FC Olt - ACS Poli 1:1 (0:0)

Nu mai răsare nici cum soarele în acest an pentru noi și prezentul este foarte sumbru. Personal, nu pot să-mi explic cauzele acestui retur dezastruos până acum, dacă practicăm un joc mai slab, sau pur și simplu nu mai avem norocul din tur.

Velcea n-a riscat deloc și a trimis în teren o echipă tipică pentru cum a jucat în tur, iar în ciuda celor 3 absențe din apărare, aceasta nu a fost mai slabă ca în celelalte meciuri. Poli a dominat o bună parte din joc și își poate trece în cont primele două ocazii mai notabile. Mai întâi Szekely este blocat în careu, iar mingea sare în lateral la Goge, care nu știu dacă a văzut că are spațiul porții, dar trimite mingea în paralel cu aceasta. Aceasta se întâmpla în minutul 10, iar spre minutul 20, Trandu își încearcă șutul de la distanță și ratează de puțin.

Gazdele sunt cei care reușesc însă cea mai mare ocazie a reprizei, chiar la faza următoare, când apărarea nu se sincronizează cum trebuie, permițând unui atacant să scape în colțul careului și să șuteze. Mingea, din fericire, lovește transversala. Jocul se liniștește puțin, iar în minutul 36 Trandu centrează excelent din lovitură liberă, Miculescu se desprinde de fundaș și înscrie cu capul. Golul, însă, este anulat.... pentru un motiv necunoscut.

Velcea schimbă chiar la pauză, introducându-l pe Bărbuț în locul lui Goge, care a bifat încă o prestație neconvingătoare. Repriza începe foarte bine pentru noi, cu câteva acțiuni la poarta oltenilor. Prima acțiune notabilă este o combinație pe stânga, urmată de o pătrundere din lateral a lui Nanu dacă nu mă înșel, care pasează spre centrul porții unde se afla Bărbuț pentru o simplă formalitate. Mingea este însă blocată de primul fundaș de pe traseu. Jocul rămâne în jumătatea adversă, iar în minutul 50 Trandu are o recuperare frumoasă, face o piruetă, urcă, dar șutul este slab. Următorul moment important se petrece în minutul 58, când Bărbuț insistă pe dreapta, centrează, iar mingea lovește mâna unui fundaș aflat în interiorul careului. Bate Szekely: slab, plasat, telefonat...

Și așa se face ca după o oră de dominare, cu două momente în care puteam să deschidem scorul, dar n-am făcut-o din diverse motive, să primim și lovitura definitivă. Gazdele primesc o lovitură liberă din poziție bună. Se bate bine, zidul nu prea sare, iar mingea intră în poartă aproape de bara de la colțul lung. Nu știu dacă alt portar ar fi parat mingea, dar cu siguranță lovitura liberă nu l-ar fi prins ca pe Kirev, la 2 metri ieșit din poartă și fără reacție.

Jocul nostru se rupe complet, iar schimbările făcute nu ajută cu nimic, mai ales prima, pe care nu o înțeleg, decât în cazul unor probleme medicale: Dina îi ia locul lui Boldea. Nu că acesta din urmă ar fi avut cel mai bun meci al său, dar în momentele următoare nu am avut un jucător care să dea încredere că poate să întoarcă jocul. Dina a fost practic invizibil, iar Szekely a avut o zi înspăimântătoare. Nu doar că a ratat tot ce a putut ca în tot acest retur, dar nici mingea nu a putut să o controleze cum trebuie.

În timp ce noi ne chinuiam să controlăm balonul, gazdele au avut mai multe ocazii pe contra-atac. Am s-o menționez doar pe cea mai mare, când apărarea noastră n-a avut puterea să se replieze, iar adversarii au scăpat 2 contra 2, unul dintre aceștia fiind Kirev, care a ieșit foarte bine și a reușit prima lui paradă de nici nu mai știu când.

Ultimele minute ne mai apropie de poarta oltenilor, dar mai toate acțiunile se finalizează cu faze fixe bătute prost... Un pic de noroc ne surâde chiar la final când Poparadu face cel mai bun lucru al său din acest retur și obține un penalty! Bate Trandu, care după ce este încurajat în cel mai evident mod posibil de către 3 coechipieri, îl execută elegant pe portarul oltenilor.

N-am să caut cauze sau soluții, pentru că dacă am fi bătut 2-0 nu s-ar fi plâns nimeni, deși situația în teren n-ar fi fost alta. Mă limitez doar la evoluția individuală a jucătorilor. Trandu este omul meciului și a arătat că și-a primit postul de titular pe merit în fața lui Petre. Nu doar că a avut mai multe ocazii decât atacanții, dar a jucat bine și cu mingea și la construcție. Doar cornerele ar trebui să nu le mai dea direct la portar.... Colegul de lângă el, Poparadu, a avut aceiași evoluție deosebit de neinteresantă. Ceilalți doi remarcați pozitiv sunt Bărbuț și Miculescu. Al doilea a fost solid în apărare cu o singură excepție și a și marcat. Primul a fost din nou o prezență plăcută și cred că a demonstrat că merită să-i ia locul lui Goge. E mult mai prezent în joc și chiar de nu totdeauna creează pericol, e bun și la recuperare. Remarcații negativ sunt doi: Szekely și Kirev, de care am spus deja. Nu înțeleg de ce a fost introdus bulgarul când nu exista nici un motiv obiectiv împotriva titularizării lui Pap. Mai vreau doar pe Bălace să-l menționez, care nu știu de ce a lipsit până acum. În prima repriză a fost foarte util jocului, dar apoi s-a stins complet.

Nu știu ce să scriu de încheiere, rămân doar cu imaginea încurajărilor date de către ceilalți coechipieri lui Trandu la executarea penalty-ului. Sunt aceeași echipă ca în tur. Nu știu ce anume s-a schimbat, dacă s-a schimbat ceva, dar ei merită în continuare aceleași încurajări.

