5 octombrie 2010
2 octombrie 2010
Poli - Rapid 2:1 (1:1)
Ce victorie, cât de importantă victorie, cât de entuziasmantă victorie, dacă nu prin altceva, atunci prin faptul că a scos în evidență, din nou, tăria echipei - dar și că se pune fundația unui spirit nou, unui spirit pe care nu l-am mai avut demult, al bucuriei pentru fotbal și, în special al bucuriei pentru culorile noastre dragi.
Cert e că victoria de astăzi a avut o naștere dificilă. Rapidul a pus mare presiune pe noi în primul sfert de oră, a beneficiat de multe cornere, posesie mare și o incisivitate deosebită pe flancuri. Sincer să fiu, îmi venea greu să sper că vom învinge, ceea ce mi s-a părut, brusc, imposibil, odată ce a avut loc deschiderea scorului - culmea, chiar după ce ne revenisem și noi puțin. Era minutul 25 și cineva a făcut o gravă eroare la mijloc, mingea a ajuns, într-un final, pe pieptul lui Roman, acesta a înaintat liber pe dreapta, a centrat în careu unde se afla Herea care a tras în blocajul lui Pantilimon, dar apoi mingea i-a revenit tot rapidistului, a pasat în spate și, cu Panti nerevenit în poartă, Cesinha a plasat un șut înalt, fără șanse pentru fundașul care a încercat să intervină de pe linia porții. Din fericire (și, cu siguranță, în mod decisiv) avantajul oaspeților nu a ținut decât patru minute. O fază dezvoltată pe dreapta a fost finalizată cu centrare din prima de către Alexa, mingea a mers perfect pentru Zicu, care a marcat golul egalizator cu capul, după ce a luat fața lui Marius constantin! Rapidul a încercat să replieze, dar nu a putut profita de ușoara imprecizie a lui Scutaru, iar până la finalul reprizei Poli și-a mai trecut în cont două jumătăți de ocazie, prin Goga și Axente, drept dovadă că a reintrat în joc.
După pauză trendul a fost același: alb-violeții mai prezenți, și pe fondul unei turații mai limitate a oaspeților. Ocaziile au fost puține, niciuna din echipe nu a riscat prea mult, astfel că nu surprinde faptul că prima șansă a venit dintr-o fază fixă, în minutul 61, Luchin fiind la capătul centrării lui Zicu, dar lovitura sa de cap nu a avut destulă forță și nu a fost nici plasată - e drept, din 13 metri. Iar apoi, aproape zece minute mai târziu, Axente a irosit o ocazie fabuloasă: degajare Pantilimon, preia Zicu, îl așteaptă pe Axente să se demarce, pasă perfectă, dar singur cu portarul atacantul nostru nu reușeste să marcheze! (!!) Chiar dacă meciul a rămas alert, atât Poli, cât și Rapid nu au putut ajunge din nou în poziții periculoase până la a doua reușită a lui Zicu. Cu trei minute rămase, Poli a avut o fază de atac și mingea a fost respinsă de apărarea rapidistă până la Helder, aproape de mijlocul terenului; acesta a trimis o respingere șutată înspre careul advers, și cu rapidiștii ieșiți prost la ofsaid, doi fotbaliși timișoreni s-au trezit singur cu Bornescu, mingea la Zicu și...gol. Fără vlagă, oaspeții au încercat să revină, dar până la final ar mai fi de menționat ocazia de unu la unu cu portarul al lui Nikolic, chiar în ultima fază a meciului, dar finalizarea nu a fost suficient de bună. Nu mai conta însă, totul era gata și antrenorul jucător Contra și-a trecut în cont o, să zicem, nesperată a patra victorie consecutivă!
Odată trecuți de primul sfert de oră, alb-violeții, și cu doi jucători foarte dezamăgitori pe teren (îmi pare rău, dar în timp ce Goga nu a fost deloc prezent în joc, Curtean, exceptând câteva faze, a fost mai periculos pentru propria echipă, cu preluări aproximative și pase greșite), au ținut piept Rapidului. Din nou revenire de la 0-1, întoarcere de rezultat și joc cu pasiune. Exceptând eroarea la gol, pe care nu știu cui să o atribui, cred că apărarea s-a prezentat bine spre foarte bine. Luchin, deși depășit ocazional, a fost excelent la jocul de cap și dă, în sfârșit, dovadă de cumpătare, maturitate în joc. Scutaru m-a surprins complet, mai ales cu jocul din repriza a doua, când a evoluat fără cusur pe postul de fundaș dreapta, în timp ce Sepsi, deși chinuit constant de Roman, a avut mai multe intervenții perfecte. Burcă cred că este cea mai interesantă componentă, chiar dacă nu a ieșit enorm în evidență, fiindcă el are experiența necesară să coordoneze/organizeze apărarea, ceea ce cred că se și vede. Fiecare dintre cei patru fundași a mai avut câte o scăpare, doua, dar per ansamblu cred că au făcut un meci foarte disciplinat și cu mai multe lucruri bune de ținut minte, decât lucruri rele.
La mijloc, Alexa, ca de obicei, personajul central, care deși nu e niciodată destul de bun pentru România, este fără dubii cel mai important jucător ca efect în angrenajul echipei dintre toți mijlocașii centrali din campionatul nostru. Curtean, precum am spus, dezamăgitor, în timp ce Helder încă nu obține maximul din marea sa calitate - viteza. Trebuie să știe mai bine cum să obțină loviturile libere și să centreze mai cu cap când ajunge în poziția potrivită; oricum, e mereu un jucător de temut, ceea ce cred că îl pune deja în fruntea listei cu mijlocași dreapta pe care i-am avut în ultima vreme. Despre Zicu nu știu ce ar trebui să mai spun, omul care aduce golul, cel mai important fotbalist dintre cei cu profil ofensiv din echipa noastră. Excelent meci astăzi.
În atac suferim în continuare. Axente, deși la început a părut că va fi periculos, nu a reușit mare lucru. Chiar am fost surprins de cum a câștigat Nikolic niște dueluri, după ce l-a schimbat pe Axente, ba chiar a și trecut în viteză de un adversar. Goga la rândul lui, deși folosit vârf retras, nu a avut niciun impact pozitiv asupra jocului echipei. Nu știu care e problema cea mai mare pe care o are, dar e clar că ceva nu îi priește.
Contra a reușit să insufle spiritul de luptă echipei - de fapt, acest spirit exista, deci mai degrabă sentimentul unității, toți pentru unul și unul pentru toți. Scenele de la finalul partidei au fost fantastice.
Deci suntem pe drumul cel bun. Să vedem cât de departe ne duce.
Bravo Poli!
Poli: Pantilimon (5,5) - Scutaru (6,5), Burcă (6), Luchin (6,5), Sepsi (6) - Helder (6), Alexa (7), Curtean (4,5), Zicu (7,5) - Axente (5), Goga (4,5)
Schimbări:
Magera (5,5) pentru Goga (min 59)
Nikolic pentru Axente (min 75)
Contra pentru Scutaru (min 80)
Și un clip absolut deosebit:
Cert e că victoria de astăzi a avut o naștere dificilă. Rapidul a pus mare presiune pe noi în primul sfert de oră, a beneficiat de multe cornere, posesie mare și o incisivitate deosebită pe flancuri. Sincer să fiu, îmi venea greu să sper că vom învinge, ceea ce mi s-a părut, brusc, imposibil, odată ce a avut loc deschiderea scorului - culmea, chiar după ce ne revenisem și noi puțin. Era minutul 25 și cineva a făcut o gravă eroare la mijloc, mingea a ajuns, într-un final, pe pieptul lui Roman, acesta a înaintat liber pe dreapta, a centrat în careu unde se afla Herea care a tras în blocajul lui Pantilimon, dar apoi mingea i-a revenit tot rapidistului, a pasat în spate și, cu Panti nerevenit în poartă, Cesinha a plasat un șut înalt, fără șanse pentru fundașul care a încercat să intervină de pe linia porții. Din fericire (și, cu siguranță, în mod decisiv) avantajul oaspeților nu a ținut decât patru minute. O fază dezvoltată pe dreapta a fost finalizată cu centrare din prima de către Alexa, mingea a mers perfect pentru Zicu, care a marcat golul egalizator cu capul, după ce a luat fața lui Marius constantin! Rapidul a încercat să replieze, dar nu a putut profita de ușoara imprecizie a lui Scutaru, iar până la finalul reprizei Poli și-a mai trecut în cont două jumătăți de ocazie, prin Goga și Axente, drept dovadă că a reintrat în joc.
După pauză trendul a fost același: alb-violeții mai prezenți, și pe fondul unei turații mai limitate a oaspeților. Ocaziile au fost puține, niciuna din echipe nu a riscat prea mult, astfel că nu surprinde faptul că prima șansă a venit dintr-o fază fixă, în minutul 61, Luchin fiind la capătul centrării lui Zicu, dar lovitura sa de cap nu a avut destulă forță și nu a fost nici plasată - e drept, din 13 metri. Iar apoi, aproape zece minute mai târziu, Axente a irosit o ocazie fabuloasă: degajare Pantilimon, preia Zicu, îl așteaptă pe Axente să se demarce, pasă perfectă, dar singur cu portarul atacantul nostru nu reușeste să marcheze! (!!) Chiar dacă meciul a rămas alert, atât Poli, cât și Rapid nu au putut ajunge din nou în poziții periculoase până la a doua reușită a lui Zicu. Cu trei minute rămase, Poli a avut o fază de atac și mingea a fost respinsă de apărarea rapidistă până la Helder, aproape de mijlocul terenului; acesta a trimis o respingere șutată înspre careul advers, și cu rapidiștii ieșiți prost la ofsaid, doi fotbaliși timișoreni s-au trezit singur cu Bornescu, mingea la Zicu și...gol. Fără vlagă, oaspeții au încercat să revină, dar până la final ar mai fi de menționat ocazia de unu la unu cu portarul al lui Nikolic, chiar în ultima fază a meciului, dar finalizarea nu a fost suficient de bună. Nu mai conta însă, totul era gata și antrenorul jucător Contra și-a trecut în cont o, să zicem, nesperată a patra victorie consecutivă!
Odată trecuți de primul sfert de oră, alb-violeții, și cu doi jucători foarte dezamăgitori pe teren (îmi pare rău, dar în timp ce Goga nu a fost deloc prezent în joc, Curtean, exceptând câteva faze, a fost mai periculos pentru propria echipă, cu preluări aproximative și pase greșite), au ținut piept Rapidului. Din nou revenire de la 0-1, întoarcere de rezultat și joc cu pasiune. Exceptând eroarea la gol, pe care nu știu cui să o atribui, cred că apărarea s-a prezentat bine spre foarte bine. Luchin, deși depășit ocazional, a fost excelent la jocul de cap și dă, în sfârșit, dovadă de cumpătare, maturitate în joc. Scutaru m-a surprins complet, mai ales cu jocul din repriza a doua, când a evoluat fără cusur pe postul de fundaș dreapta, în timp ce Sepsi, deși chinuit constant de Roman, a avut mai multe intervenții perfecte. Burcă cred că este cea mai interesantă componentă, chiar dacă nu a ieșit enorm în evidență, fiindcă el are experiența necesară să coordoneze/organizeze apărarea, ceea ce cred că se și vede. Fiecare dintre cei patru fundași a mai avut câte o scăpare, doua, dar per ansamblu cred că au făcut un meci foarte disciplinat și cu mai multe lucruri bune de ținut minte, decât lucruri rele.
