6 noiembrie 2009

Giarmata - Poli II 1:4 (1:3)

Grație a trei reușite foarte rapide (Telescu 8, Ganea 9 și 18), Poli II a obținut o victorie ce dă impresia unei reveniri la o formă mai acceptabilă. Să vedem cât ține.

Întârzieri

Din păcate nici unul din noi doi nu a putut fi la datorie, iar o cronică adecvată o să apară mai târziu.

Nu am văzut meciul, doar l-am trăit cu sufletul la gură urmărind evoluţia scorului pe mobil. La 1-0 am zis că e bine că am luat gol repede. La 1-1 am crezut că îi şi batem. N-a fost să fie, dar din câte am înţeles am jucat bine, şi mă bucur că am şi marcat, culmea, dintr-o lovitură de colţ, fază care credeam că a dispărut complet din jocul echipei noastre.

Acum cred că sunt clare toate limitele echipei noastre. Nu văd ce partitură mai bună se putea trimite în teren. S-au simţit lipsa lui Cisovski şi a transferurilor ce trebuiau să întărească posturile deficitare, Sabău fiind nevoit să recurgă din nou la improvizaţii. Am auzit voci care spuneau că ar fi trebuit să joace defensiv ca până acuma (Nicicum nu e bine) şi să scoatem un egal. N-ar fi folosit la nimic. Pentru meciurile rămase, Poli ar fi trebuit să obţină aceleaşi rezultate, adică două victorii. Sper ca Sabău să le abordeze la fel, măcar să vedem şi noi ceva fotbal, nu să ne simţim furaţi de spectacolul pentru care am plătit bilet.

Ar mai fi ceva. Dacă unii mari suporteri de fotbal s-au simţit nevoiţi să-i ceară demisia lui Sabău, aşa mă simt şi eu nevoit să îi cert pe şi mai marii iubitori de fotbal care au făcut ce au făcut la Bruxelles, culmea, chiar în faţa lui Platini, numai aşa ca să ştie şi el că acele culori ce ne-au fost furate sunt cerute înapoi de nişte derbedei care le aprind şi apoi şterg cu ele pe jos.

Mai mult, consider că ei sunt principalii vinovaţi pentru rezultatul de aseară. Era 1-1, eram pe val, i-am fi bătut. Întreruperea meciului le-a permis să se regrupeze şi să ne supună.

Acum, sper doar ca UEFA să fie blândă.

Bravo Poli!

3 noiembrie 2009

Avancronică: Anderlecht - Poli

Nu cred că penalizarea croaţilor ne avantajează în vreun fel. Cel puţin nu pe moment. Singura noastră şansă rămâne o victorie la Bruxelles. Din meciul tur, am rămas cu impresia că Anderlecht e o echipă de bătut, dar nu sunt convins că aceea e adevărata lor faţă. Au venit aici convinşi să obţină un punct, fără să tragă pentru toate 3.

În campionat o duc bine, fiind pe 2, la un punct în spatele lui Brugge, cu care au pierdut 2-4. Dar de atunci au o serie de 3 victorii cu 2-0. Contra cluburilor româneşti pe teren propriu au un palmares aproape impecabil: 6 victorii şi un egal, golaveraj 12-2. Totuşi, ultimele 5 meciuri europene din Bruxelles, în afara unui 5-0 împotriva celor de la Sivasspor, au însemnat 3 înfrângeri şi un egal. Un motiv de speranţă că joi seara vom putea obţine prima victorie în Europa după 19 ani fără 2 zile, ba chiar şi primul gol din grupe.

Prin parcurul anevoios de la eliminarea deţinătoarei Cupei UEFA nu am arătat că ne putem califica mai departe. Joi însă, se pot întoarce sorţii, după această săptămână tristă. Doar o victorie e bună. Trebuie mizat totul pe cartea atacului. Nu mai avem timp să fim prudenţi. Totuşi, orice gol primit, cred că ar însemna dezastrul. Anderlecht vor juca la aşteptare, un egal fiind foarte bun pentru ei.

Eu i-aş introduce pe Parks şi Magera. Primul pentru că dinamizează jocul, poate să creeze multe oportunităţi prin driblingurile sale, iar al doilea pentru că este cel mai bun pasator disponibil. Putem juca şi cu mingi lungi, înaltul ceh fiind în stare să devieze pentru atacanţi, şi în plus nu va trebui să urcăm cu toată echipa, deci vom putea evita să rămânem descoperiţi.

În orice caz, e decizia lui Sabău. Sper să fie cea câştigătoare. La finalul serii, un 1-0 după un autogol sau o gafă a adversarilor ar suna excelent!

Hai Poli!

2 noiembrie 2009

Culegi minute şi câştigi

Nu ştiu cine e cu ideile geniale la Poli, dar cert e că a mai patentat o invenţie: 1 euro pe secundă sau mai bine zis "Culegi minute şi câştigi". Adică în caz că echipa va ieşi campioană, jucătorii vor fi recompensaţi cu o primă în funcţie de timpul efectiv jucat, cronometrat la secundă de staff-ul tehnic.

De parcă scopul unui jucător profesionist de fotbal este să culeagă cât mai multe minute. De exemplu Curtean. Care deşi este mereu certat, joacă meci de meci. Ce motivaţie ar avea Parks, care intră prin minutul 60, să dea golul decisiv, ştiind că oricum va fi recompensat mai puţin decât decât cel pe care l-a înlocuit? Sau ce părere are Cisovsky, care a fost stâlpul apărării, dar a avut ghinionul să piardă jumate din tur?