Poli: Kirev (5) - Nohai (5,5), Miculescu (6), Redjepi (5,5), Bălace (5,5) - Goge (5), Poparadu (5,5), Trandu (6,5), Nanu (5,5) - Szekely (3,5), Boldea (5,5)

Schimbări:

Bărbuț (5,5) pentru Goge (min 45)
Dina pentru Boldea (min 68)
Boștină pentru Nanu (min 74)

ASU Poli - Ictar-Budinț 5:2 (2:0)

Meciul din această zi a fost foarte palpitant, adversarul fiind unul pe măsură. Primele 40 de minute în special, au fost foarte echilibrate, cu faze de la o poartă la alta. Chiar de Poli a controlat jocul și a avut câteva ocazii bunicele prin Marchiș, oaspeții au avut contra-atacuri tăioase, profitând de neînțelegerile cuplului de fundași centrali Obrejan-Hușanu. Astfel s-a produs cea mai mare ocazie, la mijlocul primei reprize. Burtic parează în fața unui atcant scăpat singur, mingea ajunge tot la un adversar, iar șutul acestuia este scos in extremis de pe linia porții!

Violeții se răzbună, dar mai întâi Marchiș ratează chiar la faza următoare, pentru ca apoi Nicolaie să trimită pe lângă dintr-o poziție bună. Emoțiile sunt descătușate în minutul 34. Burtic prinde o minge pe atacul advers și degajează excelent. Marchiș își face mingea perfect și scapă singur spre primul gol. Poli își continuă jocul foarte bun și până la pauză reușesc să își dubleze avantajul, trecând de puțin să înscrie chiar și golul 3. Golul al doilea vine după o centrare a lui Popoviciu. Ilie trimite foarte bine cu capul, dar transversala se opune. Nicolaie însă e pe fază și înscrie.

La reluarea meciului în repriza secundă, vine și al treilea gol, Popoviciu plasând o minge în plasa porții, ce i-a revenit după un șut blocat al lui Marchiș. Meciul părea deja câștigat mai ușor decât ne-am fi așteptat, dar istoria acestuia se complică un pic. La un atac prelungit al oaspeților, Hușanu are o reacție inexplicabilă și oprește mingea cu mâna, lăsându-și astfel echipa în 10 oameni și cu un penalty transformat de către adversari.

Aceștia puteau profita de situație, dar egalitatea numerică se restabilește destul de repede. La o combinație frumoasă între Ilie și Rotariu, portarul iese la întâmpinarea primului, dar atinge și el mingea cu mâna, în afara careului, în postură de ultim apărător. Ba mai mult, și portarul de rezervă este eliminat până la urmă, agățându-i picioarele lui Marchiș care a scăpat singur (la fel ca la primul gol) și l-a driblat. Tot el transformă penalty-ul rezultat.

Ilie, care a jucat excelent azi, a avut onoarea de a înscrie ultimul gol al Politehnicii. Scorul, însă a fost definitivat de oaspeți, din cauza unei greșeli a lui Burtic, care a alunecat în momentul în care a încercat să dribleze jucătorul venit la întâmpinare.

Poli a jucat foarte bine astăzi și și-a creat multe ocazii prin combinațiile mijlocașilor și valoarea tehnică a golgheterului Marchiș care a destabilizat apărarea adversă prin preluările sale. Singura slăbiciune a fost mijlocul apărării. Cel mai mult mi-a plăcut Ilie, care chiar azi și-a aniversat ziua de naștere, purtând și banderola de căpitan. Împreună cu Lazăr au format un flanc stâng de excepție, iar în atac a contribuit foarte bine la construcție. Mi-a plăcut în repriza a doua și de Florea, care a urcat în atac. Rotariu, Popoviciu și Marchiș deja nu mai au nevoie de nici o laudă, având aceleași prestații bune meci de meci. Nicolaie a fost un pic cam șubred în atac.

Jocul de azi a fost un bun antrenament pentru meciul cel mai important al returului, la liderul Racovița, de etapa viitoare.

ASU Poli: Burtic - Florea, Hușanu, Obrejan, Lazăr - Popoviciu, Gălan, Rotariu, Ilie - Marchiș , Nicolaie

Schimbări:

Radovancovici pentru Obrejan
Maranescu pentru Lazăr
Chizoșan pentru Nicolaie
Luchin pentru Marchiș

ACS Poli - Corona Brașov 1:2 (0:0)

Uneori joci bine și nu câștigi, alteori joci prost și câștigi, dar există și momente în care joci prost și nu câștigi. Cred că am avut parte din fiecare dintre aceste senzații în acest debut de retur, deși din păcate câștigatul și jucatul bine nu s-au întâlnit deloc. Cu puțină perspectivă, ne putem da seama că avem doar două puncte mai puțin față de aceeași perioadă din tur, dar așteptările erau altele acuma și lipsa de voință din multe faze ale jocului trebuie să dea de gândit celor însărcinați cu această activitate.

Astăzi am avut parte de un meci anost, cu vreo cinci momente cheie. Primul a fost eliminarea lui Șeroni, din minutul 35. Acesta încasase un galben absolut inutil cu un sfert de oră înainte și apoi a ales să se riște la o intrare prin aluncare în marginea terenului care nu i-a ieșit. De ce brașovenii fuseseră iertați la cel puțin două acțiuni asemănătoare în acest interval de timp e treaba lui Colțescu să explice, cert este că Șeroni a oferit pretextul necesar și și-a lăsat echipa în inferioritate numerică. Jocul nu s-a schimbat însă, astfel că prima repriză și-a trecut în cont doar două lovituri de cap trimise pe spațiul porții, câte una pentru fiecare formație, și ambele în ultimele cinci minute.

