Avancronică: Poli - FC Argeș

În ciuda numelui, FC Argeș este o surpriză deoarece în cei doi ani de la retrogradare nu prea a dat semne că poate reveni, iar sezonul trecut au terminat destul de jos în clasament. După cum se știe, piteștenii sunt de ceva vreme pe podium, fiind câteva etape chiar la același nivel cu noi și cu Bistrița. Totuși, dacă ne aruncăm o privire peste meciurile lor, dintre victorii nu sare mai nimic în evidență, cu excepția unui 3-0 acasă cu Deva, iar în rest apar câteva eșecuri sau semi-eșecuri cu echipe din coada clasamentului, precum și un 1-3 acasă cu actualul lider. În ultimele 5 meciuri au reușit doar 6 puncte, ceea ce s-a reflectat prin depărtarea de cele două locuri promovante, iar cu acest ritm ar putea chiar cădea de pe podium.

La pasa bună prin care trecem, cu siguranță victoria nu este o țintă prea grea. Argeșul pare o echipă pe placul nostru: destul de bună cât să nu se închidă în apărare, și destul de slabă cât să ia multe goluri. Va fi interesant de văzut cum va juca Velcea și pe cine va trimite în teren. După ultimele două meciuri are de unde alege. Sperăm să reușim din nou să legăm 3 victorii consecutive în campionat.

Hai Poli!

Mureşul Deva - Poli 0:3 (0:1)

Alb-violeţii au rămas la înălţime după victoria cu Steaua şi s-au impus în cea mai categorică victorie a sezonului la Deva. Din păcate, meciul a fost netelevizat, dar cu siguranţă vom avea parte de nişte imagini şi un rezumat de la partidă în orele următoare.

Scorul a fost deschis în prelungirile primei reprize de către Sepsi, Axente a mărit avantajul în minutul 59, după o liberă executată de Gorobsov, şi Goga a pus cireaşa pe port în prelungirile partidei, ca urmare a unui corner bătut de Curtean.

De remarcat că mai mulţi jucători au fost odihniţi, în timp ce Jitaru s-a accidentat chiar în debutul partidei, fiind înlocuit cu Dobricean. Ca şi gânduri dedicate, să sperăm că reuşita lui Axente, prima după atata amar de vreme, îi va permite să evolueze cu mai mult calm şi mai multă luciditate.

Felicitări echipei şi să sperăm că această toamnă aurie (hah) va continua şi în următoarele jocuri ale acestui an.

Bravo!

Poli: Lepmets - Mera, Ilie, Scutaru, Sepsi - Jitaru, Gorobsov, Poparadu, Sandu - Axente, Popovici

Schimbări:

Dobricean pentru Jitaru (min 7)
Curtean pentru Sandu (min 68)
Goga pentru Axente (min 78)

CR: Poli - Steaua 2:0 (1:0)

Cât de buni au fost alb-violeţii astăzi? Întreb şi eu, fiindcă de foarte multă vreme nu am mai văzut o echipă cu atâta vână şi atâta pasiune, a cărei prestaţie a nimicit, de-a dreptul, Steaua. Şi nu vorbim doar de scor, care putea fi mult, mult mai mare, ci de jocul Politehnicii, care a pus în reală perspectivă valoarea Ligii 1 şi a echipei fanion care o defineşte din atâtea puncte de vedere. Fantastic meci!

Pe fondul unei atmosfere deosebite, care a scos în evidenţă atât importanţa adversarului, cât şi speranţa într-un fotbal cu miză, alb-violeţii au început tare şi n-au mai ştiut când s-o lase moale. După minutele de presiune iniţială, prima ocazie i-a aparţinut lui Sepsi, în minutul 7, când după o combinaţie cu energicul Curtean, acesta a pătruns în careu, dar acesta a tras peste. Poli a continuat să practice un pressing agresiv, a cărui succes a fost garantat de eforturile la recuperare ale întregii linii de mijloc, cu un plus pentru mijlocaşii centrali, Poparadu şi Gorobsov. Forma bună arătată de Curtean a dat mult de furcă oaspeţilor, reuşind o fază aproape identică cu Sepsi câteva minute mai târziu, numai că de această dată fundaşul stânga a centrat prea tare. Ocaziile au mai trecut pe lângă alb-violeţi la câteva faze fixe tensionate şi la o centrare de pe dreapta a lui Goga pe care Ricketts nu a reuşit s-o mai ajungă în faţa porţii goale. Finalmente, în minutul 28, jocul intens practic de Poli s-a concretizat şi pe tabelă, graţie unei faze create pe harnicul flanc stâng, Sepsi centrând în careu, de unde Ricketts s-a întins surprinzător de mult, într-atât încât Stanca nu a mai putut reacţiona, iar mingea s-a scurs în poarta părăsită! Alb-violeţii puteau să-şi dubleze avantajul cinci minute mai târziu, Goga fiind găsit de minge după un corner, dar dintr-o poziţie bună a şutat peste poartă. Steaua nu a dat semne de revenire, astfel că tot noi am rămas formaţia periculoasă. Până la pauză am mai avut parte de două ocazii bune, întâi prin Ricketts în minutul 41, a cărui şut de la marginea careului a fost parat de Stanca, iar apoi prin Goga, care a primit o minge bună pe dreapta, a pătruns în careu, dar a şutat direct în portar.

La pauză a planat în sufletul meu emoţia ocaziilor ratate, numai că s-a dovedit degrabă că nu existau motive prea mari pentru a fi în tensiune maximă. Imediat după debutul reprizei, la o fază fixă, Scutaru a fost găsit în poziţie bună, dar Stanca a reuşit să oprească mingea trimisă de căpitanul nostru către poartă. Poli avea să se desprindă însă în minutul 52, când Ricketts i-a pasat perfect din prima lui Goga, acesta a preluat din alergare, a şutat cu sete, mingea a fost parată de Stanca, dar a revenit tot la Goga, acesta marcând printr-o lovitură de cap plasată peste portar şi pe direcţia buturilor părăsite! Nici n-am terminat bine cu îmbrăţişările, că Ricketts s-a trezit cu o minge excelentă în careu ca urmare a pasei filtrante a lui Sepsi, a avut tot timpul să fixeze portarul, primul şut a fost respins, iar deşi i-a revenit mingea, nu a reuşit să cadreze a doua încercare. De abia după acest moment s-au retras şi alb-violeţii, fiind totodată marcaţi de efortul depus, şi Steaua a avut o zvâcnire în minutul 59, când unul din inexistenţii fraţi care au compus atacul oaspeţilor a ţintit bara cu o foarfecă spectaculoasă. Dar cam atât a fost, meciul intrând într-un ritm al aşteptării, punctat de câteva momente de emoţie la poarta noastră, dar nu de şuturi periculoase, căci Scutaru şi Ilie au fost la post să blocheze atunci când a contat mai mult, şi Lepmets a intervenit la faza lui Costea din minutul 76. Replica noastră a venit prin Popovici, a cărui şut de la marginea careului a fost deviat peste, iar pe final Poli a gestionat foarte bine situaţia, ţinând de minge când meciul o permitea, astfel că la finalul partidei am putut celebra o victorie nu doar frumoasă, ci şi absolut meritată. Rareori am avut partide de jocuri atât clar dominate de către favoriţii noştri, ceea ce face această experienţă una cu atât mai savuroasă.

Respirat adânc şi trebuie să ne temperăm puţin acuma, că doar nu-i Steaua vreo valoare. Faptul că a fost anihilată în aşa o manieră de o echipă adâncită în problemele subzistenţei şi care nu câştigase până acuma la mai mult de un gol diferenţă în campionat spune multe, atât despre schimbarea la faţă a Politehnicii, cât şi despre abilitatea fotbalistică a adversarilor. A fost un meci fantastic făcut de jucătorii noştri, care au dat chiar tot ce au avut mai bun de arătat şi asta a fost mai mult decât suficient pentru a face diferenţa. Mi-e foarte greu să nu evidenţiez pe cineva după această partidă, căci toţi au luptat până la epuizare. Energia jucătorilor de bandă, insistenţa atacanţilor, efortul mijlocaşilor centrali, intrările decise în apărare, au făcut din Poli o forţă redutabilă în această seară. Până şi cel mai june component al primului unsprezece, Florin Ilie, a avut doar o scăpare în prima repriză, şi în rest s-a ridicat la nivelul colegilor săi de linie. Din câte îmi pot da eu seama, a fost chiar genul de partidă care te face să te simţi bine ca fotbalist şi care îşi dă resurse pentru toate dăţile viitoare când situaţia va fi una mai puţin prielnică.