E clar că cel mai favorizat este Pantilimon. Chiar avea nevoie de un motiv în plus de blazare, având în vedere că postul său de titular (încă) nu este ameninţat? E drept, probabil ar merita toţi banii, dar cum se vor simţi ceilalţi jucători?

Un plan de recompensare este bun şi util, dar acesta mi se pare stupid. Ştiu că s-a dorit să fie echitabil. Dar nu aşa merg lucrurile. Fotbalul nu e genul de muncă în care dacă ai depus mai mult efort înseamnă că ţi-ai şi făcut treaba mai bine. În plus, nu mi se pare că această metodă de recompensare are darul să motiveze în plus un anume jucător, ci mai degrabă să-i schimbe obiectivul din "dă totul ca să câştige echipa" în "stai cât mai mult în teren". Nimeni nu e motivat de o recompensă care e departe în viitor şi nici măcar nu e sigură, ba e chiar puţin probabilă. În plus, ar putea apărea disensiuni şi invidii în cadrul echipei.

Dar probabil vorbesc prostii, pentru că nu cred că vom lua campionatul.

Poli - Steaua 0:1 (0:0)

Ne pricepem la jocul acesta în care nu știm să profităm de pașii greșiți ai adversarilor, deși avem masa pusă. Din nou o înfrângere în fața stadionului plin. Și iarăși grație unei grave erori personale.

De drept vorbind, Steaua a muncit mai mult ca noi, dar nu și-a creat mari ocazii. În prima repriză singurul șut pe poartă i-a aparținut lui Curtean, dar a fost parat spectaculos de Zapata. Repriza a doua a fost ceva mai animată, ambele echipe având câteva ocazii pentru început - de fapt, Steaua una imensă, finalizată de Nicoliță în Pantilimon, iar Poli câteva aproape imense, dar nu chiar. Golul a venit ca urmare a unei respingeri în față a lui Pantilimon la un șut de la distanță, Surdu fiind primul la balon. Alb-violeții au trecut apoi în mai multe rânduri pe lângă egalare, cam ca la partida cu Universitatea Craiova (la 1-1), dar și Steaua putea să se desprindă, când am fost total descoperiți pe un contra-atac - noroc că Surdu a șutat pe lângă. A fost și ceva ghinion în execuția lui Bourceanu care a țintit bara, înainte ca mijlocașul nostru să faulteze aiurea la mijlocul terenului și să fie eliminat. Și așa, Parks a avut golul în gheată la o centrare a lui Bonfim, dar n-a ajuns la minge.

Finalul acestei povești e unul trist. E târziu și nu am prea mare spor, dar trebuie să menționez cât de de frustrant este că frații Karamyan monoplizează pozițiile pe care pot juca, deși o fac slab - mai frustrant este că Artiom a irosit o sumedenie de faze fixe astăzi. La fel irită și șuturile de la mare distanță ale lui Alexa, care pur și simplu nu poate să-și păstreze mintea limpede, știind că nu are abilitatea necesară pentru asemenea execuții. Ca să nu mai spun de cât de bizar e să-l vedem pe Curtean titular meci de meci, deși nu aduce absolut nimic echipei.

Eu n-am criticat jocul defensiv propus de Sabău, fiindcă mi se pare că e o evaluare justă a capacităților noastre - ce mi-e că jucam ofensiv dar luăm multe goluri sau jucăm defensiv și marcăm mai puține. Problema e că sfidează orice logică titularizarea lui Curtean alături de Bucur, când știi că mingile vor fi aruncate spre vârfuri și niciunul dintre aceștia nu e capabil să câștige un duel la cap. S-a văzut că odată cu intrarea lui Parks atacul s-a mai dinamizat, însă nu înțeleg de ce n-a fost titularizat Magera în față? De ce? De ce?

Să vedem cum o drege Sabău la Galați, unde ne lipsesc ambii închizători. Oricum, e clar că indiferent ce fel de succes ar avea o abordare mai ofensivă, structura echipei rămâne tot una fixă. Nu m-ar mira să-l vedem pe Scutaru la închidere. Dar până atunci, Anderlecht.

Poli: Pantilimon (3,5) - Scutaru (6), Nibombe (5), Mera (5,5) - Bonfim (5,5), Alexa (6), Bourceanu (5), Arm. Karamyan (5,5), Art. Karamyan (5) - Bucur (5), Curtean (5,5)

Schimbări:

Parks (5,5) pentru Mera
Stancu (5) pentru Curtean
Magera pentru Alexa

31 octombrie 2009

Să nu fim supăraţi

Se întâmplă rar, dar iată că sunt de acord cu Marian Iancu:

Nu sînt supărat că am pierdut, am jucat cu foarte mulţi tineri şi nu are de ce să îmi pară rău. [...] Nu îmi doream să părăsesc Cupa, chiar dacă ea nu ne-a tratat serios. De două ori am ajuns în finală, de două ori am fost furaţi. (Sursa)


În vară, după terminarea meciului de la Târgu Jiu, când se auzeau zvonuri cum că Poli riscă să fie exclusă din următoarea ediţie a Cupei, spuneam că nici nu ar trebui să ne mai înscriem. Este o competiţie de toată jena (cu toate că anul acesta se încearcă unele îmbunătăţiri), ce nu merită nervii trăiţi în acea seară pentru un simplu trofeu. Iar motivul asigurării unui loc de Europa League nu mai este suficient la aşteptările noastre de acum. Aşa că eliminarea aceasta nu mă supără prea tare.

S-a mizat pe tineri şi ar fi putut fi frumos. Deşi nu s-a declarat în mod explicit, echipa este în schimbare. S-a renunţat deja la bătrânul Bădoi. Borbely nu mai e mijlocaşul nelipsit de sezonul trecut, cu toate că nu înţeleg de ce nu i se face vânt o dată. La fel, Stancu e mai mult rezervă. Fraţii Karamyan, chiar dacă şi-au prelungit contractul, par tot mai epuizaţi şi nu ştiu cât de utili vor fi pe viitor.