La mijloc, Alexa, ca de obicei, personajul central, care deși nu e niciodată destul de bun pentru România, este fără dubii cel mai important jucător ca efect în angrenajul echipei dintre toți mijlocașii centrali din campionatul nostru. Curtean, precum am spus, dezamăgitor, în timp ce Helder încă nu obține maximul din marea sa calitate - viteza. Trebuie să știe mai bine cum să obțină loviturile libere și să centreze mai cu cap când ajunge în poziția potrivită; oricum, e mereu un jucător de temut, ceea ce cred că îl pune deja în fruntea listei cu mijlocași dreapta pe care i-am avut în ultima vreme. Despre Zicu nu știu ce ar trebui să mai spun, omul care aduce golul, cel mai important fotbalist dintre cei cu profil ofensiv din echipa noastră. Excelent meci astăzi.
În atac suferim în continuare. Axente, deși la început a părut că va fi periculos, nu a reușit mare lucru. Chiar am fost surprins de cum a câștigat Nikolic niște dueluri, după ce l-a schimbat pe Axente, ba chiar a și trecut în viteză de un adversar. Goga la rândul lui, deși folosit vârf retras, nu a avut niciun impact pozitiv asupra jocului echipei. Nu știu care e problema cea mai mare pe care o are, dar e clar că ceva nu îi priește.
Contra a reușit să insufle spiritul de luptă echipei - de fapt, acest spirit exista, deci mai degrabă sentimentul unității, toți pentru unul și unul pentru toți. Scenele de la finalul partidei au fost fantastice.
Deci suntem pe drumul cel bun. Să vedem cât de departe ne duce.
Bravo Poli!
Poli: Pantilimon (5,5) - Scutaru (6,5), Burcă (6), Luchin (6,5), Sepsi (6) - Helder (6), Alexa (7), Curtean (4,5), Zicu (7,5) - Axente (5), Goga (4,5)
Schimbări:
Magera (5,5) pentru Goga (min 59)
Nikolic pentru Axente (min 75)
Contra pentru Scutaru (min 80)
Și un clip absolut deosebit:
1 octombrie 2010
Avancronică: Poli - Rapid
Este cel mai greu meci din acest tur. Dintre echipele mari, Rapidul pare cea mai serioasa, ajungând înainte de această pe locul 2. Iar cum noi suntem pe 3, la un punct în spate, sunt argumente obiective pentru ca acest meci să fie considerat derby-ul turului. Să-mi fie iertat, dar Oțelul cred că e doar o echipă de moment.
Rapidul a întâlnit deja și echipe fruntașe și dă dovadă că este cea mai echilibrată trupă din campionat. Au al doilea atac, care în ultimele două partide a arătat că poate fi nimicitor, după ce a administrat 7 Brăneștiului și 5 Petrolului în Cupă. În plus, au și cea mai bună apărare din campionat, cu numai 5 goluri, dintre care 3 primite de la Dinamo, în singura lor înfrângere. Dar acesta poate fi considerat un caz excepțional.
Noi, pe de altă parte, nu avem cu ce ne lăuda prea mult. Rezultate așa și așa, adică am mai reușit să și câștigăm, nu doar să facem egaluri. Singurul nostru meci de lăudat, cel cu CFR-ul, pare acum că nici nu avea de ce să fie special, după poziția lor. De fapt, din 9 echipe pe care le-am întâlnit, 6 dintre ele formează în acest moment coada clasamentului.
Nu prea avem motive de speranță la un rezultat mare, mai ales cu un antrenor neexperimentat, dar în nici un caz nu ne gândim că meciul e pierdut din start. Publicul s-ar putea să fie decisiv, mai mult ca niciodată. Sper să jucăm curajos, nu ca în meciul cu Steaua. Pentru Contra e primul test și e unul foarte dur. Rapidiștii au două accidentări, dar revine golgheterul Herea și în plus au un lot valoros, cu tinere speranțe, și rezerve ce pot da lovitura. La noi va lipsi Cisovsky în apărare, dar fundașii centrali au cam ajuns la același nivel. Cu coordonarea e problemă mai mult. Numai să nu greșim și să devină meciul dezechilibrat. Rămâne de văzut cum vom aborda meciul de la mijloc în sus, dacă va rămâne măcar unul dintre Tameș sau Zicu, sau vor reveni și Alexa și Bourceanu în primul 11. Cu ultima variantă ne-am cam lămurit cum decurg lucrurile, dar să nu uităm că și un egal e foarte bun, păstrându-ne în coasta fruntașilor.
Hai să facem un meci mare! Hai Poli!
Rapidul a întâlnit deja și echipe fruntașe și dă dovadă că este cea mai echilibrată trupă din campionat. Au al doilea atac, care în ultimele două partide a arătat că poate fi nimicitor, după ce a administrat 7 Brăneștiului și 5 Petrolului în Cupă. În plus, au și cea mai bună apărare din campionat, cu numai 5 goluri, dintre care 3 primite de la Dinamo, în singura lor înfrângere. Dar acesta poate fi considerat un caz excepțional.
Noi, pe de altă parte, nu avem cu ce ne lăuda prea mult. Rezultate așa și așa, adică am mai reușit să și câștigăm, nu doar să facem egaluri. Singurul nostru meci de lăudat, cel cu CFR-ul, pare acum că nici nu avea de ce să fie special, după poziția lor. De fapt, din 9 echipe pe care le-am întâlnit, 6 dintre ele formează în acest moment coada clasamentului.
Nu prea avem motive de speranță la un rezultat mare, mai ales cu un antrenor neexperimentat, dar în nici un caz nu ne gândim că meciul e pierdut din start. Publicul s-ar putea să fie decisiv, mai mult ca niciodată. Sper să jucăm curajos, nu ca în meciul cu Steaua. Pentru Contra e primul test și e unul foarte dur. Rapidiștii au două accidentări, dar revine golgheterul Herea și în plus au un lot valoros, cu tinere speranțe, și rezerve ce pot da lovitura. La noi va lipsi Cisovsky în apărare, dar fundașii centrali au cam ajuns la același nivel. Cu coordonarea e problemă mai mult. Numai să nu greșim și să devină meciul dezechilibrat. Rămâne de văzut cum vom aborda meciul de la mijloc în sus, dacă va rămâne măcar unul dintre Tameș sau Zicu, sau vor reveni și Alexa și Bourceanu în primul 11. Cu ultima variantă ne-am cam lămurit cum decurg lucrurile, dar să nu uităm că și un egal e foarte bun, păstrându-ne în coasta fruntașilor.
Hai să facem un meci mare! Hai Poli!
29 septembrie 2010
CR: Voința Sibiu - Poli
Sorți buni pentru alb-violeți, care evoluează în liga a 2-a și a eliminat pe Gaz Metan Mediaș în turul anterior. Abordat corect, meciul n-ar trebui să fie unul teribil de dificil.
26 septembrie 2010
Pandurii - Poli 0:1 (0:1)
Mă văd sfârșit la capătul acestei partide, în care m-am enervat și iritat cât pentru multe alte meciuri, deși, probabil, nu era cazul. Golul lui Axente a fost suficient până la urmă, în ciuda erorilor defensive și a ratărilor pe contre ale echipei noastre.
Meciul a început cu o bună ocazie pentru gazde, care au trimis la poartă prin Orac, cu capul, dar Pantilimon a reușit să intervină cu succes. Apoi, după primele zece minute, lucrurile s-au mai așezat și Poli a început să domine teritorial, dar fazele de poartă au venit cu greu pe această lume. În afară de șuturi de la distanță sau câteva incursiuni pe dreapta (mult prea puțin utilizate!), nu au mai fost ocazii mari de gol până la reușita din minutul 42. Atunci, Tameș a executat o fază fixă, aș spune a la Karamyan, Scutaru s-a desprins, a recentrat cu capul și Axente, liber și cu poarta destul de goală, a marcat cu capul.
Repriza a doua a debutat cu un gol anulat, din câte s-a văzut, aiurea, la un presupus henț al lui Zicu. Apoi a urmat calvarul. Pantilimon a ieșit riscant la marginea careului după o minge și, în ciuda faptului că a ciupit mingea cu degetele, se poate considera norocos că arbitrul nu a dictat penalty. Pandurii s-au urcat pe noi ca americanii peste orice națiune pe care doresc să o elibereze și fazele de poartă s-au înlănțuit: min 57, Viera din câțiva metri a șutat o minge ce i-a parvenit cu noroc în Panti; min 60, Panti intervine la un șut al lui Iordache; min 62, deviere milimetrică pe lângă bara porții noastre; min 63 galben Panti pentru tragere de timp (!); min 65, Burcă intervine după ce Panti a fost depășit; și apoi un respiro de zece minute înainte de min 74, Panti apără șutul lui Brata. După această perioadă infernală a început mica sarabandă a contrelor irosite de către alb-violeți. Dintre numeroasele faze avute, doar două au fost finalizate cu șut: Axente, singur cu Popa, n-a reușit decât să-l evidențieze și Goga, la fel, a tras la colțul lung pe lângă. Dar a fost de ajuns în final, am respirat ușurat și migrena ce se anunța s-a disipat.
Îmi vine greu să laud jocul echipei, în ciuda victoriei, fiindcă iarăși nu am reușit să construim faze de atac sănătoase, adică acelea ce duc la ocazii reale de gol. Axente mi se pare incapabil să ducă de unul singur atacul echipei, greu la dribling, greu la viteză, greu la dueluri la cap, greu la finalizare. E important că a reușit să marcheze astăzi, dar la fel a irosit cel puțin două-trei faze foarte promițătoare, fie prin preluări inexacte, fie prin indecizia sa. Magera l-a lăsat destul de singur pe Axente, fiind mai mult prezent în apărare cu execuții reușite, decât în atac, astfel că viața tânărului nostru atacant nu a fost deloc una ușoară. Nu am înțeles de ce am jucat așa de mult pe flancul stâng, când flancul drept era mult mai periculos, dar am apreciat schimbarea lui Scutaru, care defensiv fusese depășit în repetate rânduri. Nu știu dacă era absolut necesară, dar dacă așa a simțit Contra, așa a simțit Contra. Și e bine că nu se teme să facă schimbări înainte de ultimele cinci minute ale meciului.
În rest nu știu, nu mă simt lucid, probabil fiindcă m-a stors atâta acest meci. Cert e că avem a 100-a victorie în deplasare, suntem pe locul doi și neînvinși de nouă etape - și în sfârșit n-am primit gol, deși nu a lipist mult! Există probleme, tot felul de probleme, dar până la urmă nimic nu e tragic. Se mai pot întâmpla multe lucruri interesante.
Poli: Pantilimon (6,5) - Helder (6), Burcă (6), Luchin (6), Scutaru (5,5) - Zicu (6), Tameș (5,5), Bourceanu (5,5), Curtean (5) - Axente (5,5), Magera (5,5)
Schimbări:
Sepsi (6) pentru Scutaru (min 42)
Chiacu (5,5) pentru Tameș (min 62)
Goga (5,5) pentru Magera (min 70)
Meciul a început cu o bună ocazie pentru gazde, care au trimis la poartă prin Orac, cu capul, dar Pantilimon a reușit să intervină cu succes. Apoi, după primele zece minute, lucrurile s-au mai așezat și Poli a început să domine teritorial, dar fazele de poartă au venit cu greu pe această lume. În afară de șuturi de la distanță sau câteva incursiuni pe dreapta (mult prea puțin utilizate!), nu au mai fost ocazii mari de gol până la reușita din minutul 42. Atunci, Tameș a executat o fază fixă, aș spune a la Karamyan, Scutaru s-a desprins, a recentrat cu capul și Axente, liber și cu poarta destul de goală, a marcat cu capul.