Al doilea moment cheie a reprezentat deschiderea scorului, din minutul 80. Atunci, o fază care nu anunța mare lucru l-a găsit pe Coman în careu, fundașii noștri nu au putut să-l închidă, iar în ciuda paradei frumoase a lui Pap, balonul a sărit la alegere pentru unul din doi jucători adverși aflați cu poarta goală în față. Ene a marcat. Aș remarca însă înainte de gol o scenă care a evidențiat cu câtă rea-intenție s-a prezentat Colțescu astăzi pe Dan Păltinișanu, căci după ce Marovic a fost împins în față de un adversar și s-a tăvălit puțin pe jos, centralul i-a dat galben jucătorului nostru pentru proteste și l-a ținut mai bine de un minut pe margine, garantând astfel că Poli avea doi jucători în minus pe teren.
Din nefericire, reacția alb-negrilor nu a fost una bună, căci în minutul 82 oaspeții au scăpat pe contră pe flancul nostru drept, tot prin Coman, acesta a centrat din careu și Marovic s-a întins să ia mingea din calea altui jucător brașovean, însă tot ce a reușit a fost s-o trimită în proprie poartă. Aceasta eroare s-a dovedit decisivă, dat fiind golul marcat pe final de Poli. Până atunci însă am mai beneficiat de o mare ocazie (de fapt prima a meciului), când Bărbuț a fost deschis pe dreapta, a trecut de un jucător, a intrat în careu și a trimis către Dina, mingea a ajuns la Boldea iar șutul acestuia a lovit din plin bara. Primul nostru gol al returului a venit în minutele de prelungire, după ce și Corona a rămas în zece, din bocancul lui Boldea, care a profitat de intrarea prin alunecare hazardată a unui adversar și a șutat din marginea careului, fără șanse pentru portarul brașovean. N-a fost însă suficient, iar rezultatul final ne trimite într-o zonă a potențialului obscur.

Următoarele etape sunt esențiale pentru conturarea destinului nostru de club de Liga 1. Velcea nu s-a mai aflat sub o asemenea presiune a rezultatelor până acuma (exceptând finalele de Cupă pierdute), astfel că are multe de dovedit. Cele dintâi măsuri luate ar trebui să constea în regândirea primului unsprezece. Există, din păcate, fotbaliști care în acest retur (și nu numai) sunt deosebit de restanți. Goge, Szekely, Poparadu, Nanu sunt printre ei. Despre inconstanța și iresponsabilitatea lui Șeroni ce s-ar mai putea spune? Nici Nohai nu este mult mai presus față de acest grup. În rest, nou veniții Dina și Ov. Petre nu și-au adus încă niciun aport concret jocului nostru.

Ar fi interesant un schelet cu Trandu la mijloc, cu Boștină în atac alături de, aș zice, Dina, cu Bărbuț drept jucătorul de viteză care ne lipsește așa de mult în flanc, alături de certitudini precum Boldea și Petrovic. Și revenirea lui Bălace ar fi o opțiune rezonabilă. Este evident că nu există vedete în formația actuală, ceea ce înseamnă că este esențial să ne creăm avantajul din teren prin forța echipei, nu indvidualisme. Momente nu funcționează și nu știu cât timp mai are Velcea să întoarcă lucrurile.

Poli: Pap (6) - Nohai (5), Petrovic (5,5), Șeroni (3), Marovic (4,5) - Goge (5), Poparadu (5,5), Trandu (5,5), Nanu (5) - Szekely (5), Boldea (6,5)

Schimbări:

Dina (5,5) pentru Goge (min 45)
Boștină (5,5) pentru Szekely (min 68)
Bărbuț pentru Trandu (min 74)

Bazoş - ASU Poli 2:3 (1:2)

În sfârșit am avut parte de o zi de primăvară decentă și care ne-a oferit pe lângă ceva soare și o confruntare fotbalistică plăcută între ocupantele locurilor 2 și 3 din seria a treia a ligii a cincea. Cu toate acestea, începutul meciului ar fi arătat că diferența între echipe e prea mare, Poli reușind foarte repede să conducă cu 2-0.

Rotariu a fost pentru prima dată într-o deplasare cu ASU Poli și acest lucru s-a văzut, el fiind omul meciului. Dar mai întâi Gălan l-a lansat pe Marchiș, care a rămas într-o confruntare unu la unu cu portarul advers. Învingător a fost atacantul nostru, care a tras cu sete, în timp ce portarul s-a culcat la pământ. După cum spuneam etapa trecută, fazele fixe pot fi cheia succesului, iar în acest meci am avut parte de mai multe lovituri libere, toate executate foarte bine de Rotariu, precum cea de la golul al doilea, înscris de Gălan cu capul.

Aș spune că Bazoșul a clacat în fața mizei și probabil în fața publicului numeros strâns în jurul terenului, pentru că după acest început dezastruos, au revenit încet în joc, pe care au ajuns chiar să-l controloze. Astfel, chiar pe finalul reprizei a venit și primul gol al gazdelor, precum și primul gol primit de Poli în acest retur. Apărarea a făcut un marcaj cam slab la un corner. În prima fază mingea a fost trimisă în transversală, apoi tot un jucător al Bazoșului a avut prim planul și a împins-o în poarta goală. Poli a mai avut o fază frumoasă înainte de aceasta. La o pasă filtrantă, jucătorii adverși s-au oprit pentru ofsaid la Popoviciu, dar acesta n-a urmărit balonul, iar Rotariu a profitat, a urcat cu mingea, dar a șutat în portar. Tot el a recuperat înspre corner, a pasat cu călcâiul, dar faza s-a stins după centrare.

Repriza a doua a început tot cu o ușoară dominare a gazdelor, care au și avut primele ocazii. Poli a revenit însă, dar parcă nu la fel de eficient, chiar și aportul lui Rotariu scăzând destul de mult. Au fost mai multe lansări, oprite însă de tușier pentru ofsaid. Cea mai mare ocazie i-a aparținut lui Marchiș, care a şutat direct în portar din poziţie bună. Tot el a făcut o preluare senzațională după o minge lungă a lui Rotariu, și-a fentat adversarul și... nu a șutat, preferând să paseze în lateral.  În fine, Ilie reușește să scape de ofsaid, iar portarul iese total neinspirat. Mijlocașul polist dă dovadă de seninătate și lobează direct spre poartă, pentru 3-1.

Meciul părea câștigat și se liniștește. Codrea face mai multe schimbări, printre care și pe cei doi atacanți, iar jocul devine cam haotic. În acest context, Bazoșul reușește să înscrie din nou, când mai erau în jur de 8 minute de joc. Se simte o ușoară teamă de egalare, dar din fericire, gazdele nu mai izbutesc nimic și pe fondul unei presiuni a publicului, iar totul se încheie cu bine.