În acelaşi timp, mulţi tineri şi-au asigurat prezenţa în echipă, chiar dacă nu neapărat în postura de titulari siguri: Ionescu, Mera, Scutaru, Bourceanu. Acestora li se pot adăuga Goga şi Curtean, care deşi nu sunt chiar nou-veniţi au un aport mai mare decât în sezonul trecut. Bonfim s-a transformat în marea surpriză după ce părea a fi doar un alt transfer ratat. Încet, încet urmează Chiacu, şi, să sperăm, tânărul Christian de Jesus Mejia.

În orice caz, sunt multe schimbări faţă de anul trecut, unele având loc chiar pe parcursul turului. În aceste condiţii locul 1 mi se pare chiar un rezultat surprinzător, ca să nu mai vorbim de eliminarea deţinătoarei Cupei UEFA. E drept că aici intră şi norocul. Tactica defensivă imprimată de Sabău poate oricând să eşueze într-un mod catastrofal. Ce s-ar fi întâmplat dacă Pantilimon n-ar fi fost îngerul nostru păzitor la Cluj? Tot la fel de adevărat e şi faptul că unele alegeri ale antrenorului le înţelege numai el. Dar să-i dăm crezare şi de data aceasta patronului: nu a apucat încă să cunoască întreaga echipă. E şi greu. Are de ales din unul din cele mai numeroase loturi din ţară, compus din tineri care încă nu şi-au arătat adevărata valoare, fosile care nu mai au ce căuta pe aici, atacanţi care au când serii de meciuri furtunoase, când nopţi secetoase.

Să-l înţelegem pe Sabău. Nici Uhrin n-a avut un prim sezon excepţional. Deja îmi sar în minte meciuri celebre cu Mioveni sau Craiova. Atunci am prins cu chiu cu vai un loc 6. Momentan - suntem lideri. Mă bucură faptul că Iancu îi acordă încredere. Cel puţin din declaraţii aşa se înţelege. Să vedem dacă de această dată chiar îşi doreşte un plan pe termen lung pentru Poli. Va fi un sezon greu, încrâncenat, ce nu are cum să producă extaz în tribune. Cu puţin noroc, lucrile s-ar putea schimba în retur. Dacă nu, măcar sezonul viitor. Dacă nici atunci....

30 octombrie 2009

Poli II - CS Ineu 2:0 (1:0)

În sfârșit, victorie acasă, dar fără prea mult fast. Alb-violeții mici au dominat fără prea mari emoții partida, dar șansele de gol au fost puține, mai ales în prima repriză.

Șansa a fost că Poli a deschis repede scorul, Popa fiind lansat în minutul 10 de Ganea (parcă), un fundaș al gazdelor a ratat intercepția, iar atacantul nostru a finalizat cu sânge rece ocazia de unu contra unu. Cea mai mare ocazie de gol a oaspeților a sosit opt minute mai târziu, Ilici intervenind de-a dreptul salvator la o minge în careul propriu. A urmat o perioadă secetoasă, următoarea șansă ivindu-se de abia în minutul 41 la o fază rapidă dezvoltată pe flancul stâng, Lato centrând în careu, de unde Popa a deviat cu capul și Jitaru a șutat (cam neconvingător), portarul intervenind printr-un plonjon.
Repriza a doua a fost controlată mai autoritar de alb-violeți, pe fondul condiției fizice superioare, și ocaziile de gol au fost ceva mai multe. Lato putea să marcheze în minutul 55, când a scăpat singur cu portarul, dar a finalizat peste, același Latovlevici fiind implicat în faza din minutul 60, când Matei l-a evidențiat pe portar. La două minute avantajul nostru avea să se dubleze, căci Popovici a fost lansat excelent pe dreapta, mijlocașul a avut un fuleu debordant, și-a depășit adversarul, a intrat în careu, portarul a ieșit în întâmpinare, iar Popovici a găsit soluția ideală, pasându-i lui Jitaru, care, liber fiind, a marcat fără mari probleme. Ganea și Matei au mai trimis șuturi periculoase spre poartă, dar ambele au trecut de puțin pe lângă, iar în ultimele minute ale partidei, oaspeții au avut o șansă bună de gol la un corner, Cobliș a parat, iar pe contră Ganea a șutat, dar și lui i s-a opus portarul. Fluierul final a consemnat o victorie necesară, chiar dacă puțin glorioasă și, în general, care nu oferă multe motive de satisfacție.

Trebuie remarcat că echipa lui Velcea nu a primit întăriri prea multe de la lotul primei formații, iar cei doi care au jucat au făcut-o foarte diferit. Latovelvici a fost harnic și a participat bine la majoritatea fazelor de atac, în timp ce Matei a părut destul de neimplicat și neconcentrat, trecându-și în cont mai multe ratări. Altfel, Jitaru și Popa s-au mișcat bine, în timp ce Popovici a muncit mult, dar îi lipsește strălucirea anilor anteriori. Precum am mai scris, mi se pare tare trist că acest jucător nu a fost susținut prea bine de-a lungul vremii, deși avea un talent deosebit. Poate Chiacu e ceva mai luptător, dar mi-e greu de înțeles de ce tinerii noștri sunt mereu opțiunea disperării - sunt convins că ei simt acest lucru și îi apasă înspre mediocritate. Aș mai remarca faptul că fundașii centrali au fost foarte solizi la mingile pe sus și au respins cam la fel de eficient și cele pe jos - ce a mers mai puțin bine au fost pasele.