Repriza a doua a debutat cu un gol anulat, din câte s-a văzut, aiurea, la un presupus henț al lui Zicu. Apoi a urmat calvarul. Pantilimon a ieșit riscant la marginea careului după o minge și, în ciuda faptului că a ciupit mingea cu degetele, se poate considera norocos că arbitrul nu a dictat penalty. Pandurii s-au urcat pe noi ca americanii peste orice națiune pe care doresc să o elibereze și fazele de poartă s-au înlănțuit: min 57, Viera din câțiva metri a șutat o minge ce i-a parvenit cu noroc în Panti; min 60, Panti intervine la un șut al lui Iordache; min 62, deviere milimetrică pe lângă bara porții noastre; min 63 galben Panti pentru tragere de timp (!); min 65, Burcă intervine după ce Panti a fost depășit; și apoi un respiro de zece minute înainte de min 74, Panti apără șutul lui Brata. După această perioadă infernală a început mica sarabandă a contrelor irosite de către alb-violeți. Dintre numeroasele faze avute, doar două au fost finalizate cu șut: Axente, singur cu Popa, n-a reușit decât să-l evidențieze și Goga, la fel, a tras la colțul lung pe lângă. Dar a fost de ajuns în final, am respirat ușurat și migrena ce se anunța s-a disipat.
Îmi vine greu să laud jocul echipei, în ciuda victoriei, fiindcă iarăși nu am reușit să construim faze de atac sănătoase, adică acelea ce duc la ocazii reale de gol. Axente mi se pare incapabil să ducă de unul singur atacul echipei, greu la dribling, greu la viteză, greu la dueluri la cap, greu la finalizare. E important că a reușit să marcheze astăzi, dar la fel a irosit cel puțin două-trei faze foarte promițătoare, fie prin preluări inexacte, fie prin indecizia sa. Magera l-a lăsat destul de singur pe Axente, fiind mai mult prezent în apărare cu execuții reușite, decât în atac, astfel că viața tânărului nostru atacant nu a fost deloc una ușoară. Nu am înțeles de ce am jucat așa de mult pe flancul stâng, când flancul drept era mult mai periculos, dar am apreciat schimbarea lui Scutaru, care defensiv fusese depășit în repetate rânduri. Nu știu dacă era absolut necesară, dar dacă așa a simțit Contra, așa a simțit Contra. Și e bine că nu se teme să facă schimbări înainte de ultimele cinci minute ale meciului.
În rest nu știu, nu mă simt lucid, probabil fiindcă m-a stors atâta acest meci. Cert e că avem a 100-a victorie în deplasare, suntem pe locul doi și neînvinși de nouă etape - și în sfârșit n-am primit gol, deși nu a lipist mult! Există probleme, tot felul de probleme, dar până la urmă nimic nu e tragic. Se mai pot întâmpla multe lucruri interesante.
Poli: Pantilimon (6,5) - Helder (6), Burcă (6), Luchin (6), Scutaru (5,5) - Zicu (6), Tameș (5,5), Bourceanu (5,5), Curtean (5) - Axente (5,5), Magera (5,5)
Schimbări:
Sepsi (6) pentru Scutaru (min 42)
Chiacu (5,5) pentru Tameș (min 62)
Goga (5,5) pentru Magera (min 70)
22 septembrie 2010
CR: Juventus București - Poli 1:3 (0:2)
O victorie așa cum ar trebui să fie mai multe victorii, fără emoții și doar cu un minim (e drept, dureros) de complicații.
Alb-violeții au controlat întreaga partida - mai ales până la eliminarea lui Cisovsky -, dar din nou nu au reușit să evite primirea unui gol. Prima fază de gol i-a aparținut lui Mansi, cel mai activ jucător din prima repriză, care a fost găsit bine cu o centrare la cap, dar finalizarea senegalezului a dezamăgit. Trei minute mai târziu n-a mai dat greș, după ce a trecut de un adversar, a intrat în unghi și a șutat la colțul lung, mingea intrând bară-gol (și portarul are o vină). Avea să fie 2-0 în minutul 37, după o nouă fază pe dreapta, Chiacu a trecut de doi jucător și a centrat ideal pentru Tameș, acesta marcând din centrul careului. De partea cealaltă, gazdele au avut o ocazie în minutul 40, la o încercare de lob, dar mingea a fost respinsă în corner. Din păcate, chiar înainte de finalul reprizei, Mansi s-a accidentat și a trebuit înlocuit. Ultima ocazie i-a aparținut lui Chiacu, care a profitat de o recuperare și a ales să tragă în loc să paseze, decizia fiind, finalmente, cea greșită.
După pauză a venit destul de repede următorul gol, anume în minutul 52: Goga a profitat de o ieșire hazardată a portarului, l-a driblat, a pătruns central și a înscris în poarta goală. Câteva minute mai târziu, o pasă filtrantă a găsit un jucător advers în poziție de finalizare, dar Panti a intervenit. Un nou eveniment neplăcut a avut loc în minutul 60, când Cisovsky a intervenit la limită și cam fără rost asupra unui jucător scăpat spre poartă, arbitrul a dat fault și l-a eliminat pe căpitanul nostru - ceea ce înseamnă că probabil va rata și meciul cu Rapid. Din acest moment gazdele au intrat mai mult în joc, dar fără a da naștere la pericol pentru poarta noastră. Mai mult din întâmplare a căzut un gol în minutul 75, când Nica a scăpat de marcajul lui Luchin și a șutat din afara careului, Panti fiind prins puțin în față, astfel că nu a mai putut interveni. Până la final nimic interesant, deci scorul a rămas acesta.
În rest, greu de făcut comentarii. De apreciat prestația lui Dukic, în timp ce Nikolic nu a reușit să facă mare lucru. Precum am mai evidențiat (și deja este dincolo de evidență), iarăși am primit gol, dar măcar nu am mai fost conduși.
Ar fi bine dacă Mansour ar putea reveni curând, dar sunt sceptic. A arătat în această jumătate de oră cel puțin la fel de mult ca Axente în ultimele meciuri, dar ambii sunt jucători de moment, atuul lui Mansi fiind că poate trece de jucători în dribling sau în viteză. Dar problemele-s altele.
Poli: Panti (5,5) - Dukic (6), Cisovsky (5), Mera (6), Luchin (5,5) - Chiacu (6), Poparadu (5,5), Tameș (6), Bourceanu (6) - Goga (6), Mansour (6,5)
Schimbări:
Nikolic (5,5) pentru Mansour (min 44)
Scutaru (5,5) pentru Chiacu (min 61)
Curtean pentru Poparadu (min 85)
Alb-violeții au controlat întreaga partida - mai ales până la eliminarea lui Cisovsky -, dar din nou nu au reușit să evite primirea unui gol. Prima fază de gol i-a aparținut lui Mansi, cel mai activ jucător din prima repriză, care a fost găsit bine cu o centrare la cap, dar finalizarea senegalezului a dezamăgit. Trei minute mai târziu n-a mai dat greș, după ce a trecut de un adversar, a intrat în unghi și a șutat la colțul lung, mingea intrând bară-gol (și portarul are o vină). Avea să fie 2-0 în minutul 37, după o nouă fază pe dreapta, Chiacu a trecut de doi jucător și a centrat ideal pentru Tameș, acesta marcând din centrul careului. De partea cealaltă, gazdele au avut o ocazie în minutul 40, la o încercare de lob, dar mingea a fost respinsă în corner. Din păcate, chiar înainte de finalul reprizei, Mansi s-a accidentat și a trebuit înlocuit. Ultima ocazie i-a aparținut lui Chiacu, care a profitat de o recuperare și a ales să tragă în loc să paseze, decizia fiind, finalmente, cea greșită.
După pauză a venit destul de repede următorul gol, anume în minutul 52: Goga a profitat de o ieșire hazardată a portarului, l-a driblat, a pătruns central și a înscris în poarta goală. Câteva minute mai târziu, o pasă filtrantă a găsit un jucător advers în poziție de finalizare, dar Panti a intervenit. Un nou eveniment neplăcut a avut loc în minutul 60, când Cisovsky a intervenit la limită și cam fără rost asupra unui jucător scăpat spre poartă, arbitrul a dat fault și l-a eliminat pe căpitanul nostru - ceea ce înseamnă că probabil va rata și meciul cu Rapid. Din acest moment gazdele au intrat mai mult în joc, dar fără a da naștere la pericol pentru poarta noastră. Mai mult din întâmplare a căzut un gol în minutul 75, când Nica a scăpat de marcajul lui Luchin și a șutat din afara careului, Panti fiind prins puțin în față, astfel că nu a mai putut interveni. Până la final nimic interesant, deci scorul a rămas acesta.
În rest, greu de făcut comentarii. De apreciat prestația lui Dukic, în timp ce Nikolic nu a reușit să facă mare lucru. Precum am mai evidențiat (și deja este dincolo de evidență), iarăși am primit gol, dar măcar nu am mai fost conduși.
Ar fi bine dacă Mansour ar putea reveni curând, dar sunt sceptic. A arătat în această jumătate de oră cel puțin la fel de mult ca Axente în ultimele meciuri, dar ambii sunt jucători de moment, atuul lui Mansi fiind că poate trece de jucători în dribling sau în viteză. Dar problemele-s altele.
Poli: Panti (5,5) - Dukic (6), Cisovsky (5), Mera (6), Luchin (5,5) - Chiacu (6), Poparadu (5,5), Tameș (6), Bourceanu (6) - Goga (6), Mansour (6,5)
Schimbări:
Nikolic (5,5) pentru Mansour (min 44)
Scutaru (5,5) pentru Chiacu (min 61)
Curtean pentru Poparadu (min 85)
18 septembrie 2010
Poli - Sportul 2:1 (1:1)
Altă piesă, aceeași actori, același scenariu. Meci greu pentru alb-violeți, chiar dacă Sportului i-au lipsit Varga și Bălan, și victoria, gâfâită, a venit mai mult ca o întâmplare, decât ca urmare a unui joc vivace.
Meciul a început cu Poli în atac, Axente și Curtean mai ofensivi, dar fără șanse mari de gol. Apoi, ca din nimicul pe care îl creăm mereu, Sportul a deschis scorul: era minutul 14, corner de pe dreapta, mingea îl găsește pe Patriche în centrul careului și acesta îl execută pe Pantilimon cu o lovitură de cap, dintre trei fundași timișoreni, printre care și, finalmente, eroul de azi, Scutaru. Meciul a continuat chinuit, cornere irosite de partea noastră, iar atunci când speranțele că va ieși vreodată ceva dintr-o astfel de fază pentru alb-violeți păreau la minimul lor istoric (deși cred că Buia a fost responsabil pentru acesta), Bourceanu a bătut un corner scurt la Zicu, acesta a centrat la colțul lung unde a apărut Scutaru, în viteză, și a marcat cu capul. Din păcate forcingul ce a urmat nu a putut fi susținut, iar până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil.
Repriza secundă a început la fel de greu, dar pericolul a continuat să vină din faze fixe. Astfel, după o liberă ratată de Magera, cam ieșit din formă azi, a urmat una a lui Zicu, care n-a tras tare, dar portarul advers a văzut târziu mingea și a avut probleme în a interveni. În timp ce Helder și Zicu lucrau binișor pe bandă, dar fără a crea mare pericol, oaspeții au fost aproape să dea lovitura, când Curelea s-a eliberat de fundaș, a tras din careu, dar Panti a reușit să scoată. Zicu a urmat la rampă cu un voleu minunat, dar portarul oaspeților a respins, ca apoi, în minutul 71, să vină în sfârșit al doilea gol: corner Tameș, cap Scutaru. Lovitura de grație o putea da Axente, absolut inexistent până la această fază, dar lobul său aproape perfect, deși l-a bătut pe portar, a lovit bara porții bucureștenilor. Totul părea sub control, dar ultimele minute au adus tensiune maximă, la fazele fixe ale oaspeților. Totul a culminat cu mingea trimisă în bară în minutul 90, dar în final am putut răsufla ușurați.