A mai rămas doar o etapă de trecut până la confruntarea cu liderul.

ASU Poli: Burtic - Florea, Huşanu, Obrejan, Lazăr - Popoviciu, Gălan, Rotariu, Ilie - Marchiş, Nicolaie

Au mai intrat: Făgeţan, Mărăndescu, Feher și Maranescu

ASU Poli - Leucușești 7:0 (3:0)

Într-o zi friguroasă de martie, Poli s-a reîntors pe propriul teren într-un meci câștigat fără nici o emoție, controlat aproape în totalitate. Marchiș, Rotariu, Făgețan și Gălan au fost principalele pericole pentru poarta adversă în prima repriză. Primul semnal de alarmă a venit aproape de minutul 15, când Făgețan și apoi Rotariu l-au pus în valoare pe portar, ale cărui intervenții au făcut ca scorul să nu fie decât 3-0 la pauză. Gălan a înscris de două ori cu capul direct din corner, iar Marchiș a înscris și el, lansat de Rotariu. Aparent, stăm bine la fazele fixe și ar putea fi o armă decisivă în meciurile următoare. Au avut și oaspeții două ocazii, nefructificate însă, cea mai mare fiind o lovitură liberă trecută puțin pe lângă poarta lui Burtic.

Repriza secundă a fost total la discreția violeților, care au mai marcat de încă patru ori. De scos în evidență este golul 5, o lovitură liberă marca Rotariu, trimisă direct în vinclu, spre deliciul publicului. Au mai înscris Florea și Marchiș de două ori pentru a completa hat-trick-ul.

Nu sunt prea multe de spus despre evoluția de azi, în general întreaga echipă s-a mișcat bine. Mă îngrijorează puțin forma lui Popoviciu. N-a jucat prost, dar nici nu a fost la nivelul arătat în tur. E un start bun de retur, cu două victorii de rodaj înaintea unei serii decisive pentru promovare - Bazoș, Ictar-Budinț și Racovița - în care elevii lui Codrea și Foale trebuie să arate și să dea mult mai mult.

ASU Poli: Burtic – Maranescu, Obrejan, Hușanu, Lazăr - Gălan, Rotariu, Popoviciu, Ilie - Făgețan, Marchiș.

Au mai intrat: Șerban, Feher, Nicolaie, Florea

ACS Poli - Dacia Mioveni 0:0

Lucrurile continuă să meargă cât se poate de greoi la Poli. Astăzi, sub privirea mereu tenacelui Gh. Chivorchian și pe un frig deosebit de antipatic, alb-negrii nu doar că nu au putut învinge Dacia, dar nici n-au părut să aibă vlaga necesară să lupte până în ultimul minut pentru victorie. Schimbările făcute peste iarnă și pregătirea din această perioadă nu par să dea deloc roadele scontate, căci dincolo de toate, jocul echipei este departe de a fi inspirațional.

Debutul partidei, aș spune, a aparținut oaspeților, care au ținut binișor de minge și nu ne-au oferit multe oportunități de construcție. Ov. Petre a încercat să împungă o minge către poartă în minutul 10, dar portarul advers a reținut fără mari probleme, înainte ca echipa din Mioveni să fie extrem de aproape de gol în două rânduri. Prima oară o minge lungă a trecut peste apărarea noastră. Șeroni și Bălace nu au închis bine culoarul atacantului advers, acesta a șutat din poziție de singur cu portarul, Pap a reușit să devieze puțin mingea, însă fără intervenția lui Șeroni aceasta ar fi intrat oricum în poartă. A doua fază a fost consecința unei neînțelegeri defensive, prin minutul 21, când Pap și fundașii lui centrali au permis oaspeților să pună mingea jos în careul mic, șansa fiind de partea noastră, căci aceștia din urmă nu au continuat prea inspirat acțiunea.  Chiar dacă echilibrul partidei s-a schimbat ulterior, Poli nu și-a creat nicio mare ocazie până în minutul 40. Atunci, Dina a întors mingea pe lângă doi adversari, a rămas singur cu portarul în cincisprezece metri și a tras...mult peste. Șeroni a fost și el aproape de gol în minutul 45, la un corner, însă mingea a fost salvată de pe linia porții, astfel că scorul a rămas egal la pauză.

Repriza secundă, deși dominată de alb-negrii, a fost una deosebit de slabă, cu puține ocazii și chiar mai puțin fotbal de calitate. Oaspeții au fost aproape de a profita de o stângăcie în apărarea noastră, dar Pap a fost la post, în timp ce Poli s-a chinuit să construiască ceva - fără succes. Nici schimbările nu au revitalizat deloc jocul nostru, astfel că rezultatul final nu ar de ce să mire prea mult.

Ce-ar mai fi de zis? Au fost câțiva jucători care au muncit bine, precum Boldea, Ov. Petre și Dina, chiar și Șeroni sau Bălace ar putea fi trecuți pe această listă, dar în plan ofensiv pur și simplu nu s-au legat lucrurile. Îmi pare dificil însă să reconciliez stângăciile și impreciziile unor jucători (gen Șeroni, Petrovic sau Poparadu) cu efortul pe care aceștia îl depun.
Din acest motiv e greu de zis ce soluții pot fi găsite pentru a schimba jocul fără perspective pe care l-am etalat în acceste două etape - problema pare a fi, oarecum, fundamentală. La fel a fost însă și debutul turului, după care situația s-a așezat, deci poate se va întâmpla ceva în acest gen. Căci altfel mă întreb cum s-a efectuat pregătirea de iarnă, de jucătorii par așa de vlăguiți.

Poli: Pap (5,5) - Sakir (5,5), Șeroni (5,5), Petrovic (5,5), Bălace (5,5) - Dobricean (5,5), Poparadu (5), Ov. Petre (6), Nanu (5) - Dina (5,5), Boldea (5,5)

Schimbări:

Trandu (5) pentru Dobricean (min 52)
Boștină (5) pentru Poparadu (min 52)
Enciu pentru Dina (min 72)

Liebling - ASU Poli 0:3 (0:1)

Codrea debutează ca antrenor cu o victorie. Cu Burtic, Gălan și Făgețan dintre noile achiziții în primul 11, Poli a reușit o victorie așteptată, 3-0 în deplasare la Liebling, marcatori fiind Marchiș, Gălan și Popoviciu.