Concluzia, din păcate, e una tristă: nu pot spune că există perspectiva unui progres la Poli II. Dar cred că rezultatele vor fi ceva mai bune în următoarea perioadă - numai că problema este, și țin să mă repet, maniera în care se lucrează la blazarea acestor jucători, așa cum sunt ei.

Poli II: Colbiș (6) - Dăruială (5,5), Telescu (6), Gavriluță (6), Ilici (5,5) - Popovici (6), Matei (5), Ganea (5,5), Latovlevici (6) - Popa (6), Jitaru (6)

Schimbări:

Magdaș (5) pentru Popa (min 67)
Zaluschi pentru Popovici (min 85)
Cuciorvă pentru Latovlevici (min 90)
Dudaș pentru Ganea (min 93)

Football Manager 2010

Vroiam să fac un mic apel la microbistul virtual din fiecare dintre noi. Ieri s-a lansat bine-cunoscutul joc Football Manager, care oferă în mod foarte generos șansa de a-ți conduce echipa favorită către gloria eterna a unei lumi despre care nu va auzi nimeni nimic niciodată. Totuși, satisfacția e enormă și nimic nu-i mai frumos decât să-i vezi pe Poli câștigând cinci ani la rând campionatul Ligii 1, ca apoi să atingă semifinalele Champions League și să joace meci de meci cu Dan Păltinișanu plin.

Pentru cei pasionați, jocul ar trebui să fie disponibil zilele acestea la toate magazinele de electronice/jocuri, fie că e vorba de Diverta sau Altex, la un preț de aproximativ 150 RON. Dat fiind că acesta este genul de activitate care îți oferă numeroase ore de distracție și frustrare, poate merită răsplătită munca nenumăraților researcheri și a staff-ului del a SI Games care și-au dat silința să scoată un joc mai complex ca niciodată.

Precum se poate citi și pe profilul meu de pe blog, sunt responsabil de tot ce ține de Poli, într-un efort voluntar care îmi oferă multă satisfacție. Evident, aștept oricând sugestii, dar în primul rând, aș aprecia foarte mult ca lumea să nu apeleze la mijloacele obișnuite pentru a-și procura Football Manager 2010. Merită mai mult de atât.

Un articol despre joc cu cel care coordonează efortul de research pe România găsiți aici.

Și comunitatea FM România poate fi găsită pe www.fmro.ro.

29 octombrie 2009

Avancronica Etapa XII: Poli - Steaua

Acel 1-8 din 2004 a făcut istorie, atât prin celebritatea sa, cât şi prin faptul că, într-adevăr, mult timp s-a scurs de atunci. Uitându-se în istoria meciurilor de atunci, steliştii s-ar lua de cap văzând că nu au mai reuşit nici o victorie pe "Dan Păltinişanu", de mai bine de 5 ani.

Steaua nu mai sperie pe nimeni, iar sezonul acesta nu poţi spune că au rupt gura târgului. Totuşi, dacă ne uităm pe clasament, sunt la doar două puncte în spatele nostru. În ciuda unor egaluri cu echipe mai slabe şi a faptului că au scos doar 2 puncte din cele 4 meciuri cu echipele din top 8 de anul trecut, trebuie remarcat că de la meciul cu Dinamo din etapa a 5-a sunt neînvinşi.

E clar că putem profita de o aparentă degringoladă în cadrul clubului bucureştean, dar de când a venit Stoichiţă, mie unul, îmi par mai agresivi, mai ales în repriza a doua. Cu toate că am râs de nenumărate ori de Dayro Moreno, iată că acesta se întoarce într-o formă foarte bună, înscriind în primele sale două meciuri, fiind deja la doar un gol de cei doi golgheteri - Kapetanos şi Szekely. După mine, lor li se adaugă şi Bănel Nicoliţă, periculos prin flerul său şi incursiunile sale rapide.

Totuşi, revin la ideea de la care am pornit. Steaua nu arată nimic, au un joc improvizat, prestat de către un amalgam de jucători de valoare incertă. Singurul lor atuu asupra noastră ar fi o motivare a unora dintre aceştia, o dorinţă de afirmare a unei echipe în schimbare.

Tinerii noştri sunt mai buni ca ai lor, iar rezervele noastre ce au jucat în cupă au arătat mai mult ca ale lor. E clar că Parks poate oricând să facă o fază periculoasă şi să dea gol chiar şi când e în vacanţă, Magera a demonstrat în fiecare meci în care a fost introdus sezonul acesta, iar enervantul Vrsic poate şi el face diferenţa cu condiţia să nu fie băgat pe finalul meciului şi să se aştepte de la el să schimbe soarta partidei, când restul echipei joacă cum joacă. Titularii nu mai au nicio scuză, au avut o săptămână să se pregătească.

Una peste alta, avem un lot mai valoros şi asta trebuie să se vadă. Consider că o înfrângere ar fi un dezastru, deci pentru mine întrebarea este: putem mai mult de un egal? Eu cred că suntem în stare, dar să vedem ce părere au jucătorii, care acum vor avea de mulţumit un public mult mai numeros ca în precendentele confruntări. Totuşi, eu rămân sceptic în privinţa aceasta pentru că nu cred că preţul era motivul asistenţei scăzute, cum spune Iancu.

Poate putem profita şi de un rezultat "bun" al clujenilor la Alba Iulia, unde greu se câştigă.

Hai Poli!

PS: Incredibil cum fix acum s-au gândit să nu dea meciul Stelei pe Antena 1.