Victoria e sănătoasă, dar jocul bolnav - vorba vine. Alexa, Zicu au fost excelenți, Helder și fundașii buni, iar Scutaru omul decisiv. Axente, de cealaltă parte, cam rămâne fără argumente pentru titularizare, în timp ce Magera, precum am scris, a prins o partidă slabă. Curtean, cu momente bune, dar și cu momente rele, așa cum ne-a obișnuit. Remarc doar schimbarea curajoasă prin introducerea lui Tameș în locul lui Bourceanu, schimbare ce a dat roade la golul doi. În rest, debut nefascinant pentru Contra.
Avem nevoie de mai mult - orice ar însemna asta.
Poli: Pantilimon (5,5) - Helder (6), Cisovsky (5,5), Burcă (6), Scutaru (6,5) - Zicu (6,5), Alexa (6,5), Bourceanu (5,5), Curtean (5,5) - Magera (5), Axente (5)
Schimbări:
Tameș (5,5) pentru Bourceanu (min 57)
Luchin pentru Helder (min 70)
Contra pentru Magera (min 81)
Meciul a început cu Poli în atac, Axente și Curtean mai ofensivi, dar fără șanse mari de gol. Apoi, ca din nimicul pe care îl creăm mereu, Sportul a deschis scorul: era minutul 14, corner de pe dreapta, mingea îl găsește pe Patriche în centrul careului și acesta îl execută pe Pantilimon cu o lovitură de cap, dintre trei fundași timișoreni, printre care și, finalmente, eroul de azi, Scutaru. Meciul a continuat chinuit, cornere irosite de partea noastră, iar atunci când speranțele că va ieși vreodată ceva dintr-o astfel de fază pentru alb-violeți păreau la minimul lor istoric (deși cred că Buia a fost responsabil pentru acesta), Bourceanu a bătut un corner scurt la Zicu, acesta a centrat la colțul lung unde a apărut Scutaru, în viteză, și a marcat cu capul. Din păcate forcingul ce a urmat nu a putut fi susținut, iar până la pauză nu s-a mai întâmplat nimic notabil.
Repriza secundă a început la fel de greu, dar pericolul a continuat să vină din faze fixe. Astfel, după o liberă ratată de Magera, cam ieșit din formă azi, a urmat una a lui Zicu, care n-a tras tare, dar portarul advers a văzut târziu mingea și a avut probleme în a interveni. În timp ce Helder și Zicu lucrau binișor pe bandă, dar fără a crea mare pericol, oaspeții au fost aproape să dea lovitura, când Curelea s-a eliberat de fundaș, a tras din careu, dar Panti a reușit să scoată. Zicu a urmat la rampă cu un voleu minunat, dar portarul oaspeților a respins, ca apoi, în minutul 71, să vină în sfârșit al doilea gol: corner Tameș, cap Scutaru. Lovitura de grație o putea da Axente, absolut inexistent până la această fază, dar lobul său aproape perfect, deși l-a bătut pe portar, a lovit bara porții bucureștenilor. Totul părea sub control, dar ultimele minute au adus tensiune maximă, la fazele fixe ale oaspeților. Totul a culminat cu mingea trimisă în bară în minutul 90, dar în final am putut răsufla ușurați.
Victoria e sănătoasă, dar jocul bolnav - vorba vine. Alexa, Zicu au fost excelenți, Helder și fundașii buni, iar Scutaru omul decisiv. Axente, de cealaltă parte, cam rămâne fără argumente pentru titularizare, în timp ce Magera, precum am scris, a prins o partidă slabă. Curtean, cu momente bune, dar și cu momente rele, așa cum ne-a obișnuit. Remarc doar schimbarea curajoasă prin introducerea lui Tameș în locul lui Bourceanu, schimbare ce a dat roade la golul doi. În rest, debut nefascinant pentru Contra.
Avem nevoie de mai mult - orice ar însemna asta.
Poli: Pantilimon (5,5) - Helder (6), Cisovsky (5,5), Burcă (6), Scutaru (6,5) - Zicu (6,5), Alexa (6,5), Bourceanu (5,5), Curtean (5,5) - Magera (5), Axente (5)
Schimbări:
Tameș (5,5) pentru Bourceanu (min 57)
Luchin pentru Helder (min 70)
Contra pentru Magera (min 81)
17 septembrie 2010
Poli II - Corvinul Hunedoara 1:1 (0:0)
Un nou egal, de această dată după un meci chiar slab, obținut grație golului marcat de Găman.
Poli II, cu Nikolic integralist, a făcut o primă repriză extrem de plictisitoare, alături de adversarii lor de astăzi. Aș putea spune cel mult că fiecare echipă a avut câte o ocazie, alb-violeții la un corner în debutul partei prin Mera, iar oaspeții în minutul 33 la o minge care a ajuns cumva la un jucător hunedorean în mijlocul careului, dar acesta a finalizat slab.
Până să înceapă repriza a doua, ambele echipe făcuseră câte doua schimbări, iar acest lucru a prins în mod cert contur - pentru Poli în rău și pentru Corvinul în bine. Oaspeții au început tare repriza, Cobliș a apărat un șut din interiorul careului care, doar puțin plasat de ar fi fost, nu i-ar fi lăsat șanse portarului nostru. A urmat o fază pe dreapta și un șut la colțul lung, trecut de puțin pe lângă, iar în minutul 55, Cobliș a fost depșit, Dubei a reușit să blocheze șutul, mingea a revenit la un jucător hunedorean în poziție bună și cu poarta goală, dar acesta a trimis peste! Ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat două minute mai târziu, când Dubei a tatonat slab la marginea careului și atacantul oaspeților a a tras pe colțul lui Cobliș, acesta nereușind însă să oprească mingea.
Așa cum se întâmplă adesea, după gol alb-violeții au ieșit mai curajos la joc. Dubei a fost la capătul unei libere bătute de pe dreapta, a trimis cu capul și mingea a poposit pe bară, repetând acest procedeu câteva minute mai târziu, dar cu un grad mai mic de periculozitate. Popovici nu a profitat de o gafă a apărării adverse și a trimis pe lângă din poziție ideală și în minutul 75 Nikolic a trimis cu capul de puțin pe lângă. Egalarea a venit imediat după aceea, același Nikolic prelungind cu capul o minge, doi jucători n-au putut să o reia, mingea ajungând la Găman care a marcat fără mari probleme. Poliștii s-au retras degrabă, oaspeții au încercat să revină la conducere, dar în afară de o ratare imensă a lui Gideon și un șut în portar în ultimul minut al prelungirilor venit de la Nikolic, nu s-a mai întâmplat nimic.
Cred că putem zice cu destulă convingere acuma că debutul acestui sezon este un debut complet ratat pentru Poli II. Urmează și două etape în care alb-violeții stau și își pot reconsidera jocul, dar mai e mult de lucru. Vizavi de jucătorii care au evoluat azi, Zaluschi a fost în continuare singurul care să clădească niște momente bune, în timp ce Mera, integralist, a dezamăgit. Nikolic e mare și puternic, dar în afară de ultimul sfert de oră nu a arătat nimic notabil întreaba partidă - momentan aș zice că e greu de înțeles de ce a fost adus. Dar toți sunt la început, mai merită câteva șanse.
Poli II: Cobliș (5,5) - Rosenblum (5), Dubei (5,5), Mera (5,5), Cuciorvă (5,5) - Popovici (5,5), Poparadu (5,5), Zaluschi (6), Pătraș (5) - Nikolic (5,5), Dobriceanu (5)
Schimbări:
Boștină (5) pentru Dobricean (min 45)
Găman (6) pentru Pătraș (min 45)
Trandu pentru Zaluschi (min 69)
Vucea pentru Popovici (min 80)
Poli II, cu Nikolic integralist, a făcut o primă repriză extrem de plictisitoare, alături de adversarii lor de astăzi. Aș putea spune cel mult că fiecare echipă a avut câte o ocazie, alb-violeții la un corner în debutul partei prin Mera, iar oaspeții în minutul 33 la o minge care a ajuns cumva la un jucător hunedorean în mijlocul careului, dar acesta a finalizat slab.
Până să înceapă repriza a doua, ambele echipe făcuseră câte doua schimbări, iar acest lucru a prins în mod cert contur - pentru Poli în rău și pentru Corvinul în bine. Oaspeții au început tare repriza, Cobliș a apărat un șut din interiorul careului care, doar puțin plasat de ar fi fost, nu i-ar fi lăsat șanse portarului nostru. A urmat o fază pe dreapta și un șut la colțul lung, trecut de puțin pe lângă, iar în minutul 55, Cobliș a fost depșit, Dubei a reușit să blocheze șutul, mingea a revenit la un jucător hunedorean în poziție bună și cu poarta goală, dar acesta a trimis peste! Ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat două minute mai târziu, când Dubei a tatonat slab la marginea careului și atacantul oaspeților a a tras pe colțul lui Cobliș, acesta nereușind însă să oprească mingea.
Așa cum se întâmplă adesea, după gol alb-violeții au ieșit mai curajos la joc. Dubei a fost la capătul unei libere bătute de pe dreapta, a trimis cu capul și mingea a poposit pe bară, repetând acest procedeu câteva minute mai târziu, dar cu un grad mai mic de periculozitate. Popovici nu a profitat de o gafă a apărării adverse și a trimis pe lângă din poziție ideală și în minutul 75 Nikolic a trimis cu capul de puțin pe lângă. Egalarea a venit imediat după aceea, același Nikolic prelungind cu capul o minge, doi jucători n-au putut să o reia, mingea ajungând la Găman care a marcat fără mari probleme. Poliștii s-au retras degrabă, oaspeții au încercat să revină la conducere, dar în afară de o ratare imensă a lui Gideon și un șut în portar în ultimul minut al prelungirilor venit de la Nikolic, nu s-a mai întâmplat nimic.
Cred că putem zice cu destulă convingere acuma că debutul acestui sezon este un debut complet ratat pentru Poli II. Urmează și două etape în care alb-violeții stau și își pot reconsidera jocul, dar mai e mult de lucru. Vizavi de jucătorii care au evoluat azi, Zaluschi a fost în continuare singurul care să clădească niște momente bune, în timp ce Mera, integralist, a dezamăgit. Nikolic e mare și puternic, dar în afară de ultimul sfert de oră nu a arătat nimic notabil întreaba partidă - momentan aș zice că e greu de înțeles de ce a fost adus. Dar toți sunt la început, mai merită câteva șanse.
Poli II: Cobliș (5,5) - Rosenblum (5), Dubei (5,5), Mera (5,5), Cuciorvă (5,5) - Popovici (5,5), Poparadu (5,5), Zaluschi (6), Pătraș (5) - Nikolic (5,5), Dobriceanu (5)
Schimbări:
Boștină (5) pentru Dobricean (min 45)
Găman (6) pentru Pătraș (min 45)
Trandu pentru Zaluschi (min 69)
Vucea pentru Popovici (min 80)
Cosmin Contra - antrenor
Avem ceva cu antrenorii. Când nu îi dă Iancu afară (din diverse motive), pleacă ei (tot din diverse motive). Cred că se putea o alegere mai bună pentru echipă (un schimb Petrovic - Antic nu mergea, de exemplu?), dar dacă tot suntem în situația asta, trebuie s-o acceptăm și să ne pregătim pentru ce ne așteaptă. Așadar, va urma un fel de avancronică într-un stil caracteristic optimist. (sau poate necaracteristic)
În primul rând e clar că se va remarca lipsa de experiență, dar e bună vorba că la fotbal se pricepe oriunde. Detaliile tehnice ale antrenoratului pot fi lăsate pe Velcea și Rotariu, Cosmin putându-se pe concentra pe chestiunile unde e necesară fantezia. Aici va vorbi talentul său de antrenor, care rămâne de văzut dacă există sau nu. Vom vedea dacă instinctul său va putea compensa lipsa de experiență.
