentă, iar în atac s-a consemnat revenirea lui Rusici. Pe dreapta a evoluat Necula, ca fundaș, dar a jucat prea puțin pentru a-mi putea crea vreo părere.

Golul nostru a fost marcat de Magera, din voleu de la douăzeci de metri, după o pasă bună, cu capul, a lui Curtean. Oaspeții au egalat pe final, la o gafă a lui Taborda.

În rest, nu prea e nimic deosebit de remarcat. Să vedem dacă vor fi reținuți jucătorii readuși - cert e că ar fi loc de ei.

Poli II - Muncitorul Reșița 2:2 (0:1)

Am fost astăzi la partida junilor alb-violeți, ca să constat cu mult regret că situația e identică cu cea de anul trecut. Echipa are un antrenor care pare să nu știe decat să-i amenințe pe jucători cu bătaia, o concepție de joc la plezneală, și fotbaliști care nu arată decât prea rar că ar putea să ajungă vreodată în ligile superioare. Implicit, obiectivul promovării e complet irealizabil, exceptând situația în care echipa va fi ajutată frecvent de jucători de la formația mare.

Meciul de azi a fost unul tipic între buturuga mare și buturuga mică, cei din Reșița ajungând în Liga a 3-a doar grație retragerii multor alte echipe. Astfel, de-a lungul partidei alb-violeții au ratat câteva șanse incredibile de gol, în timp ce oaspeții au punctat la fiecare ocazie. Prima mare oportunitate a venit în minutul șapte, când Dudaș l-a deschis ideal pe Dăruială, acesta a centrat pentru Popovici (sau Popa), dar vârful nostru a trimis din mijlocul careului direct în portar, deși era nejenat de nimeni. Faza a continuat cu mingea ajungând la Cuciorvă, acesta a șutat puternic din unghi, dar a avut neșansă și balonul a lovit doar bara. Zece minute mai târziu, Jitaru și Dudaș și-au încercat șuturile de la distanță, mingea trecând de puțin pe lângă în ambele rânduri. A venit apoi, ca din nimic, primul gol al oaspeților. Gălan a fost fentat de atacantul celor din Reșița, care a obținut astfel o liberă de la puțin peste douăzeci de metri. Șutul ce a urmat a trimis mingea aproape de vinclu, Cobliș a deviat-o în bară, iar de acolo a sărit la un jucător al oaspeților care se perinda absolut liber prin careu, finalizarea fiind o simplă formalitate. Repriza a continuat în nota dominării poliste, dar Ilici și Jitaru nu au putut converti în gol șansele ideale pe care și le-au creat. Finalul mitanului a fost marcat de o altă uriașă ocazie ratată, Dobriceanu fiind lansat de Popovici, însă cel dintâi n-a avut curajul să tragă, a ales un șut centrare spre colțul lung, iar faza s-a terminat așa cum a și început: cu (din) nimic.

La reluare lucrurile păreau să stea la fel ca înainte de fluierul de pauză, Popovici beneficiind e o primă ocazie în minutul 46. Șase minute mai târziu însă, Reșița își dubla avantajul, profitând de o aruncare indolentă de la margine a lui Ilici și recuperând mingea, faza fiind dezvoltată pe dreapta, cu o centrare în fața porții, pe care un jucător al oaspeților a introdus-o cu oarecare șansă pe lângă Cobliș. Rezultat ce se profila era unul foarte rușinos, dar Poli II au fost, în sfârșit, ajutați de domnișoara Fortunei: în minutul 55, Popovici a fost busculat în careu, iar arbitrul a acordat penalty, Ganea convertind fără probleme. Popa a înscris apoi din ofsaid, înainte ca Ilici să trimită și el în care, din doar câțiva metri. Egalitatea a fost restabilită după o acțiune prelungă de atac a alb-violeților, din minutul 80. Mai întâi Dobriceanu a centrat iar mingea, deviată fiind, s-a plimbat pe bara de sus a porții adverse. La cornerul ce a urmat Moroșan a finalizat cu un șut foarte frumos, golul fiind evitat în extremis de reșițeni. Aceștia n-au mai putut rezista la cornerul următor, când Gălan a fost la locul potrivit să trimită mingea în plasă!

Din păcate, până la final nu s-au mai ivit șanse de gol, iar partida s-a încheiat cu acest egal dezolant, nu atât din reprecursiunile sale în clasament, cât pentru că evidențiază limitări debusolante la nivelul echipei secunde. Îmi vine și greu să remarc pe cineva, deși tinerii (Jitaru, Dăruială și Moroșan) s-au mișcat binișor. Popa și Popovici, care ar trebui să fie motoarele echipei, au avut câteva faze reușite, însă cred că altele sunt așteptările de la ei, în special de la cel din urmă. Pur și simplu nu înțeleg de ce un jucător atât de talentat nu reușește să se impună cum trebuie meci de meci. Și de ce, în numele lui Moș Crăciun, îi place să fugă din stânga-n dreapta terenului cu mingea la picior?

Despre Velcea nu mai spun nimic.

Poli II: Cobliș (5,5) - Dăruială (6), Gălan (5,5), Telescu (5,5), Ilici (5) - Dudaș (5,5), Jitaru (5,5), Ganea (5,5), Cuciorvă (5,5) - Popovici (5,5), Popa (5,5)

Schimbări:

Dobriceanu (5,5) pentru Cuciorvă (min 43)
Magdaș (5) pentru Dudaș (min 55)
Moroșan (6) pentru Ganea (min 75)

Programul pentru Europa

17 septembrie: Ajax Amsterdam - FC Timişoara (ora 20,00)

1 octombrie: FC Timişoara - Dinamo Zagreb (ora 22,05)

22 octombrie: FC Timişoara - Anderlecht Bruxelles (ora 22,05)

5 noiembrie: Anderlecht Bruxelles - FC Timişoara (ora 20,00)

2 decembrie: FC Timişoara - Ajax Amsterdam (ora 22,05)

17 decembrie: Dinamo Zagreb-FC Timişoara (ora 20,00)