Din păcate, ziua nu a fost completată și cu o mult dorită înfrângere a liderului Racovița care a primit vizita celor din Bazoș, cu toate că oaspeții, cam singurii adversari care le-ar fi putut pune probleme, au condus la pauză cu 1-0. Scorul final a fost însă 2-1 pentru gazde, dar poate surpriza se va ivi din altă parte.

Până atunci, rămânem datori cu o cronică adevărată pentru etapa viitoare.

UTA - Poli 1:0 (0:0)

Meci slab făcut la debut de alb-negri, pedepsiți tocmai pe terenul rivalei de pe Mureș, care pune în oarecare perspectivă pregătirea făcută în această iarnă, precum și mutările efectuate în lotul Politehnicii. E drept că partida putea liniștit să se termine la egalitate, căci în special după deschiderea scorului și a trecerii în superioritate numerică pe teren, gazdele au preferat să se apere și au fost foarte aproape să se frigă - dar imprecizia noastră le-a surâs.

După aspectul debutului de meci, nu era chiar de așteptat ca acesta să se termine astfel. Nici nu trecuseră treizeci de secunde, că Nanu a scăpat pe stânga, a înaintat cu mingea la picior până în careu, dar șutul său a fost respins cu picioarele de portarul Amadio. Două minute mai târziu, Szekely se luptă și păstrează posesia mingii, scăpat spre poartă, o împunge mai mult decât o șutează din marginea careului, însă numai grație intervenției aceluiași Amadio nu are loc deschiderea de scor. Din păcate cam aici s-a sfârșit elanul Politehnicii, care mai ales după minutul 10 au predat tot mai mult din inițiativă. Pe acest fond au apărat și ocaziile gazdelor, prima prin Laso, care a profitat de neatenția defensivei noastre la o aruncare de la margine, a ajuns în careu, dar și în unghi, iar șutul său a sfârșit în plasa laterală. Mai importantă a fost șansa din minutul 20, când același Laso a profitat de intervenția indecisă a lui Pap, a trimis mingea către un coechipieri la bara a doua, acesta trimițând însă pe lângă din doar câțiva metri. Tot arădenii au fost mai aproape de gol doisprezece minute mai târziu, când la o centrare de pe dreapta apărării noastre, un atacant al celor de la UTA s-a ridicat peste Marovic, a trimis cu capul, Pap reușind să se evidențieze printr-o paradă frumoasă. Culmea este că în ciuda letargiei din jocul nostru, Poli ar fi trebuit să intre în avantaj la pauză. Chiar în minutul 44, Nanu a executat un corner, mingea a ajuns la Șeroni, acesta a șutat din întoarcere și balonul a intrat în poartă, bară-gol. Din păcate, arbitrii au avut ceea ce mi s-a părut a fi falsa impresie că Petrovic ar fi atins balonul, căci chiar dacă sârbul se afla în ofsaid, nu a avut deloc un rol decisiv în deznodământul fazei.

Oricum, meciul era deschis și după cursa impozantă a lui Goge din minutul 50, ai fi zis că poate s-a spus ceva la cabine. Acest lucru este în continuare posibil, însă Poli și-a îngreunat semnificativ jocul în următoarele trei minute. Întâi, Ovidiu Petre a pierdut ușor o minge la mijloc, Laso a pornit-o spre poartă, a tras de la vreo douăzeci și cinci de metri, balonul s-a îndreptat spre rădăcina bării de unde Pap a reușit să o devieze, însă nu în afara cadrului porții: 1-0. Apoi, la nici un minut după gol, Nohai a făcut o preluare greșită în jumătatea adversă, a împiedicat un arădean care totuși a reușit să continue jocul, faza s-a terminat cu un șut în plasa laterală și al doilea galben pentru fundașul nostru de bandă. Culmea este că deși în zece, Poli a părut să vrea ceva mai mult să revină pe tabelă, însă fără idei clare de joc și în general cu mingi aruncate pe vârfuri. A fost nevoie să mai treacă aproape jumătate de oră până ca alb-negrii să-și creeze o șansă de gol (șutul de la distanță al lui Petre nu l-aș contoriza), dar ce șansă și-au creat atunci: Dina, la una din cele două atingeri utile de balon, a trimis o pasă filtrantă către Szekely, acesta a trecut de portar, însă în loc să plaseze mingea, a trimis în primul și singurul fundaș care stătea între el și poartă. Boldea și-a încercat norocul în minutul 85 după o recuperare frumoasă a debutantului Bărbuț, trimițând din voleu pe lângă, înainte ca ultima mare ocazie să-i aparțină lui Dina, care a ciupit o pasă proastă înapoi a căpitanului arădenilor, dar a avut ghinionul ca Amadio să aibe o mână întinsă. Și așa s-a terminat.

Din păcate nu sunt prea multe aspecte pozitive de remarcat din acest joc. Pap, debutant la rândul lui, n-a fost rău, chiar de degajările sale lasă de dorit, a avut câteva indecizii și poate trei centimetri în plus ne salvau astăzi de înfrângere. Șeroni mi-a plăcut cel mai mult, și autor al unui gol anulat, și zeu în apărare, genul de jucător care este 100% risc și sacrificiu - de bine și de rău. Nici de Boldea nu-mi este rușine, care a muncit cât pentru toți ceilalți jucători de la mijloc în sus, însă marele nostru minus a constat în jocul de construcție. După ce în prima repriză mai toate fazele s-au lucrat cu mingi lungi, pierdute în lipsa unui vârf de talia lui Boștină, în a doua, când am avut și mai multă posesie, ne-am lovit mai acut de pasele imprecise, preluările largi și generala lipsă de idei a jucătorilor.
Să ne uităm în special la Ovidiu Petre, de la care erau destule așteptări: acesta a reușit câteva recuperări utile, dar a și pus echipa adversă pe contră în mai multe rânduri, unul dintre care s-a dovedit decisiv. Mi-a fost în special greu să înțeleg de ce era mereu nevoie de trei atingeri pentru a controla o minge. Poparadu, alături de el, nu a fost mult mai presus, în vreme ce jucătorii din flanc, Goge și Nanu, au făcut fiecare câte o fază și cam atât. Asta când nu iroseau faze fixe. În apărare, Nohai a fost prins cu garda jos de două ori și a plătit cu vârf și îndesat, în vreme ce Marovic și Petrovic au fost cât de cât rezonabili, în ciuda anumitor scăpări (tehnice sau nervoase, de la caz la caz). Vârful dedicat, Szekely, părea mereu nemulțumit de calitatea serviciilor, în vreme ce jucătorii introduși de către Velcea nu au adus schimbarea la față pe care ne-o doream.
Mi-e greu să zic ce putem face în acest moment, decât să ne rededicăm cauzei și să ne dorim cu adevărat să câștigăm. Nu este suficient să iei doi foști jucători de Liga 1, să te plimbi prin Turcia, și să te aștepți ca adversarii se dea la o parte. Sper că în pofida declarațiilor, Velcea&co nu se cred gata promovați - fiindcă nu este deloc așa.