La Cosmin avantajele vor fi ambiția și curajul, faptul că își cunoaște echipa chiar din teren. Poate vom vedea unele decizii mai tăioase, dar să fie simple, ceva în sensul "Goga vârf împins", și nu vreun nou sistem revoluționar. Sper că deciziile de ordin tactic și alcătuirea lotului nu va fi făcută de întreg staff-ul. Cosmin se poate consulta, cere păreri, dar în final să decidă singur și cum crede de cuviință, că altfel vom ajunge să jucăm cu atacanții în apărare și fundașii în atac. Să fie un singur cap la mijloc, chiar dacă e cu lipsuri.
În ceea ce ne privește pe noi suporterii, lucrurile se schimbă. Nu cred că putem avea pretenții. Dacă vor fi greșeli, fie și majore, va trebui să închidem ochii și să acceptăm situația, să-l încurajăm mai departe. E lucru bun, zic eu. Măcar un sezon, putem merge și noi la stadion, fără să mai fim critici, fără să mai conteze rezultatul final, să ne bucurăm de fotbal. Va fi ca și cum am merge la cinema. Și cine știe, poate Cosmin Contra se va dovedi a fi un erou. Exact ca-n filme!
Personal, de-abia aștept meciul cu Sportul și sper că va fi și lovitura de imagine pe care și-a dorit-o Iancu prin această decizie, adică să fie un public numeros.
Baftă, Cosmin!
În primul rând e clar că se va remarca lipsa de experiență, dar e bună vorba că la fotbal se pricepe oriunde. Detaliile tehnice ale antrenoratului pot fi lăsate pe Velcea și Rotariu, Cosmin putându-se pe concentra pe chestiunile unde e necesară fantezia. Aici va vorbi talentul său de antrenor, care rămâne de văzut dacă există sau nu. Vom vedea dacă instinctul său va putea compensa lipsa de experiență.
La Cosmin avantajele vor fi ambiția și curajul, faptul că își cunoaște echipa chiar din teren. Poate vom vedea unele decizii mai tăioase, dar să fie simple, ceva în sensul "Goga vârf împins", și nu vreun nou sistem revoluționar. Sper că deciziile de ordin tactic și alcătuirea lotului nu va fi făcută de întreg staff-ul. Cosmin se poate consulta, cere păreri, dar în final să decidă singur și cum crede de cuviință, că altfel vom ajunge să jucăm cu atacanții în apărare și fundașii în atac. Să fie un singur cap la mijloc, chiar dacă e cu lipsuri.
În ceea ce ne privește pe noi suporterii, lucrurile se schimbă. Nu cred că putem avea pretenții. Dacă vor fi greșeli, fie și majore, va trebui să închidem ochii și să acceptăm situația, să-l încurajăm mai departe. E lucru bun, zic eu. Măcar un sezon, putem merge și noi la stadion, fără să mai fim critici, fără să mai conteze rezultatul final, să ne bucurăm de fotbal. Va fi ca și cum am merge la cinema. Și cine știe, poate Cosmin Contra se va dovedi a fi un erou. Exact ca-n filme!
Personal, de-abia aștept meciul cu Sportul și sper că va fi și lovitura de imagine pe care și-a dorit-o Iancu prin această decizie, adică să fie un public numeros.
Baftă, Cosmin!
15 septembrie 2010
Cosmin Contra, noul antrenor al Politehnicii
Surpriza s-a confirmat și Contra este antrenor. Din păcate această schimbare reprezintă doar încă un eveniment din șirul evenimentelor care au dus la instabilitatea acută de pe banca tehnica a alb-violeților.
Faptul că înlocuitorul lui Petrovic este Contra, mi se pare o mișcare cu risc mare. Dincolo de orice experiență acumulată de Cosmin de-a lungul carierei sale, e clar că va avea de învățat până să atingă maximul abilității sale, oricare ar fi aceasta. Cât va conta că este "sânge alb-violet" nu știu, precum am mai zis însă, nu cred că o echipă poate rezista doar din elan și voie bună.
Primul test e deja unul tare greu, împotriva Sportului, deci vine l-andemână vorba aceea cu apa rece. Mie îmi pare o mutare de totul sau nimic, în nota riscurilor asumate de conducere, chiar de ele pare ușor iresponsabile. Până la urmă, la final se judecă totul, decizia e oricum luată, astfel că ne rămâne să sperăm.
Faptul că înlocuitorul lui Petrovic este Contra, mi se pare o mișcare cu risc mare. Dincolo de orice experiență acumulată de Cosmin de-a lungul carierei sale, e clar că va avea de învățat până să atingă maximul abilității sale, oricare ar fi aceasta. Cât va conta că este "sânge alb-violet" nu știu, precum am mai zis însă, nu cred că o echipă poate rezista doar din elan și voie bună.
Primul test e deja unul tare greu, împotriva Sportului, deci vine l-andemână vorba aceea cu apa rece. Mie îmi pare o mutare de totul sau nimic, în nota riscurilor asumate de conducere, chiar de ele pare ușor iresponsabile. Până la urmă, la final se judecă totul, decizia e oricum luată, astfel că ne rămâne să sperăm.
14 septembrie 2010
CR: Juventus București - Poli
Așadar, până la București în Cupa României, în jurul date de 20 septembrie.
13 septembrie 2010
Adio Petrovic, înscăunat Contra?
Știrile orei spun întocmai acestea. Surprinzător? Nu cred, din moment ce plecarea a tot fost vehiculată, iar despre Contra s-a vorbit adesea drept un potențial antrenor al alb-violeților.
Dacă mi se pare potrivit? Nu cred, din moment ce s-a dovedit de atâtea ori că nu poți rezista doar din elan și determinare, iar Contra ar fi doar la începutul unui drum lung, neexperimentat fiind în această carieră.
La o implicare importantă a lui Velcea în această acțiune mă gândesc cu mari rezerve.
Să vedem întâi că se confirmă tot.
Dacă mi se pare potrivit? Nu cred, din moment ce s-a dovedit de atâtea ori că nu poți rezista doar din elan și determinare, iar Contra ar fi doar la începutul unui drum lung, neexperimentat fiind în această carieră.
La o implicare importantă a lui Velcea în această acțiune mă gândesc cu mari rezerve.
Să vedem întâi că se confirmă tot.
12 septembrie 2010
Astra - Poli 1:1 (0:0)
Încă un meci de doi bani? Exact, încă un meci de doi bani. De parcă jocul prestat nu era suficient ca să cauzeze peri albi la toți cei implicați sufletește în aceasta partidă, a mai contribuit și panarama de Alexandru Tudor, cea mai panaramă dintre panarame, atât de panaramă încăt se încadreaza la toate trei definițiile ale termenului (1. persoană ridicolă, care se dă în spectacol printr-o conduită aberantă. 2. scandal, gălăgie. 3. femeie de moravuri ușoare), prin maniera sa panaramească de arbitraj.
Din păcate, ca de atâtea ori în ultima vreme, iar am avut de-a face cu o primă repriză fără evenimente interesante. De la o echipă zisă ultra-ofensivă, Poli a devenit copia fidelă a formației de sezonul trecut, fără dram de fantezie și cu un joc ofensiv haotic. Problema e că defensiva sezonului respectiv pare să se fi destrămat și golurile curg în poarta apărată fie de Panti, fie de Taborda.
Așadar, a trecut prima repriză, cea în care nu s-a întâmplat absolut nimic notabil (mingile azvârlite spre poartă cu piciorul nu se pun). Repriza a doua, tot cam ca de obicei, a fost una plină de evenimente, în aceeași proporție bune, cât și rele. Minutul 53 a reprezentat momentul primei adevărate parade a lui Pantilimon în acest sezon, care a scos un gol ca și făcut la șutul lui Fatai, lăsat ridicol de liber după o fază pe stânga. A urmat un șut puternic al lui Seto, pe lângă, înainte ca Magera să marcheze la o centrare foarte bună a lui Helder, dar golul să fie anulat pe motiv de fault - în nota arbitrajului prestat. La nici un minut, gazdele au deschis scorul, faza fiind pe de-o parte o copie la indigo aproape a primei mari ocazii avute de Fatai, și pe de altă parte încă un capitolul din romanul neterminat al gafelor flagrante care duc la goluri evitabile. De această dată au existat mai mulți protagoniști, dar rolul principal ar trebui să-l aibe Bourceanu, care a pierdut o minge ușoară la mijlocul terenului. Faza a continuat cu o lansare pe stânga de unde Mățel a centrat, Scutaru și Alexa au trecut incredibil pe lângă minge și aceasta a poposit - deja vu - la același Fatai, singur singurel în careu, unde Mera (intrat la pauză) nu se regăsea nicicum, și cu o execuție nesigură a reușit să trimită fără șanse pentru Pantilimon. Ca în destule alte partide, alb-violeții s-au mai trezit după gol și au început să atace cu mai mult curaj. Helder a fost la capătul centrării lui Magera, dar a trimis de puțin peste cu capul, înainte ca nou-intratul Zicu să reia frumos din voleu, dar fără prea mare periculo pentru Miron. Magera putea egala în minutul 66, dar libera executată de el a fost deviată pe lângă poartă de zid, în timp ce Astra încearcă să fie periculoasă pe contre. Probabil, dacă Fatai nu se asemăna atât de bine cu Mansour, ar fi putut măcar să-l solicite pe Pantilimon în câteva ocazii, dar așa am scăpat cu fața curată. La o fază pornită, parcă, de la Alexa, Axente a rămas oarecum liber spre poartă și a încercat un lob peste portarul ieșit, dar mingea nu a avut destulă forță să treacă de fundașii veniți în ajutor - în timp ce Axente a fost doborât de portar, dar trecem asta cu vederea. Finalmente, alb-violeții au egalat în minutul 76, la o fază făcută pe stânga de Zicu și Bourceanu, ultimul a centrat ideal pentru Helder, care s-a desprins și a marcat cu capul pentru un meritat gol la debut! Din păcate, cam atât a fost cu fotbaul, căci deși oportunități ar fi existat pe final, jocul lamentabil al lui Axente din aceste minute nu ne-a ajutat cu nimic.
Deși în zilele (orele) următoare vom afla care e destinul lui Petrovic, dacă rămane are mult de lucru la echipă. Helder e un plus, dar jocul e inert cu doi inchizatori, in timp ce Axente nu mai rasufla acolo in atac. Și ce n-am înțeles, ce-i cu pregătitul introducerii lui Mansour în minutele 90+ ? Înlocuirea lui Goga cu Mera s-a dovedit o mișcare proastă, nu atât prin prisma avansării lui Helder, cât fiindcă de regulă nu se fac permutații neforțate în apărare, căci atunci se întâmplă ce s-a întâmplat azi - spații libere și mari între fundași. Nici Luchin pe dreapta nu a dovedit, deși a avut de multe ori ideile bune, dar execuțiile l-au trădat complet. Cam ca și Scutaru pe stânga. În rest, nu știu ce să mai zic, am ratat deja destule diacritice de iritare, deci mă opresc aici.