Ca să îmi declar totuşi un evidenţiat al serii, îl menţionez pe Gorobsov. Mijlocaşul nostru a fost peste tot, a recuperat nenumărate mingi, a deschis mereu bine jocul, a fost precis în pase şi matur în abordare. Alături de el, Poparadu a fost aproape la acelaşi nivel, iar jocul lui Curtean din prima repriză a reprezentat poate prima dovadă a ceea ce poate atunci când vrea, arătând o determinare nemaivăzută la el. Ratările lui Ricketts şi Goga au fost compensate de cele două reuşite, dar dacă este ceva de criticat, atunci trebuie criticată nemuritoarea imprecizie la finalizare. De remarcat şi jocul solid al lui Mera, în faţa unor adversari de oareşce renume şi viteză, în timp ce Scutaru şi Sepsi au fost, în continuare, adevăraţi stâlpi de rezistenţă ai apărării. Despre Lepmets şi Chiş n-am zis prea multe, fiindcă primul nu a fost prea stresat, iar când a fost nevoie de el nu a făcut nicio eroare, în timp ce al doilea a fost eclipsat de Curtean, dar a făcut la rândul lui multe recuperări, reuşind şi câteva centrări bune.

Chiar şi jucătorii introduşi pe parcurs au menţinut spaima în stelişit, Popovici şi Sandu fiind aproape de gol pe final, când Bourceanu a intervenit la limită, trimiţând în corner centrarea lui Popovici, care stătea pe vârful bocancului lui Sandu.

Ar fi absurd, într-un anume sens, să ceri jucătorilor acelaşi grad de determinare meci de meci, ca cel pe care l-au arătat astăzi. Efortul fizic, cât şi psihic depus pentru a evolua cu aşa o intensitate nu poate fi susţinut meci de meci de nimeni. Şi nici nu e nevoie, căci doar o fracţiune din ceea ce au arătat astăzi este suficient pentru fotbalul din liga secundă - important este ca ei să o găsească atunci când e nevoie, şi Velcea să le-o arate atunci când se cere. Trebuie spus că aceasta este o partidă pe care anternorul nostru actual poate să o pună cu destulă mândrie în CV-ul său, fotbalul agresiv şi ofensiv etalat de Poli fiind cheia succesului în faţa unei formaţii care poate oricând să te pedepsească dacă îi laşi prea mult mingea.

Super Poli, super fotbal!

Poli: Lepmets (6) - Mera (6), Scutaru (6), Ilie (6), Sepsi (6,5) - Chiş (6), Poparadu (6,5), Gorobsov (7), Curtean (6,5) - Goga (6,5), Ricketts (6,5)

Schimbări:

Popovici pentru Ricketts (min 70)
Sandu pentru Curtean (min 81)
Axente pentru Goga (min 91)

Avancronică: Poli - Steaua

De vreo 5 ani Steaua este o glumă - bună, proastă, amuzantă, asta cum simte fiecare, dar e cu siguranță o glumă. Steaua este echipa simbol a fotbalului românesc, a ridicolului și a proslăvirii nonvalorilor.

De aceea confruntarea de joi reprezintă un maxim interes și e o posibilitate pentru actuala generație să scrie istorie. De la revenirea în prima ligă, două meciuri au rămas cu deosebire în memorie: acel 0-1 în Ghencea - prima deplasare a echipei lui Panduru, și 1-8 de acasă. Rămâne de văzut în ce manieră o vor face cei de acum. Fie vor realiza marea surpriză ca deținătoarea trofeului (știu, și eu rămân perplex de fiecare dată când îmi amintesc) să fie eliminată de către o secund divizionară și vor deschide un nou drum pentru Poli, la fel ca în 2002, fie vor muri frumos, realizând că de fapt există totuși o diferență de valoare între jucătorii noștri și ceea ce e în prima ligă.

Există, bineînțeles, posibilitatea să fie un meci anost, ca majoritatea întâlnirilor precedente cu steliștii, dacă vom aborda meciul precaut. Ar trebui jucat cu dezinvoltură și curaj, direct pe poartă, pentru că dacă iei în serios o glumă, riști să pici de fraier.

Am urmărit și eu un meci al Stelei, recenta confruntare cu Rapidul, în care au părut exact ca o echipă de pluton, maniera lor de joc reflectând corect locul 8 pe care îl ocupă. O apărare aglomerată, predispusă la gafe (vezi Geraldo) și cu un Latovlevici ușor de trecut. Atacul a fost aproape inexistent, nici o fază construită, iar pentru asta stă dovadă faptul că în 20 de minute de superioritate numerică nu au trimis nici măcar un șut pe poartă. Au, ce-i drept, jucători care pot înscrie oricând printr-o acțiune personală.

Speranțe avem în mod cert. E o sarcină foarte grea pentru Velcea să aleagă între jucători cu experiență, sau să riște cu alții care ar merita mai mult să joace, dar nu sunt la fel de valoroși. Având în vedere importanța meciului, foarte probabil va merge pe prima variantă. Oricum, în acest meci va conta mai mult ambiția decât valoarea. Să ne vedem cu zâmbetul pe buze!

Hai Poli!

Concluzia TAS

În sfârșit a reușit cineva să se uite peste motivația TAS și, prin bunăvoința sa, a realizat un rezumat de o pagină a celor 500 de pagini ale monumentalei capodopere. Rezumatul îl puteți citi aici.

Concluzia era, cred eu, așteptată și vine ca încă o dovadă concludentă și incriminatorie a incompetenței ce se află la conducerea clubului. Demisia, vă rugăm! Rămâne deranjant și trist faptul că meritele unei echipe de fotbal pot fi călcate în picioare numai pe baza unor detalii juridice, care n-au nici o legătura cu sportul, și nici cu fair-play-ul. Și rămâne deschisă întrebarea: ceilalți chiar au fost corecți?

Asta ca să nu se creadă că dacă TAS-ul nu ne-a dat dreptate înseamnă că nu avem. Așa cum nici dacă am înjurat federația nu înseamnă că i-am luat partea lui Iancu. Greșeala o acceptăm și ne-o asumăm, dar nu putem suporta hoția și nesimțirea. Demisia, vă rugăm!

Poli II - Becicherecul Mic 5:2 (2:0)

Încă un meci cu 7 goluri pe terenul Știința, tinerii poliști reușind să treacă cu brio peste înfrângerea de etapa trecută. Era minutul 8 când Boștină deschidea scorul, pentru ca mijlocașul dreapta, Robert Szalkai, să-l majoreze în minutul 20. Cei doi, de altfel au fost remarcații primei părți a meciului. Tot Boștină a înscris la doar 5 minute după reluare, când a preluat o centrare de pe dreapta, foarte aproape de colțul scurt, dar a reușit să trimită printre fundaș și portar.

Erorile în defensivă și-au spus cuvântul pentru că după o recuperare, oaspeții au înscris printr-un șut foarte frumos la vinclu. Putea fi chiar 3-2, dar Dubei a blocat pe linia porții. În minutul 64, Silaghi, intrat de puțin timp, îl găsește cu o pasă filtrantă pe Popa în careu, iar acesta trimite pe lângă portar, restabilind avantajul liniștitor de 3 goluri. Oaspteții au marcat încă un gol spectaculos, din lovitură liberă, iar la reluarea jocului, puteau înscrie din nou. N-a fost să fie 4-3, ci 5-2, deoarece libera lui Ganea de pe dreapta îl găsește pe înaltul fundaș central Dubei care înscrie cu capul, fără probleme.

În final a fost o victorie ce i-a încântat pe spectatorii prezenți într-un număr decent mult mai mult decât meciul anost de ieri seara. Pe lângă jucătorii enunțați deja, trebuie remarcată omogenitatea echipei și cursivitatea jocului în numeroase faze. Există o reală slăbiciune în defensivă, dar ce mai contează când ai cel mai bun atac din toată liga a treia.

Bravo Poli!

Poli II: Ostafie - Belu, Iovan, Dubei, Toma - Jitaru, Zaluschi, Ganea, Szalkai - Boştină, Popa

Au mai intrat: Leagu, Silaghi, Stancu, Velici

Poli - Chindia Târgovişte 1:0 (0:0)

Cu numărul spectatorilor din tribune echivalent cu un ansamblu modest de nuntă, alb-violeţii au avut destule dificultăţi la construcţie azi, într-un meci cu o linie de mijloc complet improvizată. Totuşi, în ciuda unui arbitraj de-a dreptul iritant, Poli a controlat partida şi a ratat mai toate marile ocazii ale meciului.

Din păcate, nu am avut parte de o primă repriză care să dezmorţească spiritele suferinde de pe Dan Păltinişanu, echipa lăsând impresia că încearcă în primul rând să se cunoască pe sine. Cu mijlocul alcătuit din Chiş, Gorobsov, Dobricean şi Sandu, nici nu e de mirare, căci singurii care au evoluat niţel împreună au fost primii doi - şi nici aceia prea mult. Prima şi cea mai mare ocazie a reprizei întâi ne-a aparţinut în minutul 12, Rickets găsindu-se central în mijlocul careului, dar de teama unui şut cu stângul, a ales un exterior nesănătos cu dreptul, care a trecut pe lângă poartă. Sandu a mai încercat poarta câteva minute mai târziu, cu un şut de la distanţă, dar nici el nu a nimerit ţinta, înainte ca jocul să decadă într-un anonimat de neapreciat. De abia în minutul 30 s-a mai manifestat o fază de poartă, de această dată a oaspeţilor, care au executat o liberă prin fostul nostru jucător, Sorin Rădoi, şi mingea trimisă de acesta a fost scoasă excelent de către Lepmets din preajma vinclului. Poli a replicat oarecum cinci minute mai târziu, Chiş trimiţând o centrare foarte interesantă, dar Ricketts a ratat de puţin contactul cu mingea, aceasta fiind trimisă de un fundaş spre propriul portar - chiar de nu fără emoţii.