28 octombrie 2009

CR: Astra - Poli 8:7 (2:2, 1:1, 1:1)

După un meci foarte animat, în care anumiți jucători s-au făcut de râs, în timp ce alții și-au dat plămânii pe teren, alb-violeții s-au văzut învinși, deși ar fi putut în două rânduri să tranșeze disputa la penalty-uri - și în alte trei rânduri în timpul regulamentar.

O gafă a lui Taborda (minge respinsă slab în lateral) i-a permis lui Miranda să deschidă scorul în minutul șase, Poli revenind în joc în minutul 20 grație lui Parks, care a finalizat o acțiune a lui Curtean. Opt minute mai târziu gazdele au nimerit bara, iar Taborda a intervenit salvator la șutul care a urmat, înainte ca Parks să rateze lamentabil o ocazie de unu la unu, pentru a egala scorul la faze periculoase.
Astra a dominat debutul de repriză secundă, Taborda fiind depășit în mai multe rânduri (la propriu), însă finalizările au fost precare și ne-au salvat de gol. Meciul a intrat într-un ritm mai domol, înainte ca Chiacu să rateze la fel de lamentabil ca și Parks dintr-o poziție identică (pasa Vrsici). Borbely a văzut apoi al doilea galben și a fost eliminat, jucătorul fiind probabil la fel de ușor de incriminat ca și Sabău, care a ales să-l joace deși a spus clar că slovacul nu mai are un viitor la Poli. Meciul trebuia să se termine în minutul 90+2, când Curtean trebuia doar să tragă pe lângă portar din sub zece metri, însă mijlocașul alb-violeților n-a reușit decât să-l evidențieze pe cel care avea să fie eroul gazdelor, Miron.
Imediat după reluare, Stancu și Chiacu l-au admirat pe Păun, acesta și-a creat un culoar de șut și a trimis imparabil în vinclu. Poli a reușit să revină în joc grație unei erori a lui Miron, acesta scăpând mingea la o centrare slabă a lui Chiacu, Chițu, deosebit de harnic întreaga partidă, era la locul faptei, i-a suflat balonul până la Vrsici și slovenul a avut de îndeplinit o formalitate. În afara unei mici parade a lui Taborda, nimic important nu s-a mai întâmplat, iar meciul a ajuns la penaltyuri.

Pentru Poli a marcat întâi Vrsici, Taborda a parat frumos a doua lovitură a gazdelor, însă Curtean a executat penibil și l-a evidențiat pe Miron. Astra a marcat, apoi Stancu, apoi Miranda a șutat pe lângă, Magera a executat perfect, Astra au înscris și ei, iar Chiacu avea doar să marcheze pentru a tranșa partida. Și el a executat exact la fel de telefonat și slab ca și Curtean, iar Miron a intervenit din nou. Urmtătorii patru jucători au marcat (Maxim și Luchin pentru noi), înainte ca Taborda să apere o lovitură mai slabă și să-i ofere șansa lui Chițu să pună final partidei. Micul mijlocaș, atât de muncitor în restul meciului, nu a reușit să marcheze, trimițând pe lângă bară. Gazdele au marcat iar, în final, Miron a mai intervenit o dată la penalty-ul lui Mera, care deși n-a fost rău bătut, a fost intuit complet de portar. Fluier final, capăt de drum în Cupă, destul de rușinos, dar adevăratele probleme țin de forma diversor jucători.

Curtean și Chiacu au fost foarte dezamăgitori, deși primul a contribuit la cel dintâi gol al Politehnicii. Precum scriam mai sus, greu de înțeles titularizarea lui Borbely (la fel de bine putea fi promovat Zaluschi), în timp ce pentru mine rămâne un mister de ce Supici nu a fost utilizat. Nu cred că eroarea din debutul partidei a lui Taborda a fost decisivă, dar limitările sale sunt bine cunoscute. Brezinsky și Luchin au jucat onorabil, însă ambii au avut scăpări, probleme fiind mai ales pe flancul lui Maxim. Stancu a fost în nota obișnuită, în timp ce Magera a avut câteva reușite, dar nu a ieșit prea mult în evidență. Ah, și Ionescu a fost inexistent.
Am apreciat jocul lui Chițu, precum și prestația lui Parks. Și Vrsici a fost rezonabil, deși a avut neșansa de a intra în joc chiar când echipa rămânea în inferioritate numerică.
Per ansamblu, e clar că Poli a dăruit această victorie celor de la Astra. Asta e.

Poli: Taborda (5) - Maxim (5), Luchin (5,5), Brezinsky (5,5), Stancu (5) - Chițu (6), Ionescu (5), Borbely (3), Curtean (4) - Magera (5,5), Parks (6)

Schimbări:

Vrsici (6) pentru Ionescu (min 65)
Mera (5,5) pentru Brezinsky (min 70)
Chiacu (4,5) pentru Parks (min 75)

25 octombrie 2009

CFR Cluj - Poli 0:0

Lucrurile continuă în nota obișnuită, Sabău încercând să obțină minimul necesar din fiecare partidă, indiferent de mijloacele utilizate. A fost o partidă mai neobișnuită în sensul că arbitrajul a tins înspre alb-violeți, dar la fel trebuie menționată ostalitatea publicului clujean, care a decăzut într-acolo că o petardă a explodat la picioarele lui Bonfim. Destul de jenant și trist.

După o primă repriză absolut stearpă, CFR a ieșit mult mai decisă de la cabine și a dominat practic întreg mitanul secund, deși din minutul 70 au evoluat în doar zece oameni. Pantilimon a fost obligat să intervină în mai multe rânduri, în general la șuturi de la distanță (Mureșan, Culio), dar parada pe care a avut-o la finalizarea lui Alacantra a fost de o frumusețe sublimă! De cealaltă parte, alb-violeții au jucat mereu la egal, iar cea mai mare ocazie de gol a fost ratată de Bucur, care nu a putut finaliza o centrare ideală a lui Arm. Karamyan.