Poli: Pantilimon (6) - Helder (6,5), Luchin (6), Burcă (6), Scutaru (5) - Curtean (5,5), Bourceanu (5,5), Alexa (5,5), Goga (5) - Axente (5), Magera (5,5)
Schimbări:
Mera (5) pentru Goga (min 45)
Zicu (5,5) pentru Curtean (min 60)
Din păcate, ca de atâtea ori în ultima vreme, iar am avut de-a face cu o primă repriză fără evenimente interesante. De la o echipă zisă ultra-ofensivă, Poli a devenit copia fidelă a formației de sezonul trecut, fără dram de fantezie și cu un joc ofensiv haotic. Problema e că defensiva sezonului respectiv pare să se fi destrămat și golurile curg în poarta apărată fie de Panti, fie de Taborda.
Așadar, a trecut prima repriză, cea în care nu s-a întâmplat absolut nimic notabil (mingile azvârlite spre poartă cu piciorul nu se pun). Repriza a doua, tot cam ca de obicei, a fost una plină de evenimente, în aceeași proporție bune, cât și rele. Minutul 53 a reprezentat momentul primei adevărate parade a lui Pantilimon în acest sezon, care a scos un gol ca și făcut la șutul lui Fatai, lăsat ridicol de liber după o fază pe stânga. A urmat un șut puternic al lui Seto, pe lângă, înainte ca Magera să marcheze la o centrare foarte bună a lui Helder, dar golul să fie anulat pe motiv de fault - în nota arbitrajului prestat. La nici un minut, gazdele au deschis scorul, faza fiind pe de-o parte o copie la indigo aproape a primei mari ocazii avute de Fatai, și pe de altă parte încă un capitolul din romanul neterminat al gafelor flagrante care duc la goluri evitabile. De această dată au existat mai mulți protagoniști, dar rolul principal ar trebui să-l aibe Bourceanu, care a pierdut o minge ușoară la mijlocul terenului. Faza a continuat cu o lansare pe stânga de unde Mățel a centrat, Scutaru și Alexa au trecut incredibil pe lângă minge și aceasta a poposit - deja vu - la același Fatai, singur singurel în careu, unde Mera (intrat la pauză) nu se regăsea nicicum, și cu o execuție nesigură a reușit să trimită fără șanse pentru Pantilimon. Ca în destule alte partide, alb-violeții s-au mai trezit după gol și au început să atace cu mai mult curaj. Helder a fost la capătul centrării lui Magera, dar a trimis de puțin peste cu capul, înainte ca nou-intratul Zicu să reia frumos din voleu, dar fără prea mare periculo pentru Miron. Magera putea egala în minutul 66, dar libera executată de el a fost deviată pe lângă poartă de zid, în timp ce Astra încearcă să fie periculoasă pe contre. Probabil, dacă Fatai nu se asemăna atât de bine cu Mansour, ar fi putut măcar să-l solicite pe Pantilimon în câteva ocazii, dar așa am scăpat cu fața curată. La o fază pornită, parcă, de la Alexa, Axente a rămas oarecum liber spre poartă și a încercat un lob peste portarul ieșit, dar mingea nu a avut destulă forță să treacă de fundașii veniți în ajutor - în timp ce Axente a fost doborât de portar, dar trecem asta cu vederea. Finalmente, alb-violeții au egalat în minutul 76, la o fază făcută pe stânga de Zicu și Bourceanu, ultimul a centrat ideal pentru Helder, care s-a desprins și a marcat cu capul pentru un meritat gol la debut! Din păcate, cam atât a fost cu fotbaul, căci deși oportunități ar fi existat pe final, jocul lamentabil al lui Axente din aceste minute nu ne-a ajutat cu nimic.
Deși în zilele (orele) următoare vom afla care e destinul lui Petrovic, dacă rămane are mult de lucru la echipă. Helder e un plus, dar jocul e inert cu doi inchizatori, in timp ce Axente nu mai rasufla acolo in atac. Și ce n-am înțeles, ce-i cu pregătitul introducerii lui Mansour în minutele 90+ ? Înlocuirea lui Goga cu Mera s-a dovedit o mișcare proastă, nu atât prin prisma avansării lui Helder, cât fiindcă de regulă nu se fac permutații neforțate în apărare, căci atunci se întâmplă ce s-a întâmplat azi - spații libere și mari între fundași. Nici Luchin pe dreapta nu a dovedit, deși a avut de multe ori ideile bune, dar execuțiile l-au trădat complet. Cam ca și Scutaru pe stânga. În rest, nu știu ce să mai zic, am ratat deja destule diacritice de iritare, deci mă opresc aici.
Poli: Pantilimon (6) - Helder (6,5), Luchin (6), Burcă (6), Scutaru (5) - Curtean (5,5), Bourceanu (5,5), Alexa (5,5), Goga (5) - Axente (5), Magera (5,5)
Schimbări:
Mera (5) pentru Goga (min 45)
Zicu (5,5) pentru Curtean (min 60)
10 septembrie 2010
Drobeta Turnu Severin - Poli II 2:1 (1:0)
O înfrângere la limită pentru echipa secundă, și pe final de meci, asta după ce Trandu a reușit să egaleze în minutul 83. Totul, după o săptămână tumultoasă pentru mulți dintre fotbaliștii formației a doua.
7 septembrie 2010
Zvonurile și certiduninile ultimei sute de metri
Helder, bifat, Nikolic, bifat, Contra aflăm până vineri și a fost ofertat și MM Stoica.
Despre Helder mi-am declarat deja optimismul, dar Nikolic nu îmi inspira nimic, după repetatele experiențe eșuate cu jucătorii străini aduși pe gratis. E drept că vine dintr-o ligă unde putea învăța ceva fotbal, anume cea belgiană, dar reușitele sale până la acest moment dat sunt puține. A jucat în Liga 1 belgiană, dar a marcat doar două goluri, astfel că e greu de sperat că, peste noapte, va deveni golgheterul de care ducem, totuși, lipsă.
Ar fi bine să rămână Contra alături de club, dar să vedem ce decizia va lua.
Controversatul Stoica ar fi la rândul lui un personaj interesant de avut la club, cel puțin dun punct de vedere sportiv. Oricum, impresia mea este că a evoluat de la perioadă petrecută la Steaua, a devenit mai matur și mai cumpănit, iar succesul avut la Urziceni nu cred că mai necesită comentarii. Sunt sceptic că va veni, dar să urmărim desfășurarea evenimentelor.
P.S. Contra, prelungire până-n iarnă. Foarte bine așa.
Despre Helder mi-am declarat deja optimismul, dar Nikolic nu îmi inspira nimic, după repetatele experiențe eșuate cu jucătorii străini aduși pe gratis. E drept că vine dintr-o ligă unde putea învăța ceva fotbal, anume cea belgiană, dar reușitele sale până la acest moment dat sunt puține. A jucat în Liga 1 belgiană, dar a marcat doar două goluri, astfel că e greu de sperat că, peste noapte, va deveni golgheterul de care ducem, totuși, lipsă.
Ar fi bine să rămână Contra alături de club, dar să vedem ce decizia va lua.
Controversatul Stoica ar fi la rândul lui un personaj interesant de avut la club, cel puțin dun punct de vedere sportiv. Oricum, impresia mea este că a evoluat de la perioadă petrecută la Steaua, a devenit mai matur și mai cumpănit, iar succesul avut la Urziceni nu cred că mai necesită comentarii. Sunt sceptic că va veni, dar să urmărim desfășurarea evenimentelor.
P.S. Contra, prelungire până-n iarnă. Foarte bine așa.
3 septembrie 2010
Poli II - CFR Simeria 3:3 (2:1)
Tinerii alb-violeți au pierdut astăzi o victorie meritată din cauza unui arbitraj destul de penibil și a unor erori personale cu care suntem deja relativ obișnuiți.
Am ratat prima jumătate de oră, timp în care Poli II a deschis scorul, în minutul 18, prin Popovici. Numai ce ajunsesem că alb-violeții au lovit bara de două ori într-un interval de două minute: mai întâi Jitaru cu un șut de la distanță, iar apoi Popovici, din poziție ideală. E incredibil că mingea n-a trecut linia porții în faza respectivă, iar apoi a sărit la Jitaru care nu a țintit cadrul porții. În minutul 40 au egalat oaspeții, la primul șut pe poartă, după o incursiune pe dreapta și un șut puternic la colțul scurt - Cobliș putea mai bine, zic eu. Poli a revenit rapid în frunte, grație efortului lui Pătraș, care a recuperat o minge pe stânga, a avansat, apoi a centrat în spate, Poparadu a driblat din preluare și a șutat la colțul lung, pecetluind un gol chiar excelent.
Repriza a doua a început mai bine pentru cei de la Simeria, care au forțat încă de la debut. În primele minute ale mitanului au nimerit bara, de la distanță, într-o fază în care Cobliș era spectator, înainte ca portarul nostru să respingă cu piciorul la un atac periculos. Tot Cobliș a mai parat un șut în minutul 57, înainte ca alb-violeții să înceapă să miște iar în ofensivă. Popovici a avut șansa desprinderii, dar lobul său a trecut pe lângă portă, și în minutul 72 a avut loc prima fază foarte discutabilă a meciului. Boștină a marcat cu capul după un duel cu portarul advers, la marginea careului mic, dar arbitrul a dictat fault în atac - părerea mea, portarul nu a ajuns să prindă mingea și Boștină a marcat corect. Dar la noi astea se dau mereu. A urmat o indirectă pentru noi, din careul advers, dar ocazia a fost irosită și imediat a urmat o nouă fază foarte discutabilă: un jucător al Simeriei a șutat în forță de la marginea careului și mingea l-a lovit pe Zaluschi în braț, care braț era evident lipit de corp și care Zaluschi se afla la doar câțiva metri de jucătorul care a șutat. Arbitrul a considerat că a fost fază de penalty și oaspeții au egalat. Un minute mai târziu, în baza degringoladei din apărarea noastră, CFR a trecut în avantaj, după ce un jucător de-al lor a avut prea mult timp să tragă din marginea careului și Cobliș a plonjat lent și târziu. Prima noastră ocazie reală, după mult timp, a venit în minutul 81, când șutul lui Ganea a fost parat și Jitaru a irosit o nouă mingea ce l-a găsit liber în careu. Șansa (dreaptă) a fost finalmente de partea noastră, căci Dubei a egalat cu capul în penultimul minut de joc, aflându-se la capătul unei centrări foarte bune de pe flancul drept.
Nu știu dacă ar mai fi ceva în plus de zis, în afară faptului că Poli II a jucat frumos în prima parte a meciului, cedând ușor din inițiativă în mitanul secund. Și așa însă, victoria trebuia să fie a noastră.
De plăcut mi-a plăcut Zaluschi. De displăcut mi-a displăcut Cobliș. Restul, pe undeva la mijloc.
E bine de văzut că Petruescu comunică mult cu jucătorii în timpul meciului și aș spune că, dacă lucrurile merg cum ar trebui, avem o șansă bună de a termina printre primele echipe, poate chiar promova. Nu e vreo prezicătură fantastică, dar eu nu îmi pot asuma din astea.
Poli II: Cobliș - Rosenblum, Rațiu, Dubei, Savu - Popovici, Zaluschi, Poparadu, Pătraș - Jitaru, Boștină
Schimbări:
Ganea pentru Pătraș (min 65)
Sandu pentru Savu (min 80)
Dobriceanu pentru Boștină (min 80)
Trandu (?) pentru Zaluschi (min 80)
Am ratat prima jumătate de oră, timp în care Poli II a deschis scorul, în minutul 18, prin Popovici. Numai ce ajunsesem că alb-violeții au lovit bara de două ori într-un interval de două minute: mai întâi Jitaru cu un șut de la distanță, iar apoi Popovici, din poziție ideală. E incredibil că mingea n-a trecut linia porții în faza respectivă, iar apoi a sărit la Jitaru care nu a țintit cadrul porții. În minutul 40 au egalat oaspeții, la primul șut pe poartă, după o incursiune pe dreapta și un șut puternic la colțul scurt - Cobliș putea mai bine, zic eu. Poli a revenit rapid în frunte, grație efortului lui Pătraș, care a recuperat o minge pe stânga, a avansat, apoi a centrat în spate, Poparadu a driblat din preluare și a șutat la colțul lung, pecetluind un gol chiar excelent.