Poli: Pap (6) - Nohai (4), Șeroni (6,5), Petrovic (5,5), Marovic (5,5) - Goge (5), Ov. Petre (4,5), Poparadu (5), Nanu (5) - Szekely (5,5), Boldea (6)

Schimbări:

Dina (5) pentru Nanu (min 58)
Trandu pentru Poparadu (min 66)
Bărbuț pentru Goge (min 77)

Avancronică: UTA - Poli

E greu când ai 3 luni să te pregătești pentru următorul meci oficial, mai ales când e vorba de o confruntare cu UTA. Indiferent de care este opinia suporterilor legat de acest meci, pentru jucători cu siguranță că are o încărcătură specială. E un meci mai mediatizat ca oricare altul din acest sezon, așa că orice prestație notabilă poate însemna mult în cariera lor. În plus, pentru mulți dintre ei, meciul din tur a fost meciul cu cel mai numeros public în care au jucat, chiar de au fost numai câteva mii.

A fost și un cantonament lung, cu multe meciuri de pregătire, în care fiecare a dat tot ce a putut pentru a demonstra că merită să fie în echipă. Așa că, pe undeva, era de așteptat rezultatul din ultimul amical, în ciuda unei sesiuni de pregătire aproape perfectă. Sper doar că acest simptom psihologic să nu apară și vineri, sau să fie trecut cu bine. Un eventual gol rapid ar putea aduce descătușarea a 3 luni de pregătiri și așteptări.

Cam acesta cred că e singurul impediment în drumul spre victorie, poate și blazarea, dar nu cred că e cazul. Cât despre echipă, sunt convins că Velcea va introduce același prim unsprezece ca în ultimele amicale (dacă nu vor fi probleme medicale). A fost o campanie de pregătire prea riguroasă ca să fie loc de surprize. Așadar Pap și Goge vor fi cei doi jucători sub 21 de ani din teren. Mă aștept chiar și la aceleași schimbări, deci probabil vom asista la debutul lui Bărbuț în liga a doua.

Sper ca la final să nu discutăm decât despre eroii acestui meci.

Hai Poli! Succes!

Amical: ACS Poli - FC Botoșani 0:2 (0:2)

Am avut parte de o repetiție nereușită înainte de debutul returului. Poli a evoluat cu ceea ce probabil se va dovedi a fi primul unsprezece în meciul cu UTA, însă a făcut-o fără pasiune sau idei precise de joc.

Îndeosebi prima repriză a fost una ternă pentru noi, iar oaspeții au profitat de marcajul larg din apărarea alb-negrilor, ca să înscrie la singurele lor ocazii. La prima, o acțiune plecată de la mijloc a fost finalizată cu un șut spectaculos, din zona stângă a apărării noastre, unde nu s-a regăsit titularul postului de astăzi, Nohai. La a doua, o fază suspectă de ofsaid, Șeroni nu și-a marcat bine adversarul și Pap, din nou, a fost fără șansă.

Poli n-a avut decât o mică ocazie în prima repriză, la un corner și o lovitură de cap a fundașului central numit mai sus. Chiar dacă în mitanul secund jocul a fost ceva mai bun, mai ales în urma a trei schimbări importante (Bărbuț, Trandu și Szekely pentru Goge, Poparadu și Dina), n-aș putea enumera mai mult de două acțiuni de poartă periculoase, anume un șut frumos de la distanță al lui Trandu, parat de portar, și o lovitură de cap a aceluiași Șeroni, dar de puțin pe lângă. Ar mai rămâne de menționat doar încă o dată fundașul nostru central, căci cu un sfert de oră rămas de jucat a văzut al doilea galben și a fost obligat să părăsească terenul.

Nu mă hazardez să judec forma echipei după un singur meci văzut, dar sentimentul e puțin asemănător cu cel avut înainte de turul campionatului: că avem o formație fără incisivitate. Dina, care nu a marcat de când e la Poli, a fost invizibil în prima repriză, și dacă așa arată la trei sfert din capacitate, mă tem că nu putem avea prea mari așteptări de la el - prin comparație, Szekely este considerabil mai util. Goge a fost punctul terminus al mai multor acțiuni de atac, în timp ce Poparadu a evoluat foarte defensiv, acestea fiind în principiu motivele pentru care nu am pus deloc în pericol poarta adversă. La o adică, nici despre Nanu nu pot spune nimic pozitiv, doar că în repriza a doua a avut totuși câteva acțiuni rezonabile. Defensiv nu înețelg prea bine de ce a fost titularizat Nohai pe stânga, iar agresivitatea excesivă a lui Șeroni, respectiv nervozitatea lui Petrovic nu inspira prea multă încredere.

Apreciez pozitiv prestația lui Boldea, care a muncit cel mai mult din echipă, precum și jocul lui Ov. Petre - destul de sigur și inspirat. Cea mai mare surpriză a reprezentat-o însă evoluția lui Bărbuț, care dacă ar putea susține nivelul arătat, ar putea curând să ia locul lui Goge din echipă. Despre Pap sau Coca, portarii de astăzi, nu se pot spune multe lucruri, dar mai mult ca sigur cel dintâi va fi titularizat, dat fiind avantajul vârstei.