Mitanul secund a fost, per total, ceva mai bun. A început practic cu o şansă de gol, în minutul 52, când Dobricean a centrat din liberă şi Mera, am impresia, a trimis de puţin peste. S-a dovedit a fi faza premergătoare golului, căci în minutul 55 Gorobsov a făcut o recuperare foarte bună la centru, l-a lansat pe Chiş pe dreapta, acesta a centrat lung către poziţia în care se afla Sandu, iar acesta a făcut ceea ce trebuia şi Ricketts să facă, a plasat mingea cu piciorul mai slab la colţul lung, învingându-l pe portar, pentru primul său gol în tricoul Politehnicii. Oaspeţii au avut o fază periculoasă în minutul 63, dar Lepmets a fost pe fază, înainte ca alb-violeţii să fie aproape de golul doi, acelaşi Sandu trimiţând o centrare pe fruntea lui Zăgrean, acesta trimiţând cu capul, numai că mingea a lovit bara şi a căzut pe linia porţii. În timp ce adversarii noştri au mai creat oareşce pericol la faze fixe, căci am suferit astăzi la capitolul degajări, Poli a reuşit să dezvolte o acţiune "prototip", să-i zicem, din care ar fi frumos să vedem mai multe: Sandu l-a deschis pe Sepsi cu un călcâi, acesta a intrat în careu, i-a pasat lui Axente, dar vârful nostru a avut ghinionul de a nimeri doar bara! După ce Rădoi a ratat complet o reluare, la una din respingerile greşite menţionate, Gorobsov a mai încercat poarta din două libere, pe final de partidă, numai că în ciuda unor execuţii curate, nu a pus mare pericol portarului advers. Chiar înainte de final, Sandu a fost accidentat urât şi a trebuit dus la ambulanţă, la o fază ignorată de arbitru, dar aşa-i viaţa în liga secundă, ne rămâne să sperăm că nu vom sălăşlui mult pe aici.

E bine că am reuşit să câştigăm astăzi, un meci încrâncenat, în condiţii dificile - atât fizic, cât şi psihologic. Urmează meciul de cupă cu Steaua, de la care ne rămâne să sperăm la cât mai bine, dar rămâne de văzut cu ce formulă va alege Velcea să abordeze această partidă.

Dacă în prima repriză mai nimeni nu a ieşit pozitiv în evidenţă, exceptând parada lui Lepmets, în repriza secundă au evoluat încurajator mai mulţi jucători. Primul care trebuie menţionat este Sandu, decisiv astăzi, şi care a mai fost implicat în două faze de gol. O alegere inspirată a lui Velcea, deşi am impresia că exact în momentul marcării golului, acesta era pe cale să-l schimbe. Oricum, a ieşit bine, şi să sperăm că accidentarea lui Sandu, folosit şi în poziţia lui naturală de mijlocaş stânga, nu e una gravă.
O altă titularizare surpriză a fost cea a lui Dobricean, o alegere puţin ciudată poate, iar micul mijlocaş s-a străduit să lase o impresie bună, numai că nu ieşit din rând. E greu de zis cine ar fi putut fi preferat în locul său, poate doar Belu pe flanc şi titularizarea lui Poparadu la mijloc, proaspăt revenit după accidentare. Nu e însă ca şi cum opţiunile evidente se înghesuie pe tuşă pentru al doilea post la mijloc, şi înlocuitorul său Jitaru evoluând în aceeaşi notă.

Ca şi generalităţi, apărarea a fost destul de în ordine, cu un plus pentru Sepsi şi un minus pentru Ilie. Am impresia că acesta din urmă nu a dat mai nicio pasă bună şi a părut mereu nesigur în intrevenţii. Mera şi Scutaru, în ciuda unor mici scăpări, s-au descurcat la nivelul aşteptat de la ei, iar Lepmets a fost decisiv de două ori, dar a şi respins slab la două cornere.
La mijloc, Chiş a avut câteva faze bune, printre care şi centrarea de la gol, numai că nu mi s-a părut mereu inspirat. Pe de altă parte, înlocuitorul său Popovici, a avut o singură acţiune notabilă cât a stat pe teren. Gorobsov, ca şi Sandu la o adică, a avut o primă repriză dezolantă, doar pentru a evolua mult mai bine în partea a doua a jocului. E clar că cel puţin pentru liga secundă, este un jucător foarte util echipei noastre.
Ambii atacanţi au fost dezamgăitori. Chiar de Ricketts a depus mult efort, ratarea din debutul partidei nu e genul de ratare permisă, în timp ce Zăgrean nu s-a prea simţit - dar a ratat şi el golul dintr-o poziţie bună. Axente, introdus pentru cel din urmă, a părut ceva mai prezent în joc, numai că şi el te face să te întrebi, cum şi de unde pot marca atacanţii noştri?

Nu ştiu ce-ar mai fi de zis. Bravo Poli, pentru cele trei puncte!

Poli: Lepmets (6) - Mera (5,5), Scutaru (5,5), Ilie (5), Sepsi (6) - Chiş (6), Dobricean (5,5), Gorobsov (6), Sandu (6,5) - Ricketts (5,5), Zăgrean (5)

Schimbări:

Popovici (5) pentru Chiş (min 60)
Axente (5,5) pentru Zăgrean (min 66)
Jitaru pentru Dobricean (min 72)

Avancronică: Poli - Chindia

Deși o nou promovată, era de așteptat ca echipa Chindia Târgoviște să aibă rezultate bune, totul datorită numelui din spatele ei: Gică Popescu. Înființată în 2010, s-a înscris în liga a III-a, reușind să și promoveze, luând astfel fața echipei fanion a orașului - actualul FCM. Sunt astfel principala speranță în a readuce Târgoviștele în primul eșalon, pe care FCM-ul (care atunci se chema Chindia - confuz, știu!) îl părăsea în 1998.

Dacă la începutul sezonului, Popescu era mai rezervat în privința capabilităților echipei, acum și-a mai schimbat părerea și țintește primele locuri, spunând chiar că jocul lor încă poate fi mult îmbunătățit. Chindia se află în acest moment pe locul 5, la doar 3 puncte de noi și cu o linie de clasament echilibrată: 4-3-2. Se remarcă două egaluri cu fruntașele Bistrița și FC Argeș, dar și înfrângerile cu mai slabele Juventus București și CSM Râmnicu Vâlcea. Singura victorie interesantă e cea de la Deva, cu 1-0.

Așadar, o echipă serioasă, ce poate încurca pe oricine din această serie. Va fi un meci greu, pe care nu ne permitem să îl tratăm cu lejeritate. Cel mai mare dușman, rămâne însă situația nesigură de la club. Ideal pentru moral ar fi o victorie ușoară, la cel puțin 2 goluri diferență, și fără gol primit. Pentru asta e nevoie doar de concentrare, atât în defensivă, cât și în fața porții. Cum Goga e suspendat, sper că Velcea va fi exigent și cu ceilalți jucători ce n-au dat randament și să le dea o șansă consistentă altora precum Popovici, Sandu, poate Pătraș.

PS. Poli II va juca sâmbătă de la ora 15 pe terenul Ştiinţa cu Nova Mama Mia Becicherecul Mic. Se anunţă un meci spectaculos pentru că adversarii noştri se aflau până nu demult pe ultimul loc cu 0 puncte, dar au reuşit în ultimele două meciuri un egal la Beiuş şi o victorie în faţa liderului, Recaş.

Hai Poli!

Luceafărul Oradea - Poli 1:0 (0:0)

Astăzi este una din zilele în care jurnaliştii şi oamenii media îşi fac cu adevărat simţită importanţa în reportajele sportive, dat fiind că meciul alb-violeţilor a rămas în afara grilei de program a posturilor TV de profil. Totodată, e prima oară în acest sezon când resimţim cu adevărat ce înseamnă Liga a II-a pe care am părăsit-o cu aproape un deceniu în urmă: Radio Timişoara, cinci minute de intervenţii pe repriză, munca imaginaţiei pentru a vizualiza ratările lui Axente, respiratul adânc când se cere legătura la meciul nostru. Ah, vremuri, vremuri.

Din rapoartele primite, meciul a fost unul controlat teritorial de Poli, ca toate partidele de până acuma la o adică, dar ca ocazii au fost notate doar vreo trei şanse mari ratate de Axente. Repriza secundă a continuat în aceeaşi notă, până când Goga a fost eliminat pentru două galbene în minutul 63, numai că şuturi periculoase la poartă nu par să fi mai fost - deşi gazdele şi-au cam încercat norocul de la distanţă. Asta până când în al treilea minut de prelungire, gazdele au înscris cu capul, la o ieşire inoportună a lui Lepmets. Ca să vezi.

Greu de zis ceva, în afară de ceea ce este evident, anume că rezultatul e unul slab. Axente şi Goga, în ciuda unor meciuri slabe, se tot regăsesc în primul unsprezece, cel din urmă asigurându-şi însă absenţa etapa viitoare.