Dincolo de atitudinea ultra defensivă, care cu certitudine nemulțumește multă lume, însă aduce rezultatele dorite, problema azi a fost aceeași ca în ultimele meciuri în care s-a abordat această tactică: Bucur e singur în atac și nu are un băiat solid, precum Magera, să-l susțină. Pe partea defensivă nu se pot face multe reproșuri, deși fundașii centrali au avut câteva scăpări, însă ofensiv, Poli aproape că n-a contat. Chiacu a fost de o absență curtean-ească, iar atunci când alb-violeții trebuiau să preia inițiativă, după eliminarea lui Traore, Sabău s-a trezit cu Vrsici la mijloc, care n-a avut absolut nicio contribuție, exceptând un șut pe lângă.

De lăudat spiritul de luptă al lui Artiom Karamyan, precum și prestația harnică a lui Bonfim, dar e clar că nu este suficient. Tot stau și mă întreb dacă Sabău nu vede că Poli are nevoie de cineva ca Magera lângă Bucur, iar cehul e poate cel mai potrivit, fiindcă nu se jenează să coboare până adânc în propria jumătate. Până una alta, asta e, să vedem ce va fi la meciul de cupă.

Poli: Pantilimon (7) - Mera (6), Nibombe (6), Scutaru (6) - Bonfim (6,5), Alexa (6), Bourceanu (5,5), Art. Karamyan (6,5) - Chiacu (5), Bucur (5,5), Arm. Karamyan (6)

Schimbări:

Vrsici (5) pentru Alexa (min 70)
Parks pentru Bucur (min 82)

Nevoie de ajutor

Mă tot bate gândul de ceva vreme să caut ajutoare pentru a face acest blog un pachet complet. Precum se poate remarca, dincolo de cronicile de meci, nu prea am timp (și, mai ales, ardoarea) de a oferi mai multe, ceea ce mi se pare suficient pentru a pune de-o arhivă, dar nu atât pentru a crea un mediu propice în care să se cultiveze dragostea de Poli.

Astfel, declar că sunt în căutarea unor voluntari colaboratori care împărtășesc senzația că au ceva de oferit acestui mic univers alb-violet. În primul rând spun că trebuie să fie cineva care, în general, împărtășește starea de spirit ce domină acest blog, ceea ce nu impune însă restricții dincolo de o conduită adecvată. Evident, o exprimare corectă a gândurilor este cât se poate de importantă, dar nici eu nu mă obosesc prea mult să recitesc ceea ce scriu, cuprins fiind de o oarecare blazare post-creativă.

Dacă ar fi să pun o denumire și un număr la ce anume caut, atunci caut după cum urmează:

- o persoană care să poate merge la meciurile de acasă de la Poli II și să scrie cronici de meci

- o persoană care să analizeze critic știrile despre club

- o persoană care să scrie cronici/știri scurte pe partea de engleză a blogului

- o persoană care să scrie niște editorile săptămânale despre Poli

- o persoană care să corecteze scăpările textuale

- o persoană care să scroe cronici ce prefațează meciurile (mai importante)

Nu-mi fac speranțe să găsesc atâția fani dispuși să-și sacrifice timpul pe aici, dar oricine este curios, poate să mă contacteze la fcpolifan@yahoo.com. Oricum, această listă e de fapt o exagerare a ceea ce îmi doresc, dar am zis să acoper mai multe aspecte, pentru a evidenția cam care ar putea fi responsabilitiățile.

Cel mai important este să existe plăcere în a contribui la ceea ce este Poli.

Vă mulțumesc!

23 octombrie 2009

Becicherecu Mic - Poli II 1:2 (1:0)

Goluri Chițu și Popa.

Poli II: Cobliș - Dăruială, Gavriluță, Luchin, Latovlevici - Matei, Ganea, Zaluschi, Chițu - Rusici, Nicula

Schimbări:

Popovici pentru Zaluschi (min 39)
Dudaș pentru Nicula (min 67)
Popa pentru Rusici (min 73)
Dobriceanu pentru Popovici (min 89)

Poli - Anderlecht 0:0

Se întâmplă ce se întâmplă și lucrurile par să meargă din rău în mai rău. Stadionul la fel de gol, fotbalul cam la fel de indecis, iar apoi comentariile de toată jena din partea semizeului Karamyan nu fac decât să accentueze această senzație.

Până la urmă, Poli a obținut un punct cu Anderlecht și asta nu e chiar groaznic. E clar că se putea mai mult, că echipa trebuia să joace mai bine, aș spune chiar cu mai mult curaj dacă nu m-aș gândi imediat la falimentul curajos cu Dinamo Zagreb. Oricum, Sabău fie caută mereu să-și surprindă adversarii prin abordări pregătite minuțios la antrenamente, fie pur și simplu schimbă tactica în meciurile de Europa League ca să facă experimente bizare. Eu sunt satisfăcut de faptul că o apărare clădită pe trioul Scutaru, Nibombe, Mera nu a fost nimicită de oaspeții de joi - ceea ce mă și face să mă întreb dacă nu cumva oaspeții în cauză nu au fost tocmai grozavi. E doar un excurs logic, atât.