Sper totuși să evoluăm cu unsprezecele din repriza a doua în meciul cu UTA și, în orice caz, cu o atitudine mai sănătoasă. Vineri, așadar, la ora 18.00!

Poli: Pap - Redjepi, Petrovic, Șeroni, Nohai - Goge, Petre, Poparadu, Nanu - Boldea, Dina.

După pauză au intrat Coca, Bocșan, Bărbuț, Trandu, Lungu, Szekely și Enciu.

ASU Politehnica înaintea returului, redux

Echipa studențească a mai avut ieri un amical pe pregătire, cu Rapid Buchin, din liga a cincea cărășeană. A fost, însă, un meci fără istoric, Poli marcând de 10 ori, în timp ce oaspeții deloc.

Pentru că ultima postare am încheiat-o vorbind despre postul de portari, iată că în această săptămână a fost cooptat Paul Burtic, care la 29 de ani are experiență chiar și de liga a doua. Chiar de nu a avut ce apăra în meciul amintit, acestă mutare trebuie să astupe golul ce a cauzat atâtea probleme echipei în tur.

O altă venire, foarte interesantă, dar - nu înțeleg de ce - foarte puțin mediatizată, este cea a lui Sorin Brîndescu. Fost antrenor de juniori la Poli, precum și secund la naționala de juniori, va activa în calitatea de director sportiv al clubului, post din care se va ocupa de aducerea de noi jucători. Să fie acesta primul pas spre organizarea unei echipe profesioniste?

ASU Politehnica înaintea returului

Ieri seară echipa Politehnicii și-a prezentat lotul într-un meci amical împotriva unei echipe de tradiție a României, Olimpia Satu Mare, care actualmente este în liga a treia. Din păcate nu am putut fi prezent așa că nu mă pot pronunța asupra jocului, dar rezultatul final 0-0 sugerează lucruri bune.

Peste iarnă unii jucători au decis să părăsească echipa, dar numele importante au rămas. Mă gândesc la Obrejan, Lazăr, Popoviciu, Marchiș, Nicolaie, pe care i-am remarcat de-a lungul turului. În plus s-au alăturat niște "achiziții" notabile. De venirile lui Varga și Codrea cred că se știe deja, cu mențiunea că ultimul încă nu a spus un "da" hotărât, chiar de a jucat în amicalul de ieri. La mijloc va juca și Adrian Ilie, care a mai evoluat la Poli pe vremuri, fiind coleg de generație cu Torje. Fără îndoială că un jucător tânăr și de valoare ca el e foarte benefic echipei. De altfel, linia de mijloc arată foarte bine cu nume ca Ilie, Rotariu, Codrea și Popoviciu. Ar mai fi două nume de notat dintre noii veniți: Gălan de la Flacăra Timișoara și Nincsovics, care a jucat la UMT pe vremea când promova în prima ligă. A apărut și un portar nou - Jigum, dar rămâne de văzut dacă e soluția acestei mari probleme din tur.

Pe hârtie, echipa pare mai bună ca înaintea pauzei de iarnă, dar ne vom putea da cu părerea mai concret odată cu primele meciuri. Presimt că returul nu va fi la fel de monoton ca turul.

Meciuri amicale: Luceafărul şi Zrenjanin

După o pauză de iarnă lungă ca deobicei, Poli ne-a oferit o zi plină, cu două amicale în care i-am putut vedea pe toți componenții lotului la lucru. Primul meci al zilei a fost disputat împotriva colegilor de serie de la Luceafărul Oradea, în care am aliniat o echipă formată mai mult din jucătorii de rezervă, în timp ce titularii i-au îfruntat pe sârbii de la Banat Zrenjanin. Ambele meciuri au fost câștigate, cu 3-1, repsectiv 2-1, astfel că Poli își continuă jocul bun și seria invincibilității, ultima înfrângere consemnându-se în amicalul cu CFR Cluj, la începutul turului.

Jucătorul care m-a impresionat cel mai mult astăzi a fost Răzvan Trandu, care a și purtat banderola de căpitan în meciul cu Luceafărul. Acesta a pendulat excelent între atac și apărare, luptându-se pentru fiecare minge. A avut ghinion, însă, la un corner al oaspeților din prima repriză, când a lovit greșit balonul cu capul, trimițându-l direct în poarta lui Coca. Dar s-a revanșat în repriza a doua, marcând golul egalizator, după o incursiune pe centru și un șut plasat. Și colegul său de la mijloc, Artean, s-a prezentat exemplar, cu un joc ambițios, mult efort și recuperări reușite.

Media de vârstă a echipei din acest prim joc a fost foarte scăzută, mai ales din cauză că pe teren s-au aflat și câțiva dintre juniorii mai buni ai clubului. Bocșan și Todorov au fost titulari, iar în repriza a doua au intrat Bărbuț, Pleșcan și Balaure. Bocșan, fundașul central a intrat mai greu în joc, dar apoi a fost de netrecut, mereu lipit de adversar. Ba mai mult, efortul său a fost încununat cu un gol, reușit cu capul după un corner executat de Dobricean. De altfel cam toate cornerele și loviturile libere ale acestuia din urmă au fost periculoase. Din păcate pentru el, a fost nevoit să părăsească terenul accidentat, în urma unui fault al adversarilor. Todorov n-a jucat rău, dar e revenit după o accidentare și pare că are nevoie de mai multe meciuri în picioare. Sakir Redjepi a fost jucătorul cu mai multe meciuri din apărare și asta s-a văzut.

O mare dezamăgire a fost Enciu care a părut cam deconectat.

Al doilea meci a fost la alt nivel, cu un ritm mult mai alert. I-am putut vedea la lucru și pe noii veniți la club: juniorul Eduard Pap în poartă, Ovidiu Petre la mijloc și Mihai Dina în atac. Primul s-a prezentat foarte bine, chiar de oaspeții nu au avut mari ocazii, dar a ieșit hotărât când a fost nevoie. În plus, mi se pare că emană o siguranță remarcabilă pentru un portar de vârsta lui. E foarte probabil ca el să joace titulat în retur. Și Coca a avut un joc fără greșeli.