La câte probleme şi ce atmosferă sumbră a acaparat atât clubul, cât şi mulţi dintre susţinătorii Politehnicii, e dificil să ştii ce aşteptări ar fi justificate pentru alb-violeţi. Normal ar fi să-şi vadă de treabă şi să defileze cum ar fi cazul în liga secundă, dar din moment ce n-au făcut-o până acuma, pare tot mai puţin probabil că o vor face în ce a rămas din turul acestui sezon. Greu să compartimentezi numeroasele probleme ale echipei.

Poli: Lepmets - Dăruială, Ilie, Mera, Sepsi - Chiş, Tameş, Gorobsov, Curtean - Axente, Zăgrean

Schimbări:

Pătraş pentru Zăgrean (min 69)
Popovici pentru Axente (min 75)
Curtean pentru Tameş (min 79)

Poli - FC Maramureş 3:2 (2:1)

După o săptămână grea, care a sădit nesiguranţă şi nelinişte la clubul alb-violet, Poli a avut parte de un meci curios, cu trei penalty-uri, toate discutabile, şi noi momente de slăbiciune pe final. A fost însă, din nou, suficient, în ciuda unui prim unsprezece mai puţin obişnuit şi nişte schimbări care iarăşi au făcut mai mult rău decât bine.

Cu Sava, Mera, Gorobsov şi Axente în primul unsprezece, ca noutăţi faţă de ultima partidă, meciul a debutat furtunos. În minutul 3, Chiş a trimis o minge peste către Zăgrean, care a fost doar deviată de un fundaş cu capul, atacantul nostru a încercat să reia din voleu, n-a reuşit, dar a avut timp să mai şuteze o dată, reuşind astfel să deschidă scorul. Nici nu s-a aşezat lumea la loc pe scaune, că ne-am trezit cu centralul arătând punctul cu var în careul nostru: o minge şutată l-a nimerit în mână pe Gorobsov, iar în ciuda distanţei mici dintre jucători, s-a dictat penalty. Portarul oaspeţilor a egalat fără emoţii. Poli a fost periculoasă în continuare, prin Zăgrean şi Axente, dar niciunul nu a reuşit să marcheze, înainte ca în minutul 16 să ne trezim şi nou drept beneficiarii unei lovituri de la unsprezece metri, după ce Zăgrean ratase finalizarea în faza respectivă. Nu mi s-a părut să fi fost ceva, dar Tameş a marcat oricum, readucându-ne în avantaj. Ca de obicei, alb-violeţii au redus din turaţie cum au preluat conducerea pe tabelă, şi până pe final reprizei am mai remarcat doar şutul puternic din liberă a lui Gorobsov, care a fost respins de portar, precum şi nişte mici ocazii ale lui Axente, Goga şi Zăgrean. Chiar în ultimul minut am avut o mare şansă de gol, combinaţia Tameş-Dăruială permiţându-i ultimului să ofere o centrare bună către Axente, acesta a încercat să finalizeze cu călcâiul din câţiva metri, dar nu a făcut-o suficient de bine.

Atacantul alb-violeţilor a şi fost schimbat la pauză, de către Popovici, singura mutare bună a lui Velcea de-a lungul partidei. După ce Chiş l-a pus la încercare pe portarul advers, şi Lepmets a intervenit cu piciorul la o fază foarte periculoasă, Poli s-a desprins pe tabelă, ca urmare a unei curse fenomenale a lui Popovici, acesta i-a centrat în careul mic lui Zăgrean, a cărui lovitură de cap a reprezentat o finalizare simplă şi eficientă. Câteva minute mai târziu, acelaşi Popovici a făcut o nouă fază impresionantă pe dreapta, a intrat în careu, chiar înainte să-i dea mingea lui Zăgrean a fost faultat, dar atacantul nostru a mai reuşit să tragă, cu poarta goală, trimiţând incredibil în bară! Aproape la fel de incredibil mi s-a părut că centralul a decis să dicteze penalty, deşi lăsase faza să continue şi aceasta a fost finalizată, iar drept "răsplată", Tameş a decis să execute lamentabil, permiţându-i portarului să reţină fără probleme. Şi, ca de obicei, ne-am trezit tremurând nici zece minute mai târziu, când oaspeţii au redus din handicap din careul mic, după o fază fixă a cărui element cheie a fost o recentrare perfectă. Deodată, cu Rocha şi Popovici în chef de dribling, dar fără reuşite, s-au irosit vreo trei-patru faze de atac bune, iar cu cinci minute rămase, maramureşenii au marcat prin Mera, doar ca golul să fie anulat pe motiv de ofsaid. A fost cam ultima fază de mare pericol la ambele porţi, dar exact ca şi în ultimul meci jucat acasă, a evidenţiat labilitatea şi nesiguranţa echipei atunci când se finalul e aproape şi avantajul pe tabelă e minim.

Sincer să fiu, diferenţe mari între acest joc şi cele anterioare nu există. Aceleaşi "elemente" apar, cu ratările incredibile, momentele de concentraţie minimă, schimbările nereuşite, gafele unora prin apărare. Ca să încep cu lucrurile mai pozitive, m-a surprins prezenţa în joc a lui Gorobsov, care mai ales în prima repriză a fost foarte bun, a recuperat mai multe mingi în jumătatea adversă şi a dat câteva pase lungi impresionante. Totodată, Scutaru îşi continuă seria meciurilor excelente, o singură scăpare pe final pătând puţin o prestaţie de calitate. Zăgrean, marcator totuşi a două goluri, a dat dovadă de aceleaşi carenţe la finalizare ca ceilalţi atacanţi din lot, dar este prezent în joc şi luptător. Deşi au oscilat, aş mai aprecia şi rolul în joc al lui Tameş, al lui Chiş şi al lui Popovici, care per total au fost utili echipei.

Partea mai puţin pozitivă ţinteşte în primul rând alţi doi titulari surpriză ai serii, anume Sava şi Axente. Cel dintâi a reprezentat punctul de plecare la primul gol, a fost relativ nesigur şi foarte puţin prezent pe faza ofensivă. Al doilea, deşi a avut două mişcări ce puteau aduce golul, nu reuşeşte nicicum să iasă din conul de umbră care l-a acoperit. Vreau să fie clar, nu cred că Axente este o vedetă a lotului nostru, dar acuma câţiva ani, într-o echipă mai slabă, marca peste zece goluri într-un sezon în liga secundă - ceea ce face acuma este prea des contraproductiv.

Au mai fost în rest nişte jucători care au reuşit să aducă ceva jocului nostru, dar nu l-au elevat propriu-zis. Dăruială şi Mera s-au împiedicat de câteva ori în minge, numai că aportul ofensiv al primului şi intervenţiile la mingile înalte în cazul celui de-al doilea ne-au fost de folos. Goga, neobişnuit de harnic pe partea defensivă, a fost mereu ţinut de doi-trei jucători, numai că rolul său în joc a devenit evident doar după intrarea lui Rocha, când deodată toţi jucătorii oaspeţi erau mult mai prezenţi în terenul nostru, neavând emoţii prea mari cu brazilianul. La o adică, îmi este în continuare greu să înţeleg de ce se insistă în mod repetat cu cel din urmă, căci exceptând acele minute cu Ceahlăul, în care a ieşit pozitiv în evidenţă, nu a făcut niciodată nimic. Din punctul meu de vedere nu intră în discuţie faptul că Sandu ar merita măcar şansele pe care le-a primit Rocha, pentru că e un jucător mai cu cap şi face bine ambele faze. Pe Zaluschi, introdus şi el în locul lui Tameş pe final, nu l-am observat mai deloc, exceptând un fault făcut din necesitate, după o eroare a lui Rocha - din nou remarc însă faptul că a fost introdus un jucător care nu ţinea pe nimeni sus, aşa cum o făcea Tameş, chiar dacă înţeleg că cel din urmă era obosit.

Nu prea îmi pot da seama ce este în capul lui Velcea în asemenea momente, dar mie mi se pare evident că şi în condiţiile actuale, Poli poate mai mult de atât.

Poli: Lepmets (5,5) - Dăruială (5,5), Mera (5,5), Scutaru (6,5), Sava (5) - Chiş (6), Gorobsov (6), Tameş (6), Goga (5,5) - Zăgrean (6,5), Axente (5)

Schimbări:

Popovici (6) pentru Axente (min 45)
Rocha (5) pentru Goga (min 68)
Zaluschi pentru Tameş

Poli II - Făget 6:1 (3:1)

Ce mai face Poli II? Foarte bine! Astăzi au bifat a cincea victorie consecutivă, fiind și lideri detașați la numărul de goluri marcate. Apărarea scârțâie un pic, dar până acum s-au bazat pe deviza marcării mai multor goluri decât adversarul.

Marcatorii de astăzi sunt: Popa (1', 55'), Ganea (7'), Dobricean (27'), Szalkay (63'), Rotariu (80').

Echipa a evoluat foarte mult de anul trecut, grație și venirii sau revenirii unor jucători talentați, dar și grație antrenorului Stoicov care a închegat un foarte bun colectiv. În acest meci a putut testa poziționări noi (având în vedere absența unor jucători convocați de Velcea), așezarea jucătorilor schimbându-se pe parcursul jocului. Au avut ocazia de a juca și juniorul Rotariu care a și înscris, precum și Velici care a revenit după ceva timp.