Nu știu dacă ar trebui să vorbim sau nu despre calificare. Adică, e o posibilitate, dar nu pare momentan că am avea forța să o obținem, în condițiile în care trebuie să ducem o luptă atât de aprigă pe trei fronturi - mai ales în următoarele două săptămâni. Voi fi pesimist și voi spun care cred eu că ar trebui să fie obiectivul acestei campanii europene: să adunăm cât mai multe puncte pentru coeficientul echipei. Ca să urcăm în urna a treia ar fi nevoie de măcar cinci puncte (trei victorii, practic), dar trebuie privit în perspectivă.
Da, numai o calificare ne-ar ajuta cu adevărat și în privința acestei chestiuni, însă eu m-aș declara mulțumit și cu măcar o victorie.

Poli: Pantilimon - Mera, Nibombe, Scutaru - Bonfim, Alexa, Bourceanu, Art. Karamyan - Goga, Bucur, Arm. Karamian

Schimbări:

Curtean pentru Arm. Karamyan (min 75)
Parks pentru Bucur (min 76)
Magera pentru Alexa (min 81)

21 octombrie 2009

19 octombrie 2009

Mici deranjuri

Iancu menționa, în mod corect, că Sabău are marea responsabilitate de a gestiona jucătorii pe care îi are la-ndemână (în special în vederea meciurilor grele care urmează, dar e o afirmație general valabilă).

Am văzut deja sâmbătă că, în urma eșecului cauzat de forțarea titularilor de drept în meciul cu Astra, în primul unsprezece și-au găsit locul mai mulți jucători obișnuiți cu banca de rezerve. Dintre aceștia, Magera și Chiacu au jucat foarte bine, Vrsici s-a prezentat decent, în timp ce Maxim a fost dezamăgitor. O primă întrebare care se pune este cum îi va ajuta prestația cu Ceahlăul pe acești jucători, și mă gândesc în special la Magera. Acesta, la fel ca și Chițu sau Vrsici, a evoluat bine și în meciul de cupă, iar mai mult, cehul a marcat golul victoriei în prima partidă a sezonului. Totuși, de la acea primă reușită, Magera de abia dacă a adunat destule minute cât să pună de încă un meci - la fel, Chițu nici măcar rezervă nu a ajuns, iar Vrsici e încă într-un proces de revenire. Mi s-a părut oricum misterioasă disparția lui Magera din echipă, atât pe finalul sezonului trecut, cât și acuma, căci acesta a fost unul din jucătorii care au contribuit mult la succesul repurtat în 2008/2009. Mai mult, deși cred că am mai spus-o, s-a dovedit în repetate rânduri că Lukas e cel mai bun pasator al echipei și participă în toate fazele de joc, de la apărare la finalizare. Așadar, întrebarea vine, de ce a fost marginalizat, căci nu e ca și cum ar fi mai inconstat decât, să zicem, Curtean (deși nu constanța e problema la acesta din urmă)?

Ceea ce mă conduce la următoarea problemă: rigiditatea lui Sabău. Deși pare să facă progrese, s-a văzut clar în partidele din acest debut de sezon că Sabău nu are suficientă încredere în echipă ca să alterneze jucătorii. Nu e nevoia ca toată echipa să fie schimbată, ci ajunge să se efectueze niște implanturi, ca sâmbătă. Mă minunam însă uitându-mă la cei prezenți pe banca de rezerve. Probabil din teamă, mai mulți titulari au fost ținuți aproape, pentru a fi introduși la nevoie, iar impactul pe care l-au produs Artiom și Alexa când au intrat, a arătat că, dacă ar fi fost nevoie, într-adevăr erau o soluție. Dar ca să revin la ideea gestionării, Sabău are la dispoziție, pe lângă jucătorii care au jucat deja sezonul acesta în Liga 1, măcar doi sau trei jucători care o freacă la echipa secundă, fără absolut nicio perspectivă. Mă întreb de ce stă Stancu pe bancă, de ce intră Maxim titular, când amândoi nu au nicio perspectivă la club. Cel puțin la fel de bine puteau să joace Chițu, Sandu sau chiar Zaluschi, dacă nu titulari, atunci măcar rezerve.

Insist pe acest aspect tocmai fiindcă echipa secundă este într-o derivă totală, lipsită de orice spirit de luptă și, în final, speranță, iar acești jucători nu pot decât să fie groaznic de frustrați de faptul că au sfârșit unde au sfârșit după un an de debut solid în Liga 1 (evident, cu referire la Chițu și Sandu). Promovarea lui Zaluschi mi s-ar fi părut utilă în ideea de a promova un jucător din noua generație, căci în mod cert această generație, și așa puțin impresionantă, duce lipsă de ambiție.

Nu știu dacă Sabău vrea să-și asume acest rol, respectiv această viziune în perspectivă, fiind conștient de faptul că antrenorii nu au prea rezistat la Poli mai mult de un de zile. Prezența sa meci de meci la Poli II ar da speranța, dacă nu am vedea că acest lucru nu a ajutat pe niciun jucător. Cert e că mizând pe experiență, Sabău speră să reducă la minim riscurile în campioant, iar până acuma o face destul de bine - dar nu grozav. Direcția pare însă a fi corectă.

17 octombrie 2009

Poli - Ceahlăul 6:0 (2:0)

Ce seară rece pentru așa o partidă caldă, pentru o victorie generoasă cum tot așteptam de la revenirea în prima ligă. Alb-violeții și-au surclasat adversarii neexperimentați și i-au dominat copios în repriza secundă, când au înscris de patru ori, dar puteau s-o mai facă în măcar alte trei rânduri.