Repriza a doua a început mai bine pentru cei de la Simeria, care au forțat încă de la debut. În primele minute ale mitanului au nimerit bara, de la distanță, într-o fază în care Cobliș era spectator, înainte ca portarul nostru să respingă cu piciorul la un atac periculos. Tot Cobliș a mai parat un șut în minutul 57, înainte ca alb-violeții să înceapă să miște iar în ofensivă. Popovici a avut șansa desprinderii, dar lobul său a trecut pe lângă portă, și în minutul 72 a avut loc prima fază foarte discutabilă a meciului. Boștină a marcat cu capul după un duel cu portarul advers, la marginea careului mic, dar arbitrul a dictat fault în atac - părerea mea, portarul nu a ajuns să prindă mingea și Boștină a marcat corect. Dar la noi astea se dau mereu. A urmat o indirectă pentru noi, din careul advers, dar ocazia a fost irosită și imediat a urmat o nouă fază foarte discutabilă: un jucător al Simeriei a șutat în forță de la marginea careului și mingea l-a lovit pe Zaluschi în braț, care braț era evident lipit de corp și care Zaluschi se afla la doar câțiva metri de jucătorul care a șutat. Arbitrul a considerat că a fost fază de penalty și oaspeții au egalat. Un minute mai târziu, în baza degringoladei din apărarea noastră, CFR a trecut în avantaj, după ce un jucător de-al lor a avut prea mult timp să tragă din marginea careului și Cobliș a plonjat lent și târziu. Prima noastră ocazie reală, după mult timp, a venit în minutul 81, când șutul lui Ganea a fost parat și Jitaru a irosit o nouă mingea ce l-a găsit liber în careu. Șansa (dreaptă) a fost finalmente de partea noastră, căci Dubei a egalat cu capul în penultimul minut de joc, aflându-se la capătul unei centrări foarte bune de pe flancul drept.
Nu știu dacă ar mai fi ceva în plus de zis, în afară faptului că Poli II a jucat frumos în prima parte a meciului, cedând ușor din inițiativă în mitanul secund. Și așa însă, victoria trebuia să fie a noastră.
De plăcut mi-a plăcut Zaluschi. De displăcut mi-a displăcut Cobliș. Restul, pe undeva la mijloc.
E bine de văzut că Petruescu comunică mult cu jucătorii în timpul meciului și aș spune că, dacă lucrurile merg cum ar trebui, avem o șansă bună de a termina printre primele echipe, poate chiar promova. Nu e vreo prezicătură fantastică, dar eu nu îmi pot asuma din astea.
Poli II: Cobliș - Rosenblum, Rațiu, Dubei, Savu - Popovici, Zaluschi, Poparadu, Pătraș - Jitaru, Boștină
Schimbări:
Ganea pentru Pătraș (min 65)
Sandu pentru Savu (min 80)
Dobriceanu pentru Boștină (min 80)
Trandu (?) pentru Zaluschi (min 80)
2 septembrie 2010
Un Helder de speranțe
Prosport, precum anunțase și acuma câteva zile, ține steagul sus în ceea ce privește zvonita sosire a lui Helder la Timișoara. Actualul dinamovist, fost rapidist, de fapt brazilian, evoluează pe mult suferindul post de fundaș dreapta. La 22 de ani a arătat că poate fi o soluție bună pentru Liga 1, fiind un fotbalist foarte rapid și cu un aport ofensiv sănătos.
Mai multe nu știu să zic, din moment ce nu l-am văzut decât în partida noastră împotriva giuleștenilor. Dar m-ar bucura să se confirme această mutare, Helder mi-a inspirat mereu ceva pozitiv, iar faptul că nu s-a adaptat la Dinamo nu știu dacă e neapărat un lucru rău. Vom vedea, bănuiesc.
Mai multe nu știu să zic, din moment ce nu l-am văzut decât în partida noastră împotriva giuleștenilor. Dar m-ar bucura să se confirme această mutare, Helder mi-a inspirat mereu ceva pozitiv, iar faptul că nu s-a adaptat la Dinamo nu știu dacă e neapărat un lucru rău. Vom vedea, bănuiesc.
1 septembrie 2010
Drumul spre Urziceni
După ce măreața Liga 1 s-a debarasat de campioana de acuma doi ani și vicecampioana anului trecut, Unirea Urziceni, aceasta va fi menținută artificial în viață printr-o serie de împrumuturi. Aș remarca faptul că în majoritatea campionatelor nu ai voie să împrumuți cu nemiluita, dar ar fi contrar spiritului competiției noastre să interzici acest lucru și aici.
Pe lângă pleiada de jucători ce va pleca de la Steaua către Urziceni, se pare că și Poli va trimite niște fotbaliști acolo. Cobliș, Ganea și Zaluschi sunt numele oarecum certe și lor li s-ar putea alătura Popovici și Pătraș. De bun augur pentru ei, care și așa nu evolueaza la un nivel competitiv care să le fie de real folos.
Pe lângă pleiada de jucători ce va pleca de la Steaua către Urziceni, se pare că și Poli va trimite niște fotbaliști acolo. Cobliș, Ganea și Zaluschi sunt numele oarecum certe și lor li s-ar putea alătura Popovici și Pătraș. De bun augur pentru ei, care și așa nu evolueaza la un nivel competitiv care să le fie de real folos.
31 august 2010
Rezultate sondaj
Optimism avem destul la nevoie, se remarcă. Din păcate, eu nu pot spune că mă enumăr printre cei care speră la titlu, deși nu îmi displac semnelele jocului nostru. Avem un prim unsprezece solid, dar rezerve care nu au putut sau nu au avut ocazia să confirme încă și dincolo de toate mă tem de atmosfera de la club și lipsa de bani. Dacă vor place niște jucători la iarnă, cum a amenințat deja Iancu, atunci chiar ar fi exagerat să sperăm la mai mult decât o calificare europeană.
Trebuie spuse câteva cuvinte și despre adversari, care îmi par destul de competitivi.
Steaua, actualmente lider, e firavă și are un antrenor care nu inspiră încredere, dar are un lot foarte promițător, care odată întărit cu jucătorii de la Urziceni va deveni tot mai redutabil cu trecerea etapelor.
Dinamo suferă mult și nu are un lot deosebit de echilibrat, însă dispune de câțiva jucători care pot face diferența. E greu de zis ce rol vor juca, dar dacă problemele lor defenisve vor pesista, atunci nu-i văd contracandidați serioși. Bine, vorbesc de probleme defensive când și noi suntem posesorii lor, deci acest lucru reflectă și una din reținerile importante pe care le am față de jocul nostru.
Rapid are probabil cel mai complet și matur lot din echipele cu pretenții, ceea ce. de bine și de rău, nu este o garanție a succesului la alb-vișinii. Labilitatea dovedită în meciul cu Dinamo denotă anumite carențe de atitudine, de forță colectivă, fapt care va fi decisiv în tentativa lor de a reveni măcar pe podiumul fotbalului românesc.
CFR Cluj și FC Vaslui, deși bine "echipate", se chinuie în acest debut de sezon. CFR joacă la același nivel chinuit ca în returul anului trecut, dar rezultatele nu mai vin, în timp ce la Vaslui pare a fi mult de lucru pe plan tactic și mental. Loturi bune există la ambele echipe, dar dacă nu-și revin curând, le va fi greu să recupereze mai târziu timpii pierduți acuma.
Urziceniul, după toate aparențele, este ieșit din luptă, deci nu-și mai au loc părerile.
Cât despre noi, pe lângă subțirimea lotului aș evidenția continua lipsă a unui atacant. Axente a făcut câteva meciuri bune, dar e prea mult să mizezi luarea titlului pe un singur atacant și acela neexperimentat. S-a văzut în ultimele meciuri că atunci când e pus să lupte cu mai mulți adversari, nu prea are forța sau viteza de a-i depăși. Și flancul drept suferă destul de mult, iar aici nu pare a căuta nimeni o soluție externă, ceea ce iar mă face să fiu reținut.
Normal, orice se poate întâmpla, dar de la acest enunț vag și împăcuitor la a nutri speranțe reale (și implicit a avea așteptări!) pentru titlu e un drum de mers.
Sperați la titlu?
Da - 20 voturi (60%)
Nu - 13 voturi (39%)
Total voturi: 33
Trebuie spuse câteva cuvinte și despre adversari, care îmi par destul de competitivi.
Steaua, actualmente lider, e firavă și are un antrenor care nu inspiră încredere, dar are un lot foarte promițător, care odată întărit cu jucătorii de la Urziceni va deveni tot mai redutabil cu trecerea etapelor.
Dinamo suferă mult și nu are un lot deosebit de echilibrat, însă dispune de câțiva jucători care pot face diferența. E greu de zis ce rol vor juca, dar dacă problemele lor defenisve vor pesista, atunci nu-i văd contracandidați serioși. Bine, vorbesc de probleme defensive când și noi suntem posesorii lor, deci acest lucru reflectă și una din reținerile importante pe care le am față de jocul nostru.
Rapid are probabil cel mai complet și matur lot din echipele cu pretenții, ceea ce. de bine și de rău, nu este o garanție a succesului la alb-vișinii. Labilitatea dovedită în meciul cu Dinamo denotă anumite carențe de atitudine, de forță colectivă, fapt care va fi decisiv în tentativa lor de a reveni măcar pe podiumul fotbalului românesc.
CFR Cluj și FC Vaslui, deși bine "echipate", se chinuie în acest debut de sezon. CFR joacă la același nivel chinuit ca în returul anului trecut, dar rezultatele nu mai vin, în timp ce la Vaslui pare a fi mult de lucru pe plan tactic și mental. Loturi bune există la ambele echipe, dar dacă nu-și revin curând, le va fi greu să recupereze mai târziu timpii pierduți acuma.
Urziceniul, după toate aparențele, este ieșit din luptă, deci nu-și mai au loc părerile.
Cât despre noi, pe lângă subțirimea lotului aș evidenția continua lipsă a unui atacant. Axente a făcut câteva meciuri bune, dar e prea mult să mizezi luarea titlului pe un singur atacant și acela neexperimentat. S-a văzut în ultimele meciuri că atunci când e pus să lupte cu mai mulți adversari, nu prea are forța sau viteza de a-i depăși. Și flancul drept suferă destul de mult, iar aici nu pare a căuta nimeni o soluție externă, ceea ce iar mă face să fiu reținut.
Normal, orice se poate întâmpla, dar de la acest enunț vag și împăcuitor la a nutri speranțe reale (și implicit a avea așteptări!) pentru titlu e un drum de mers.
Sperați la titlu?
Da - 20 voturi (60%)
Nu - 13 voturi (39%)
Total voturi: 33
29 august 2010
Steaua - Poli 1:1 (0:0)
Un egal...neașteptat? Nu cred. Un egal ce putea ieși prost pentru noi din cauza unei abordări ultra-defensive, cu siguranță. În final, o puteam întoarce complet dată fiind oboseala Stelei, lucru pe care a mizat probabil și Petrovic, dar n-a mai fost să fie. Oricum, în fața unei echipe de tineret speranțe care, cel mult, are un plus în tehnică față de formația noastră obișnuită, se putea mai mult și ar trebui să regretăm că n-am obținut mai mult.