Toți jucătorii merită lăudați pentru evoluția de azi. Cu siguranță mulți dintre își merită șansa de a evolua la echipa mare. Unii chiar în acest moment, cum sunt Ganea și Popa, care la 23-24 de ani sunt deja veterani pe lângă colegii lor care au sub 20, iar diferența de experiență se vede. Din păcate, locul lor este ocupat în acest moment de niște pseudo-vedete ca Goga și Curtean. Dar să așteptăm viitorul.

Bravo Poli!

Poli II: Ostafie - Belu, Iovan, Toma, Damian - Coșovanu, Dobricean, Stancu, Ganea - Popa, Silaghi

Au mai intrat: Szalkai, Rotariu, Artean, Velici

Retrospectivă și planuri de viitor

Vroiam să scriu o retrospectivă mai amplă a primei jumătăți a turului, dar nu vreau să pățesc iarăși ca atunci când am scris despre cei ce trebuiau să fie următorii noștri adversari în preliminariile Champions League.

În acest moment viitorul lui Poli arată cam sumbru, orice rezolvări s-ar găsi. În cazul cel mai fericit, eu văd două opțiuni, care dacă se vor întâmpla, vor putea fi numite cu ușurință miracole. Primul ar fi să apară un investitor cu cap care poate să conducă o afacere într-un mod rentabil pe termen lung. Greu de găsit. Cine e nebun la cap să bage bani într-un fotbal putred din cap până în picioare și de la măduva spinării până în vârful membrelor? (În afară de mafioții implicați în acest moment, bineînțeles) Așa că a doua variantă ar fi apariția unuia cu prea mulți bani și care să susțină echipa din pasiune și din propria plăcere. Dar să nu fie sosia lui Becali. Vise....

Și e tare păcat, pentru că sămânță bună există, pământ fertil asemenea și poate crește ceva care să iasă de sub toate buruienile și spinii din jur. Numai că mâini bune nu prea se găsesc. Pentru că în momentul de față toți se avântă cu capul drept înainte, să ajungă cât mai repede mai în față. Nu se știe ce e la capăt, o fi hău, o fi întuneric, poate, poate o fi un pic de luminiță. Nu contează, important e să nu rămână aici. Dau cu coatele să ajungă, important e să nu se uite înapoi. La noi cei căzuți în urma lor. Și asta nu e rău. Că așa nu ne vor vedea cum ne ridicăm. Ei vor ajunge unde vor ajunge, dar noi vom fi tot aici.

Capul sus! Hai Poli!

UTA - Poli 0:0

A fost un meci bun pentru alb-violeţi doar în prima repriză, care în mod atipic nu au mai reuşit să ridice calitatea jocului în mitanul secund, aşa cum au făcut-o de mai multe ori în acest sezon. Ceea ce a dus la un rezultat alb a fost, din nou, inabilitatea noastră de a converti marile ocazii pe care le avem, in timp ce gazdele n-au trimis niciun şut periculos pe poartă, deşi au avut câteva şanse de gol.

Debutul meciului ne-a întâmpinat cu o surpriză, anume titularizarea lui Chiş ca mijlocaş dreapta, acesta fiind venit recent de la FC Bihor. A fost o mutare puţin ciudată, considerând că jucătorul în cauză nu se află decât de puţin timp la club, dar probabil Velcea a sperat să se bazeze pe plusul de experienţă pe care l-ar fi adus faţă de Popovici sau Rocha. Oricum ar fi, Poli n-a ieşit din propria jumătate în primele cinci minute, acestea fiind cele mai bune momente de joc ale arădenilor din întreaga partidă. Exceptând o lovitură de cap puţin pe lângă, pericolul nu s-a mai concretizat la poarta noastră, iar imediat după expirarea celor cinci minute, alb-violeţii şi-au trecut în cont trei ocazii bune spre foarte bune în doar câteva minute. Prima a fost rodul efortului lui Ricketts, care a făcut o cursă de cincizeci de metri, a ajuns în careu şi a şutat din unghi, puţin pe lângă. Goga, dacă nu mă înşel, a avut ocazia unui şut din marginea careului, dar a tras mult peste, înainte ca Alex Curtean să treacă bine de doi fundaşi pe stânga, să intre în careu, doar ca din poziţie excelentă să tragă slab, în braţele portarului. UTA a replicat printr-o contră rapidă, care l-a găsit pe Bălan liber pe dreapta, dar până când acesta a decis să tragă, Sepsi s-a prezentat să-l blocheze. Intensitatea primei reprize s-a mai domolit după încă o bună fază cu Ricketts, care a evidenţiat reflexul excelent al lui Smaranda în minutul 15. Poli a continuat să controleze jocul, dar fără a da de faze concrete de gol, înainte ca Ricketts să ceară un penalty în minutul 30, când a fost împins în careu - se putea da. Ultima ocazie a reprizei i-a aparţinut lui Goga, care a rămas singur cu portarul, dar a finalizat lamentabil, cu o scăriţă eşuată.

Mitanul secund a fost dominat de un fel de tensiune ciudată, care nu a permis nimănui să facă diferenţa. UTA a încercat poarta cu şuturi de la distanţă, cel mai periculos fiind al lui Bălan, dar şi acesta a trecut pe lângă. Poli şi-a trecut în cont o nouă şansă mare în minutul 65, când la un corner, un jucător advers, tatonat de Goga (am impresia), a trimis cu capul în propria bară. Din păcate, cam asta a fost şi ultima ocazie concretă a partidei, până la minutul 93, când Drăghici a primit balonul în careu, dar a trimis multe pe lângă - ratând astfel ceea ce putea fi, în mod cert, lovitura decisivă. În rest, şuturi respinse, şuturi pe lângă şi mingi pierdute în zona centrală de ambele echipe au redus calitatea jocului.

Egalul nu cred că ne convine în mod deosebit, dar există câteva cauze destul de clare pentru care ar trebui să ne mulţumim cu el.

Prima este lipsa de determinare a unor jucători, în special în repriza secundă. Fazele de atac dezvoltate pe flanc au fost mereu timide, fundaşii urcând doar rareori, în timp ce tot ce s-a jucat central a cam murit în picioarele lui Goga. Acesta a făcut un meci foarte slab, cu nenumărate preluări aiurea, pase proaste sau finalizări superficiale. Totodată, susţinerea la mijloc a fost destul de subţire, ceea ce a limitat posibiltăţile noastre de construcţie.

A doua este schimbările neinspirate ale lui Velcea, care nu au adus absolut nimic jocului nostru - la o adică, parcă au mai şi scos ceva din el. Ricketts, cel mai bun om al meciului pentru Poli, a fost schimbat primul, fiind probabil şi obosit, de către Popovici, astfel că am rămas fără pivot, şi de atunci UTA a reuşit să recupereze mingea mai rapid. Pentru mine este de neînţeles de ce nu a intrat Zăgrean. E drept că Ricketts are două mari calităţi, este bun şi la mingi înalte, dar are şi viteză, numai că atunci când ai de ales între cele două, e evident că posesia mingii ar trebui să aibă prioritate. Intrarea lui Gorobsov pentru Poparadu a fost forţată de o accidentare, dar argentinianul nu a adus nimic jocului nostru, în timp ce Rocha a dovedit din nou că, atunci când jocul nu e unul pe contre, are puţin de contribuit.

A treia este eterna problemă a ineficienţei ofensive, care nu s-a ameliorat deloc de la începutul sezonului. Poli a avut azi măcar patru ocazii pe care putea şi trebuia să scrie gol, dar doar într-una a fost pus la încercare portarul! Spune destule.

În rest, aş remarca efortul unor jucători, precum Scutaru şi Tameş, pe lângă deja-numitul Ricketts. Majoritatea au oscilat între momente bune şi erori greu explicabile, în timp ce Chiş a fost aproape inexistent, iar Goga anti-constructiv. Cam atât, momentan.

Poli: Lepmets (6) - Dăruială (5,5), Ilie (5,5), Scutaru (6), Sepsi (5,5) - Chiş (5), Tameş (6), Poparadu (5,5), Curtean (5,5) - Goga (4,5), Ricketts (6)

Schimbări:

Popovici pentru Ricketts (min 67)
Gorobsov pentru Poparadu (min 73)
Rocha pentru Chiş (min 78)

Avancronică: UTA - Poli

Îmi vine foarte greu să spun ceva despre această meci, pentru că totul se subînțelege, ba chiar unii înțeleg mai bine decât mine - care n-am prins prea multe derby-uri între UTA și Poli - ce reprezintă această confruntare.

În treacăt fie spus, UTA are pretenții de promovare anul acesta, dar rezultatele din acest început de campionat nu prea arată acest lucru. Doar două victorii din șase meciuri, nici una acasă, ci o înfrângere cu Râmnicu Vâlcea - echipă din coada clasamentului - şi 2 egaluri. Totuși, situația lor nu e rea. Sunt pe locul 5, la numai 5 puncte de primul.