Nu trecuseră decât pe la treizeci de secunde când Magera a primit o minge respinsă de la adversari, l-a văzut pe Lipitor avansat, și a trimis, de la distanță, un lob lejer pentru a deschide scorul! Goga putea să mărească avantajul de pe tabelă la doar un minut, însă i-a oferit această ocazie lui Chiacu două minute mai târziu, mijlocașul dreapta fiind găsit perfect de Magera, iar fostul internațional de tineret n-a ratat. Partida s-a liniștit brusc după aceste două reușite, precum ar fi fost de așteptat, iar oaspeții au urcat destul de sus în terenul nostru - cu reușite minime, însă. Goga s-a mai jucat cu niște șanse de gol, înainte ca Hristu sa trimită un șut lobat care a poposit pe bară.
Magera a tranșat definitiv partida în debutul reprizei secunde, fiind la locul potrivit după un corner executat de Artiom Karamyan, mingea deviată ajungând în picioarele cehului și acesta și-a trecut în cont dubla. Karamyan, folosit mijlocaș dreapta până la introducerea lui Stancu, a mai pus o minge pe cap lui Vrsici, doar câteva minute mai târziu, însă mingea a trecut pe lângă. Au urmat două ratări ale lui Magera, care a scăpat în ambele rânduri singur cu portarul, dar întâi a fost ajuns de un adversar, iar apoi șutul său a fost deviat de Lipitor în bară. După ce o minge bâlbâită a sfârșit în bara lui Pantilimon, Poli a trecut la fapte și a marcat trei goluri în ultimele zece minute. Primele două și le-a trecut în cont Goga, care, de drept vorbind, fusese printre cei mai slabi jucători astăzi; întâi, a fost lansat excelent central-dreapta și a trimis pe lângă portar, care ieșise în întâmpinare, iar un minut mai târziu, Alexa l-a lansat perfect pe Bonfim cu pasă lungă, acesta a centrat în fața porții și Goga a fost la locul potrivit. Același Goga a trimis o centrare pentru Stancu, însă mijlocașul nostru n-a ajuns cum ar fi vrut la minge și aceasta a ocolit poarta adversă. În final, set a făcut Chiacu, la capătul unei pase de toată frumusețea a lui Magera și a unei finalizări pe măsură.

Culmea face ca această victorie frumoasă să fi fost urmărită de doar puțin peste o mie de spectatori, la locul faptei. Tind totuși să cred că trebuie să avem grijă în continuare, dacă e să învățăm ceva din eșecul Rapidului de astăzi. În ceea ce ne privește jucătorii, trebuie elogiat în primul rând Magera, care a fost ignorat, zic eu, pe nedrept destul de multă vreme. Nu avem un pasator mai bun ca el în echipă. Chiacu s-a prezentat și el foarte bine, fiind mai dotat tehnic decât Stancu și, în orice caz, mai determinat să-și arate valoarea. Numai Bonfim l-a depășit în ceea ce privește efortul depus. Impactul instant pe care l-a făcut Karamyan pe stânga m-a făcut să mă întreb de ce facem compromisuri stupide, în loc să punem și noi de-un fundaș stânga care să-i permită armeanului să joace acolo unde-o face mai bine? Din păcate, cel pe care l-a înlocuit a fost sub orice critică, situația lui Curtean fiind, până la urmă, una pe care nu mi-o pot explica. Nici Maxim, Bourceanu, Scutaru sau Goga nu mi-au plăcut prea mult, ultimul reușind totuși să se salveze printr-un final de aur.

Am de gând să mă mai plâng puțin zilele astea, dar nu acuma, căci nu este momentul. Bravo Poli!

Poli: Pantilimon (6) - Maxim (5), Nibombe (6), Scutaru (5,5), Bonfim (6) - Curtean (5), Vrsici (6), Bourceanu (5,5), Chiacu (7) - Goga (6,5), Magera (8)

Schimbări:

Art. Karamyan (6,5) pentru Curtean (min 45)
Alexa (6,5) pentru Bourceanu (min 60)
Stancu (5,5) pentru Maxim (min 64)

16 octombrie 2009

Poli II - ACU Arad 0:0

Oare cât mai continuă această farsă?

Poli II: Cobliș - Dăruială, Gavriluță, Luchin, Latovlevici - Dudaș, Matei, Ganea, Sandu - Popovici, Popa

Schimbări:

Chițu pentru Sandu (min 46)
Raicu pentru Popovici (min 65)
Nicula pentru Popa (min 72)

Poll: Sunteti de acord?

Vizavi de planul, zic eu, discutabil, de a elimina componenta financiară din bilete și a obține o autonomie absolut artificială a clubului, vă puteți da cu părerea.

Grija mea principală este că se ignoră, din nou, efortul necesar bunei creșteri a unui club, ceea ce pe termen lung nu poate fi de bun augur. În plus, oferă mai multă libertate celor din conducere să facă ce le taie capul - ceea ce, precum am observat în repetate rânduri, nu este mereu indicat.

Nu văd normalitatea în această operațiune, precum nu mi se pare absolut normal ca un club de fotbal, care funcționează, după spusele patronului, ca să facă profit, să fie susținut în proporție de 30% din banii contribuabililor.

Oricum ar fi, sunt convins că problema financiară nu este unica problemă în ceea ce privește atitudinea multor oameni față de venirea la stadion. Problema de fond este că Politehnica nu are atâția suporteri precum ne-am dori, iar printr-o simplă reducere a prețurilor (chiar dacă aceasta în sine se impunea oricum), nu se reușește eliminarea prostului gust acumulat în suflet după ultimele peripeții ale conducerii. Aș zice, într-un stil parademagogic, că e o chestiune de mentalitate și de atitudine.

Poll: Sunteti de acord?

14 octombrie 2009

Internaționali alb-violeți

Gol și pasă de gol pentru Bucur în România - Feroe 3:1. Panti integralist.

Artiom integralist, Arman a intrat pe parcurs, în Turcia - Armenia 2:0.

Totodată, Supici integralist în Bosnia - Spania 2:5.
Google+