Poli a început cu cinci fundași partida și acest lucru s-a simțit cât se poate de acut. Exceptând ocazionalele faze pe stânga, unde Curtean a mai mișcat ceva, restul ofensivei nu a reușit să se impună deloc, nici Axente, nici Goga nefiind capabili să-și depășească adversarii. S-a remarcat de la început jocul agresiv și determinat al mijlocașilor noștri care au și făcut multe recuperări, dar degeaba din moment ce nu aveau cu cine să continue în atac. Steaua a dominat teritorial, dar nu a părut convingătoare în preajma careului nostru și drept urmare toate ocaziile lor de-a lungul meciului au venit după faze fixe sau șuturi de la distanță. A fost întâi șutul pe lângă al lui Stancu după lansarea lui Tănase, o jumătate de ocazie să-i zicem, care jumătate a devenit completă în minutul 34, când Lato a tras de la distanță și Pantilimon a parat. Bicfalvi a mai încercat un șut pe final de repriză, la o minge ce i-a parvenit întâmplător, dar și acesta a trecut pe lângă, lăsând scorul la pauză un bine meritat nimic la nimic. Dar mai mare nimicul nostru.
Mitanul secund a început în aceeași notă, până în minutul 53. La faza aceea, alb-violeții nu au putut degaja mingea din preajma careului (oarecum prin Luchin, dar vina e una colectivă), Surdu a recuperat și a fost nevoie de intervenția lui Alexa pentru a-l opri din înaintare. Libera de la marginea careului a fost executată de Stancu pe colțul lui Pantilimon și, spre marele noroc al acestuia a lovit bara (cât de imputabil ar fi fost un gol pe acel colț?), dar cam aici a luat sfârșit norocul, căci mingea a sărit la Păcurar care a tras din prima, o torpilă la care Panti nu a mai putut face nimic, vorba vine. Finalmente, văzut pus la colț, Petrovic a făcut schimbările ce se impuneau: în scurt timp au intrat Zicu, Magera și Contra și steliștii s-au retras în apărare. În timp ce gazdele încercau să flirteze cu niște contra-atacuri, Axente ar fi putut marca la o deschidere a lui Bourceanu, dar voleul său a trecut pe lângă. A urmat o perioadă în care Poli a încercat niște șuturi de la distanță, fără succes însă și totul a continuat în acest ritm până la faza excelentă a lui Zicu în minutul 80. Acesta a înaintat de unul singur pe centru, a reușit un un-doi cu Contra și a scos o liberă de la marginea careului, aidoma celei avute de Steaua mai devreme. Contra, zis la ultimul meci în carieră, a șutat perfect la colțul lung, așa cum a mai făcut-o pentru alb-violeți din lovitură liberă, și Tătărușanu nu a mai putut interveni! Într-un crescendo evident, Poli putea da proverbiala lovitură în minutul 87, când Zicu i-a pasat lui Magera în careu, acesta s-a întins să ajungă la minge, dar nu a reușit s-o plaseze pe poartă din poziție de singur cu portarul. Pe final Steaua a mai încercat câte ceva, reușind să aducă mingea în preajma porții noastre, dar n-a mai ieșit nimic și s-a terminat egal, așa cum a fost să fie.
Repet, e păcat că nu a ieșit mai mult, dar riscul minim asumat de Petrovic a dat rezultatul dorit. E păcat, fiindcă aveam o echipă mai matură și mai capabilă decât Steaua, dar la fel de bine s-a simțit viteza superioară a bucureștenilor, ceea ce ar fi fost tare periculos pentru o apărare mai aerisită. Exceptând ezitarea ce a precedat libera ce a precedat golul, Luchin mi-a plăcut prin intervenții și joc (a chiar urcat în atac fără să piardă mingea), dar nici Mera, Scutaru sau Sepsi nu au avut prestații de ignorat - Burcă, încă în faza de adaptare, dar fără erori. Bourceanu și Alexa s-au zbătut mult la mijloc, însă a fost evident că aveau de dus mai mult decât puteau duce, mai ales dată fiind lipsa de inspirația a atacului nostru. Dacă la Axente are un cuvânt de spus și oboseala (deși, sincer, m-am cam săturat să văd tentativele eșuate de depășire în viteză la preluare), e greu de zis ce ar fi de făcut în cazul lui Goga, care continuă evoluțiile slabe din finalul sezonului trecut, numai că nici nu mai înscrie.
Schimbările au dat în mod evident un nou suflu echipei, și pe fondul retragerii gazdelor, dar oricum toate fazele au trecut fie prin Contra, Magera sau Zicu. Despre Contra sunt multe de spus și ele vor fi spuse când vine momentul. Cert e doar că am avea nevoie de el. Magera și Zicu, ambii mai puțin decât la 100%, sunt primordiali pentru succesul alb-violeților, deci să sperăm că la următoarea partidă îi vom avea în teren încă din primul minut.
Petrovic trebuie să-și asume criticile pentru abordarea din prima repriză, dar trebuie ținut minte că are de gestionat un lot subțire valoric, venit după o perioadă în care s-a jucat mult și câțiva jucători importanți au avut probleme fizice. Sper doar că acest meci a oferit dovada necesară faptului că nu ajunge să te aperi cu toată echipa ca să nu iei gol, chiar și în fața unui adversar de (cel mult) același nivel.
Totuși, iarăși neînvinși în Ghencea, nu e chiar atât de negru dracul.
Poli: Pantilimon (5,5) - Sepsi (6), Burcă (5,5), Mera (6), Luchin (6,5), Scutaru (6) - Alexa (5,5), Bourceanu (5,5) - Curtean (5,5), Axente (5), Goga (4,5)
Schimbări:
Zicu (6,5) pentru Goga (min 54)
Magera (6) pentru Sepsi (min 57)
Contra (6,5) pentru Curtean (min 64)
Poli a început cu cinci fundași partida și acest lucru s-a simțit cât se poate de acut. Exceptând ocazionalele faze pe stânga, unde Curtean a mai mișcat ceva, restul ofensivei nu a reușit să se impună deloc, nici Axente, nici Goga nefiind capabili să-și depășească adversarii. S-a remarcat de la început jocul agresiv și determinat al mijlocașilor noștri care au și făcut multe recuperări, dar degeaba din moment ce nu aveau cu cine să continue în atac. Steaua a dominat teritorial, dar nu a părut convingătoare în preajma careului nostru și drept urmare toate ocaziile lor de-a lungul meciului au venit după faze fixe sau șuturi de la distanță. A fost întâi șutul pe lângă al lui Stancu după lansarea lui Tănase, o jumătate de ocazie să-i zicem, care jumătate a devenit completă în minutul 34, când Lato a tras de la distanță și Pantilimon a parat. Bicfalvi a mai încercat un șut pe final de repriză, la o minge ce i-a parvenit întâmplător, dar și acesta a trecut pe lângă, lăsând scorul la pauză un bine meritat nimic la nimic. Dar mai mare nimicul nostru.
Mitanul secund a început în aceeași notă, până în minutul 53. La faza aceea, alb-violeții nu au putut degaja mingea din preajma careului (oarecum prin Luchin, dar vina e una colectivă), Surdu a recuperat și a fost nevoie de intervenția lui Alexa pentru a-l opri din înaintare. Libera de la marginea careului a fost executată de Stancu pe colțul lui Pantilimon și, spre marele noroc al acestuia a lovit bara (cât de imputabil ar fi fost un gol pe acel colț?), dar cam aici a luat sfârșit norocul, căci mingea a sărit la Păcurar care a tras din prima, o torpilă la care Panti nu a mai putut face nimic, vorba vine. Finalmente, văzut pus la colț, Petrovic a făcut schimbările ce se impuneau: în scurt timp au intrat Zicu, Magera și Contra și steliștii s-au retras în apărare. În timp ce gazdele încercau să flirteze cu niște contra-atacuri, Axente ar fi putut marca la o deschidere a lui Bourceanu, dar voleul său a trecut pe lângă. A urmat o perioadă în care Poli a încercat niște șuturi de la distanță, fără succes însă și totul a continuat în acest ritm până la faza excelentă a lui Zicu în minutul 80. Acesta a înaintat de unul singur pe centru, a reușit un un-doi cu Contra și a scos o liberă de la marginea careului, aidoma celei avute de Steaua mai devreme. Contra, zis la ultimul meci în carieră, a șutat perfect la colțul lung, așa cum a mai făcut-o pentru alb-violeți din lovitură liberă, și Tătărușanu nu a mai putut interveni! Într-un crescendo evident, Poli putea da proverbiala lovitură în minutul 87, când Zicu i-a pasat lui Magera în careu, acesta s-a întins să ajungă la minge, dar nu a reușit s-o plaseze pe poartă din poziție de singur cu portarul. Pe final Steaua a mai încercat câte ceva, reușind să aducă mingea în preajma porții noastre, dar n-a mai ieșit nimic și s-a terminat egal, așa cum a fost să fie.
Repet, e păcat că nu a ieșit mai mult, dar riscul minim asumat de Petrovic a dat rezultatul dorit. E păcat, fiindcă aveam o echipă mai matură și mai capabilă decât Steaua, dar la fel de bine s-a simțit viteza superioară a bucureștenilor, ceea ce ar fi fost tare periculos pentru o apărare mai aerisită. Exceptând ezitarea ce a precedat libera ce a precedat golul, Luchin mi-a plăcut prin intervenții și joc (a chiar urcat în atac fără să piardă mingea), dar nici Mera, Scutaru sau Sepsi nu au avut prestații de ignorat - Burcă, încă în faza de adaptare, dar fără erori. Bourceanu și Alexa s-au zbătut mult la mijloc, însă a fost evident că aveau de dus mai mult decât puteau duce, mai ales dată fiind lipsa de inspirația a atacului nostru. Dacă la Axente are un cuvânt de spus și oboseala (deși, sincer, m-am cam săturat să văd tentativele eșuate de depășire în viteză la preluare), e greu de zis ce ar fi de făcut în cazul lui Goga, care continuă evoluțiile slabe din finalul sezonului trecut, numai că nici nu mai înscrie.
Schimbările au dat în mod evident un nou suflu echipei, și pe fondul retragerii gazdelor, dar oricum toate fazele au trecut fie prin Contra, Magera sau Zicu. Despre Contra sunt multe de spus și ele vor fi spuse când vine momentul. Cert e doar că am avea nevoie de el. Magera și Zicu, ambii mai puțin decât la 100%, sunt primordiali pentru succesul alb-violeților, deci să sperăm că la următoarea partidă îi vom avea în teren încă din primul minut.
Petrovic trebuie să-și asume criticile pentru abordarea din prima repriză, dar trebuie ținut minte că are de gestionat un lot subțire valoric, venit după o perioadă în care s-a jucat mult și câțiva jucători importanți au avut probleme fizice. Sper doar că acest meci a oferit dovada necesară faptului că nu ajunge să te aperi cu toată echipa ca să nu iei gol, chiar și în fața unui adversar de (cel mult) același nivel.
Totuși, iarăși neînvinși în Ghencea, nu e chiar atât de negru dracul.
Poli: Pantilimon (5,5) - Sepsi (6), Burcă (5,5), Mera (6), Luchin (6,5), Scutaru (6) - Alexa (5,5), Bourceanu (5,5) - Curtean (5,5), Axente (5), Goga (4,5)
Schimbări:
Zicu (6,5) pentru Goga (min 54)
Magera (6) pentru Sepsi (min 57)
Contra (6,5) pentru Curtean (min 64)
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)