Date irelevante, deoarece meciul de vineri e singurul din acest tur care nu ține cont de ierarhii, nici măcar valoarea jucătorilor nu va conta, ci numai ambiția și pasiunea pe care o vor pune în joc, iar consecințele rezultatului în clasament sunt prea puțin importante pe lângă sentimentul trăit de suporterii echipei învingătoare. Tot ce va conta se va rezuma la cele 90 de minute de joc, încadrate ca spațiu în cadrul stadionului "Francisc Neumann". N-or fi mulți timișoreni la Poli (cam tot atâția cât sunt la Arad), dar orice jucător înțelege miza și este împins de la spate de atmosfera din tribune.

Sper ca cei ce vor intra pe teren se vor gândi și la colegii lor de la Poli II și vor răzbuna ieșirea lor nemeritată din grupă. Măcar să pună la fel de mult suflet cât au pus ei.

Hai Poli!

Poli - Severin 2:1 (2:0)

Așa cum era de așteptat, egalitatea de puncte din clasament, nu s-a văzut și pe teren, Poli controlând aproape tot meciul. Primele ocazii au venit în urma unor lovituri libere, întâi Goga, apoi Tameș, dar portarul s-a opus. La un moment dat, parcă l-am văzut pe Mansour în teren, dar de fapt era doar Ricketts cu o foarfecă, pe lângă poartă. Momentul cheie al meciului a avut loc în minutul 22, când un severinean primea al doilea galben, pentru o simulare, la doar 6 minute după primul avertisment. În 10 oameni, aportul ofensiv al oaspeților a fost redus aproape la zero. Ei nu au reușit să mai pătrundă în careul nostru, reușind doar două șuturi de la distanță, foarte ușoare pentru Lepmets.

A fost bine pentru noi că am înscris repede după aceasta și nu le-am oferit ocazia să se îngrămădească în apărare. Goga a executat o lovitură liberă de la 25 de metri, lateral dreapta față de poartă, plasat și pe jos, la care portarul a avut un plonjon întârziat, neputând să mai scoată mingea din drumul ei spre poartă. Poli și-a continuat jocul bun, cu combinații și acțiuni pe flancuri. Pe finalul reprizei, Ricketts a pătruns pe dreapta și, viclean, a încercat să-l păcălească pe portar la colțul scurt, acesta fiind ieșit puțin pentru o centrare, dar a reacționat bine. Tot Ricketts avea să-și treacă în cele din urmă numele pe lista marcatorilor, cu puțin înainte de pauză. Tameș l-a deschis pe Dăruială pe dreapta, iar acesta le-a arătat colegilor cum se dă o centrare perfectă, în urma căreia canadianul a înscris cu capul - o fază școală.

Repriza a doua a început bine pentru noi, cu o centrare a lui Curtean, Zăgrean reluând cu exteriorul sau călcâiul, nereușind să-l păcălească pe portar. Jocul s-a mai calmat, însă, dar tot am mai avut ocazii mari de a marca. Întâi Curtean a tras din lovitură liberă puțin pe lângă vinclu, apoi Ricketts a nimerit transversala, în urma unei centrări a lui Zăgrean.

În schimb, severinenii au reușit să înscrie în minutul 68 din lovitură liberă, cu o execuție foarte frumoasă, sub bară, de la 25 de metri. Se mai întâmplă. În mod normal la cum decurgea jocul nu aveau de ce să fie probleme, numai că nu am reușit să ne creem ocazii de gol, pentru că Velcea a dat complet peste cap ofensiva, introducându-l pe Axente în locul lui Zăgrean, apoi scoțându-l și pe Ricketts și permutând de fiecare dată jucătorii în teren. Astfel, n-am mai avut nici o ocazie importantă, în schimb, puteam din nou să primim lovitura fatală pe final, când Lepmets a ieșit cam neinspirat. Mingea lobată a trecut, însă, pe lângă poartă, astfel că am răsuflat ușurați.

Totuși, a fost un meci bun prestat de violeți, chiar de adversarul s-a dovedit a fi doar un bun partener de antrenament. Probabil şi fără omul în minus, jocul ar fi fost unul asemănător. Se vede că pasele încep să curgă din ce în ce mai bine. Nu ne mai precipităm în fața careului și încercăm să găsim breșe. Astfel, Ricketts și Zăgrean au fost foarte buni în atac, fiind prezenți în joc și pe lângă fazele de poartă. În schimb Axente nu reușește nici măcar să finalizeze cum trebuie mingile pe care le primește. Dăruială a avut momentul său de glorie cu o pasă de gol, dar în rest a avut câteva momente de nesiguranță, dar nimic grav. De ceilalți nu sunt prea multe de spus, evoluția lor fiind cea cu care ne-au obișnuit. Curtean, însă, deși s-a zbătut mult, de multe ori mai mult a încurcat, decât să fie util. Deși se cerea schimbarea sa, Velcea a amânat momentul. Cred că diferența de joc între ultimele 30 de minute și restul meciului e concludentă.

E bună această victorie lejeră și mergem cu mare încredere pentru derby-ul de vineri.

Bravo Poli!

Poli: Lepmets (5) - Dăruială (6), Scutaru (6), Ilie (5,5), Sepsi (6) - Goga (6,5), Poparadu (5,5), Tameş (6), Curtean (5,5) - Ricketts (6,5), Zăgrean (6)

Schimbări:

Axente (4,5) pentru Zăgrean (min 62)
Pătraș pentru Ricketts (min 77)
Rocha pentru Curtean (min 82)

Avancronică: Poli - Severin

A șasea etapă, încă un meci important. Gaz Metan Severin sunt o surpriză a acestui început de campionat, acumulând 11 puncte și ocupând primul loc la egalitate cu noi și Bistrița. Astfel, încleștarea de mâine este cel mai tare meci al etapei pentru că poate lăsa în urmă una dintre combatante.

Clubul este înființat recent, în urma fuziunii Gaz Metan Podari, echipă ce avea o colaborare cu Academia Gică Popescu, și a CFR Craiova, dând naștere echipei Gaz Metan CFR Craiova. Anul acesta și-au regândit imaginea, schimbându-și numele și mutându-se la Severin, unde suporterii se îndrăgostesc imediat de orice echipă joacă acolo. În orice caz, arată a club serios, cu o oarecare viziune de viitor și care a crescut treptat în puținii ani de existență.

Pe lângă rezultatele din campionat, severinenii au un parcurs bun și în cupă, unde au reușit să se califice în optimi, la penalty-uri, după ce au terminat în 9 oameni în fața Mioveniului. Faptul că au făcut tot atâtea puncte ca și noi pare că este argument suficient ca să ne temem de ei, dar să ne uităm mai atent la performanța lor. Iese în evidență victoria clară cu 3-0 în fața Bihorului, dar în rest au 2 victorii cu echipe slabe și două remize albe cu deja celebrele echipe din Slatina. Dacă ne uităm pe clasament, vedem că cele 11 puncte au fost realizate tocmai cu echipele de pe ultimele 5 locuri. Înfricoșător! Desigur, nu putem trece peste faptul că nu au primit gol. În campionat adică, pentru că în cupă au primit. Dar sunt sigur că Velcea are soluții.

Acestea fiind spuse, cred că a venit momentul să avem și noi de spus ceva mai hotărât. Am arătat că ne putem bate chiar și în prima ligă, așa că acum ar trebui să ne impunem clar. Nu putem merge tot cu victorii trase de păr. Cele trei puncte sunt obligatorii oricum, având în vedere rezultatele Bistriței și Argeșului de azi. Este un meci acasă, venim după o calificare în optimile cupei, deci jucătorii vor avea moralul sus și îl pot ridica și mai mult cu o victorie clară.

Hai Poli!

Poli II - Sebiș 2:0 (2:0)

Poli II și-au continuat seria de rezultate excelente cu a treia victorie consecutivă, arătând că sunt pe un drum bun al concretizării unei echipe solide și a unor relații de joc productive.

Meciul a început bine pentru tinerii alb-violeți, pentru ca adversarii să treacă apoi la cârma jocului, fiind periculoși prin câteva lovituri libere de la 30-40 de metri. Prima mare ocazie a avut loc după un sfert de oră, când o astfel de lovitură a fost finalizată cu capul din interiorul careului, dar Ostafie și-a demonstrat abilitățile cu o paradă foarte frumoasă.

Poli a reacționat după pauza de hidratare, când o minge lungă ce îl căuta pe Belu se îndrepta către linia de fund. Fundașul dreapta s-a luptat cu fundașul ce o proteja și a reușit să o împingă în careu, unde Popa a tras în portar la colțul scurt. Cornerul ce a urmat a fost executat lung, Boștină a retrimis, iar din învălmășala ce a survenit, Silaghi a reușit să trimită mingea în poartă. În minutul 35, doar 7 minute mai târziu, Dobriceanu a trimis o nouă centrare pe colțul lung, unde Silaghi a urmărit și a lovit mingea cu capul, găsindu-l pe Belu în fața porții părăsite de portar.

În urma scorului confortabil, Poli s-a relaxat, permițând oaspeților să țină mai mult de minge, dar nimic notabil nu s-a mai întâmplat, chiar și în a doua repriză, când același Belu a lovit bine cu capul, întinzându-l pe portar. Sebișul a avut câteva oportunități datorită indeciziilor din apărarea noastră, dar de fiecare dată fundașii s-au repliat bine, ori Ostafie a fost la post, astfel că victoria a fost lejeră și meritată, chiar de înfruntarea a fost echilibrată.

Țin neapărat să remarc flancul nostru drept (culmea, fix ce-i lipsește echipei lui Velcea), adică tocmai pe cei doi marcatori - Belu și Silaghi. Au fost ofensivi, au recuperat mingi și au conlucrat bine. Nici nu este prima oară când au evoluții pozitive așa că sunt convins că în curând îi vom vedea și la echipa mare. Flancul stâng, pe de altă parte, a suferit profund. Damian, mijlocașul, a fost mereu nesigur și indecis, deși au trecut multe mingi pe la el, iar Toma, fundașul, a avut mai multe momente în care a greșit pasa în apărare.

Un aspect negativ e că marile ocazii ale noastre au venit din faze fixe, iar atacanții (Popa și Boștină) nu au avut prea mult de spus, dar au fost utili. O cauză ar putea fi evoluția neconvingătoare a mijlocașilor centrali - Fuchs și Dobricean, care perseverează în mediocritate (mai ales primul). De menționat că a intrat și Mucsi, care înscrie pe la juniori, un atacant cu un fizic impresionant, foarte solid, dar astăzi nu a arătat mare lucru, fiind bine blocat de adversari.

Una peste alta, a fost o partidă plăcută, trăită fără emoțiile de care am avut parte la anterioara confruntare între violeți și Național Sebiș.

Bravo Poli!

Poli II: Ostafie - Belu, Zaluschi, Iovan, Toma - Silaghi, Dobricean, Fuchs, Damian - Boștină, Popa

Schimbări:
Mucsi pentru Boștină (min 62)
Stancu pentru Dobricean (min 65)
Coșovanu pentru Fuchs (min 75)
Artean pentru Silaghi (min 90)

CR: Poli - Ceahlăul 2:0 (1:0)

Un meci cu nebănuit de puţine emoţii astăzi, căci alb-violeţii au intrat decişi şi determinaţi pe teren şi au învins foarte meritat în faţa unui adversar "din purgatoriu": nici chiar de Liga 1, dar şi mai bun decât majoritatea cluburilor din Liga a 2-a.

Cu un unsprezece modificat doar în apărare, Mera fiind amplasat în dreapta în locul lui Dăruială, alb-violeţii i-au luat foarte tare pe adversarii noştri de astăzi şi după nici două minute de joc îşi trecuseră în cont două ocazii mari. Zăgrean a scăpat întâi în poziţie ideală, dar Villandsen a respins, înainte ce o centrare de pe dreapta, prelungită cu capul de acelaşi Zăgrean, să nu poată fi împinsă în poartă de către Ricketts. Presiunea noastră a continuat, oaspeţii ieşind cu greu din apărare, şi după câteva tentative mai puţin reuşite de şut, Goga a deschis scorul în minutul 15: după ce a urcat cu mingea la picior, a făcut un un-doi perfect cu Zăgrean, şi din interiorul careului a şutat spre colţul lung, balonul a lovit bara şi a intrat în poartă. Reacţia imediată a Politehnicii a fost să se retragă, ceea ce a permis celor din Piatra Neamţ să urce cu mai mulţi oameni, evidenţiind astfel lacunele din apărarea noastră. Astfel, în minutul 21, după o indecizie defensivă, a fost nevoie de intervenţia lui Lepmets, care a blocat un şut din interiorul careului. Noi am încercat să rămânem periculoşi cu mingi lungi, şi graţie efortului depus de Ricketts şi Zăgrean am reuşit să menţinem oarecum posesia, dar din lipsă de susţinere nu s-au mai manifestat mari ocazii de gol. Am scăpat de puţin în minutul 28, când o respingere proastă a permis oaspeţilor să tragă la poartă şi mingea a lovit bara din dreapta lui Lepmets, dar în rest, în afară de dominare teritorială, nemţenii nu au mai reuşit mare lucru, decât şuturi de la distanţă. Alb-violeţii puteau să se desprindă decisiv chiar înainte de pauză, când Zăgrean a ajuns în poziţie centrală, a tras la poartă, mingea a fost deviată, dar a sfârşit doar în bară.

După pauză, precum era de aşteptat, apărarea noastră a fost supusă unor presiuni mai mari, şi mingea a ajuns de câteva ori nepermis de uşor în careul nostru. Din fericire, aceştia au fost imprecişi la finalizare, astfel că primul şut pe poartă al reprizei ne-a aparţinut, anume prin Tameş, care a trimis de la distanţă şi l-a obligat pe Villandsen să boxeze. Şi Rickets a încercat poarta de la marginea careului, cu un şut lipsit de forţă, înainte ca nemţenii să aibă două bune ocazii, întâi pe dreapta apărării noastre, unde Mera nu a închis cum trebuia şi i-a permis lui Stan să şuteze, în plasa laterală, şi apoi central, cu un şut care l-a întrebuinţat pe Lepmets, care a fost însă la post. În minutul 75 am reuşit să ne desprindem pe tabelă, tot pe o fază de contră într-un fel, pornită de la recuperarea excelentă a lui Poparadu (am impresia), mingea a ajuns la Curtean, acesta a tot urcat cu ea la picior fără ca fundaşii să-l atac, şi când a întrat în interiorul careului, cu culoare de şut, a tras puternic, curat, fără şanse pentru portar. Culmea, cu doar câteva minute înainte, Curtean trimisese un alt şut sănătos în bară! Oaspeţii au cedat iniţiativa pe final, şi Poli a mai avut două foarte bune oportunităţi de a marca, de ambele ori prin Popovici. Prima fază a decurs pe flancul drept, cu Goga, acesta i-a pasat foarte bine lui Popovici singur în interiorul careului, dar atacantul nostru s-a precipitat şi a tras mult pe lângă. A doua a pornit din gheata lui Rocha, acesta l-a deschis ideal pe Popovici, şi în ciuda posibilităţii unei pase către Goga, liber, a preferat un şut, care a trecut de puţin pe lângă. Şi Rocha a mai încercat un şut pe final, fără prea multă vlagă însă, astfel că scorul a rămas cel stabilit de Curtean şi ne-a asigurat trecerea în următoarea fază a competiţiei.

Per total, a fost un meci solid, bine pregătit de către Velcea, chiar dacă titularizarea lui Mera pe dreapta nu s-ar fi impus, nici măcar cu Dăruială indisponibil. Apărarea a şi fost punctul nevralgic, ca de obicei, cu Mera oscilând câteva intervenţii bune, cu altele periculos de slabe, în timp ce Ilie a fost adesea indecis. Scutaru a fost din nou punctul de sprijin, în timp ce Sepsi nu a scăpat fără prea mult stres pe flancul său, iar atunci când angrenajul acest a eşuat, Lepmets a fost la post cu câteva intervenţii foarte bune.

Jocul de la mijloc în sus a fost destul de bun, forcingul de debut fiind chiar foarte impozant. Curtean, după ce a muncit mult fără vreun succes notabil în prima repriză, a fost răsplătit în a doua, când şi-a trecut în cont un gol. Orice s-ar spune despre el, cred că schimbarea de atitudine este evidentă.
Poparadu şi Tameş au conlucrat bine la mijloc, deşi cel din urmă a mai pierdut câteva mingi, şi au fost esenţiali în prestaţia de ansamblu a echipei. Goga, pe dreapta, nu s-a văzut prea mult în prima repriză, exceptând fază frumoasă de la gol, n-a fost mereu prezent în joc, dar a dovedit destul altruism şi viziune pe final, când i-a pus pe tavă golul lui Popovici, dar acesta a ratat.

Mi-a plăcut dispoziţia la efort pe care au avut-o Zăgrean şi Ricketts, iar chiar dacă cel dintâi a ratat trei oportunităţi destul de bune, mi s-a părut că a avut o prezenţă mai pozitivă în joc decât Axente. Popovici, intrat la schimb, nu a reuşit să fie decisiv, ceea ce atârnă în mare asupra prestaţiei lui de azi.

Remarc şi elanul lui Rocha, atât cât a stat pe teren, care dovedeşte utilitatea sa atunci când echipele se deschis şi îi permit să urce cu mingea la picior. Am fost chiar surprins de doza (indicată) de altruism de la faza în care l-a deschis bine pe Popovici, dar apoi şi-a încercat totuşi şutul, deşi îl avea pe Goga liber în dreapta. Oricum, a mişcat bine.

Aşadar, un meci bun făcut de Poli, în care s-ar putea imputa doar slăbiciunile apărării şi retragerea imediată după deschiderea scorului. În rest, sper să purtăm ceva din spiritul de azi în meciul din Liga a II-a, când e drept că e mai greu fiindcă echipele se apără mult mai aglomerat, dar sunt convins că nu am fi pierdut puncte dacă jucam aşa până acuma.

Bravo!

Poli: Lepmets (6,5) - Sepsi (6), Ilie (5,5), Scutaru (6), Mera (5,5) - Curtean (6,5), Poparadu (6), Tameş (6), Goga (6) - Zăgrean (6), Ricketts (5,5)

Schimbări:

Popovici (5,5) pentru Zăgrean (min 60)
Pătraş pentru Ricketts (min 69)
Rocha pentru Curtean (min 80)

Alba Iulia - Poli 1:1 (0:0)

Poli a lăsat nepermis două puncte la Alba Iulia, după o partidă dominată practic cap coadă, în care a plătit pentru abordarea temătoare a lui Velcea în finalul meciului, deşi echipa se afla cu om în plus pe teren. Întâmplător, tot inspiraţia lui Velcea înclinase balanţa în favoarea noastră, prin introducerea lui Curtean, dar lipsa fazelor de poartă survenite ca urmare a unor acţiuni de joc, şi nu a fazelor fixe, este în continuare dezamăgitoare.

Cu un unsprezece mai inovativ ca şi configuraţie, însă în mare potrivit, Poli a avut o primă ocazie în minutul 5, Tameş trimiţând din liberă de la 20 de metri puţin peste. Singurul moment de slăbiciune al alb-violeţilor din primul mitan a sosit în minutul 15, când Pecarov a reuşit să tragă un şut bun către colţul lung, numai că mingea a trecut fie pe lângă, fie a fost uşor deviată de Lepmets. Aparenţele indică a doua întâmplare, tuşierul ce-a dintâi. Dominarea noastră teritorială nu a dat roade consistente în următoarea jumătate de ore, căci exceptând o liberă trimisă pe portar de către Pătraş, nu s-au mai trimis alte şuturi pe poartă. Goga ar fi putut împinge o minge în plasă după o acţiune Pătraş-Sandu pe stânga, dar a fost devansat de un fundaş, deşi se afla într-o poziţie perfectă. Finalul reprizei a fost ceva mai animat, iar în minutul 43 Goga a avut şansa de a trimite pe Poli în avantaj la vestiare, numai că libera executată de pe linia careului a trecut puţin pe lângă vinclu.

Gazdele, foarte temătoare în primele patruzeci şi cinci de minute, au ieşit mai decişi pe teren după pauză, şi au avut două bune oportunităţi de a marca în primele zece minute, intervenţia lui Scutaru şi finalizarea slabă a lui Camara fiind decisive. Cam atât a ţinut însă elanul celor de la Unirea, căci tiparul reprizei întâi a început din nou să iasă la iveală, de această dată însă şi cu ocazii de gol. Din păcate, mai toate fazele au venit ca urmare a fazelor fixe, în special a loviturilor de colţ, căci în rest tentativele indecise de atac pe flancuri nu au dat prea mari roade. Ricketts şi Ilie au trimis peste la două cornere, înainte ca o acţiune frumoasă pe dreapta, cu centrarea lui Dăruială, să îl lase pe Ricketts singur în centrul careului pentru o lovitură de cap precisă, dar acesta a trimis central, permiţând portarului să pareze. În minutul 67, gazdele au rămas în zece după o intrare urâtă împotriva lui Florin Sandu şi un bine-meritat galben unui jucător al Unirii, numai că situaţia în teren nu s-a schimbat mai deloc în favoarea noastră. Curtean, introdus chiar înaintea eliminării în locul lui Goga, a trimis un şut bun de la distanţă, respinsă de mereu prezentul Pascal şi Ilie a irosit încă o fază fixă care l-a găsit bine poziţionat. Totuşi, golul a venit în minutul 81, dar tot după o lovitură de pedeapsă, anume un penalty, obţinut de Curtean. Tameş a înscris şi finalul trebuia să fie de rutină, numai că Velcea a ales în mod inexplicabil să scoată unul din cei doi atacanţi şi l-a introdus pe Gorobsov. Mai mult, echipa s-a retras după ce timp de peste 80 de minute adversarul a arătat că nu are forţa de a ataca susţinut, iar nenorocul sortit acestei atitudinii s-a produs în minutul 87, când Gorobsov a pierdut o minge la centru, aceasta a ajuns la Bumbac, care a avut culoare pe centru, Dăruială a intervenit prea târziu, Lepmets ieşise indecis la cinci metri de buturi, şi jucătorul gazdelor a putut loba peste portar, restabilind egalitatea. Chiar dacă în minutele rămase s-a jucat puţin fotbal, Curtean ne putea aduce victoria în minutul 89, dar şutul său excelent a fost respins, din nou, de portarul advers.

Aşadar, o victorie aruncată pe apa sâmbetei, care plasează un nou semn de întrebare asupra abilităţilor lui Velcea de a conduce echipa către Liga 1. După experimentul tactic eşuat etapa trecută, astăzi s-a remarcat schimbarea inexplicabilă efectuată încă din minutul 82, genul de schimbare care în mod evident trebuia să aibă loc în minutele de prelungire ale partidei. Puţin ciudată mi s-a părut şi înlocuirea lui Goga cu Curtean, ceea ce a lăsat atacul polist la picioarele a doi vitezişti care n-au jucat împreună în niciun meci oficial. La fel de ciudată a fost titularizarea lui Axente, a cărui prezenţă pe teren a fost fix la fel de subtilă ca în ultima partidă.
E totuşi loc de două mici plusuri, titularizea lui Sandu şi Popovici. Primul, în special, a fost foarte activ, cu mai multe reuşite decât nereuşite, în timp ce Popovici, chiar dacă a reuşit câteva faze de efect, a fost prea puţin "utilizat" în jocul echipei. Din păcate, nu e destul, şi problema principală rămâne lipsa oricărei strategii consistente în faza ofensivă.

Dintre jucători, l-aş mai aprecia din nou pe Scutaru, care a fost foarte solid, precum şi pe Tameş, a cărui determinare continuă să impresioneze. În rest, Lepmets poartă vina pentru o poziţionare deficitară la gol, Ilie şi Dăruială au fost ca mereu inconstanţi, Poparadu şi Pătraş, deşi au construit bine până la un punct, nu au putut oferi pasa decisivă. Totuşi, apreciez şi efortul lui Pătraş, a cărui prezenţă în primul unsprezece este de bun augur. Goga, închis mai mereu între cinci jucători adverşi, nu a putut face diferenţa, dar nu cred că am ceva să-i imput.

Omul meciului ar fi totuşi Curtean, căruia i-a prins bine prezenţa pe bancă în primele şaizeci de minute. Ar fi frumos dacă ar putea menţine acest joc şi în partidele următoare.

În rest, urmează un meci greu şi interesant de Cupă, dar treaba principală a echipei trebuie să fie găseasirea unei modalităţi de a-şi îmbunătăţi jocul în preajma careului advers.

Poli: Lepmets (5,5) - Dăruială (5,5), Scutaru (6), Ilie (5), Sandu (6) - Popovici (5,5), Poparadu (5,5), Tameş (6), Pătraş (6) - Axente (5), Goga (5,5)

Schimbări:

Ricketts (5,5) pentru Axente (min 54)
Curtean (6,5) pentru Goga (min 66)
Gorbosov pentru Popovici (min 83)

Avancronică: Alba Iulia - Poli

E a treia deplasare consecutivă pentru alb-violeți, deci să sperăm că pe lângă problemele de ordin psihologic pe care le acuză staff-ul și jucătorii, să nu se adauge și unele de ordin fizic. Din alt punct de vedere, însă, nu înțeleg de ce e așa mare teamă pentru acest meci. Cel mai mult m-a șocat declarația lui Velcea care l-a descris ca fiind "al doilea din cele cinci meciuri importante pentru noi". Care 5, numai el știe, dar nu văd de ce i se acordă Unirii Alba Iulia o așa mare importanță.

Sigur că vor fi mai motivați împotriva noastră, și că se va vedea experiența multor ani la nivelul ligii secunde, cu câteva perindări în prima, dar dacă ne uităm pe rezultatele din primele 4 etape, nu vedem o candidată serioasă la promovare. O înfrângere cu Bihor, 4 puncte din confruntările cu slătinenii și o victorie împotriva vâlcenilor. Rezultate bune, dar nimic grozav, pare a fi o echipă care poate încurca fruntea clasamentului, dar care nu poate ținti acolo.

E nevoie doar de puțină concentrare ca valoarea jucătorilor să se impună în fața ambiției ardelenilor. Ce mi-a plăcut la Bistrița a fost jocul de pase al echipei, care sper să se repete și acum, iar Velcea să-și susțină prin fapte declarațiile, anume să mai reducă din greșelile personale ale jucătorilor. Legat de componența echipei, aș prefera mici schimbări. Personal, lui Ilie i-aș da o pauză etapa aceasta, dar cum Iovan nu e în lot, nu văd o alternativă, ținând cont de regula celor doi tineri. În orice caz, l-aș cupla cu Scutaru, nu cu Mera. Dar sunt 100% convins că pe Curtean nu vreau să-l văd în acest meci, după prestația lamentabilă de la Bistrița, mai ales când sunt alți jucători ce merită o șansă. Iar în atac nu există nici un jucător care să-și merite postul de titular, dar cred că e bună o rotație de la meci la meci.

Amintindu-ne de precedentele întâlniri, cu multe goluri și trăite intens, ne așteptăm la o confruntare frumoasă. Cu siguranță, pentru doi dintre jucătorii noștri va fi specială.

Hai Poli!