Aportul lui Ovidiu Petre a fost vizibil, jocul la mijlocul terenului e la o valoare superioară celei din tur, grație experienței sale și a siguranței în execuții. Mai ales avându-l și pe Bălace în aceeași linie, experiența celor doi îi poate trage și pe ceilalți jucători în sus. Mihai Dina, însă, nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Chiar de n-a jucat rău, acesta n-a reușit încă să înscrie până în momentul de față, deși azi a avut și unele ocazii foarte bune.

A înscris în schimb Șeroni, la o fază mai ciudată, când mingea respinsă aiurea de un fundaș advers a picat pe bară și apoi în fața lui, acesta împingând-o cu pieptul în poartă. În rest a jucat în stilul său, dar foarte sigur în apărare.

Foarte prezent în joc a fost Goge, ceea ce nu e o surpriză. La fel de nesurprinzător a fost și faptul că deși are talent și depune mult efort, multe din deciziile sale au fost mai neinspirate. Dar rămâne un jucător foarte important, care are numai de crescut.

De partea cealaltă, aș vrea să-l remarc din nou pe Nanu, care a jucat titular în primul meci și l-a înlocuit pe Bălace în al doilea. În fiecare joc are momente când pleacă cu mingea pe bandă și înșiră 3-4 adversari creând ocazii foarte periculoase. Cred că merită să joace mai des.

Golul victoriei din meciul cu sârbii a fost înscris chiar la ultima fază de Boldea, care ne-a amintit de ce este golgheter printr-un nou șut spectaculos.

După o asemenea zi, nu putem rămâne decât cu o impresie foarte bună, că echipa s-a întărit, grupul este foarte unit și jocul a crescut în calitate.

Echipa cu Luceafărul: Coca - Todorov, Miculescu, Bocșan, Redjepi - Nanu, Trandu, Artean, Dobricean - Szekely, Enciu. Au mai intrat: Kirev, Boștină, Bărbuț, Pleșcan, Balaure

Echipa cu Zrenjanin: Pap - Marovic, Șeroni, Petrovic, Nohai - Bălace, Petre, Poparadu, Goge - Boldea, Dina. Au mai intrat: Kirev, Nanu, Szekely, Trandu

Primele minute ale anului

Metaforic vorbind, că dacă anul ar fi cât o zi, tot ar fi trecut  o oră.

Am stat în poziția spectatorului inert, în expectațiune și sperând că viitorul se va contura cât mai curând și cât mai clar. Acuma, aproape de finalul lunii ianuarie, avem doar două certitudini la capitolul veniri: Mihai Dina și Ovidiu Petre. Cel din urmă a fost confirmat astăzi, după o tevatură mult prea lungă, precum recunoaște și el.

În rest, se anunțau câteva plecări, dintre care cele mai interesante ar fi fost ale lui Boștină și Daminuță. Jucătorilor li s-a sugerat, în principiu, să-și caute echipe pentru a prinde niște meciuri competitive. Până la urmă se pare că Boștină va rămâne, iar compartimentul ofensiv a fost întărit prin venirea lui Dina. Rămâne de văzut și la ce nivel se află O. Petre, dar sunt convins că în toată perioada în care s-a anternat alături de Poli, Velcea & co. au avut timp să știe cu ce au de-a face.

Parcă mai este însă loc de vreo două veniri - una prin compartimentul defensiv, alta pe banda dreaptă sau chiar încă o opțiune pentru atac. Nu există un entuziasm major în jurul a ceea ce se întâmplă actualmente la club, dar este prea devreme să judecăm calitatea muncii depuse în această pauză competițională. Să vedem, să vedem.

Lotul pentru Antalya:

Kirev, Coca si Gherasim (portari)
Nohai, Petrovic, Marovic, Miculescu, Redjepi, Seroni, Bocsan, Todorov (fundasi)
Nanu, Petre, Trandu, Balace, Goge, Poparadu, Dobricean, Barbut, Artean (mijlocasi)
Szekely, Dina, Boldea, Bostina, Enciu (atacanti)

Urările noastre

Aș vrea să zic că sunt multe de spus în această perioada. Dar parcă la fel de bine nu mă deranjează să spun că nu-mi displace liniștea. Clubul se află în expectativă pe piața transferurilor, se vehiculează nume interesante, însă mai e drum lung până la confirmări. Important este că se privesc lucrurile în perspectivă și jucătorii vor veni țintit pentru obiectivele conturate pe anul viitor.

Altfel, bilanțul prezentat azi scoate în evidență o necesitate despre care știam prea bine că există, aceea a finanțării. În timp ce domnul Robu încearcă să culeagă investitori din rândurile celor puțini, suntem confruntați cu realitatea că 95% din veniturile acestui al doilea semestru provin de la Consiliul Local și Consiliul Județean. Va să se zică, o situație mai puțin decât liniștitoare.

Dar acestea sunt gânduri pentru anul viitor. Până atunci, dat fiind că după toate aparențele am trecut cu bine și hopul acestui sfârșit de lume, ne rămâne să vă urăm Sărbători fericite și un an nou plin de împliniri!

4 decembrie 2012

În ultimii ani data de 4 decembrie a reprezentat mai mult decât o aniversare. A fost un simbol al luptei pentru recuperarea palmaresului, respectiv al luptei împotriva celor care s-au folosit de acesta în interesul lor și în defavoarea noastră. Mai mult decât atât, reprezintă o făclie ce pâlpâie în noapte, ca simbol al identității către care tindem.

Credința mea e că identitatea va fi regăsită și că lucrurile vor reintra în normal doar atunci când 4 decembrie va redeveni o celebrare a tradiției fotbalistice începută în urmă cu 91 de ani. La câți mai mulți și mai frumoși!

FC Bihor - ACS Poli 2:3 (1:1)

Așa se face că după un tur greu, ne-am permis un mic concediu ceva mai repede decât jucătorii lui Poli, astfel că ultima etapă a anului ne-a prins pe amândoi pe alte meleaguri. Vă rugăm, deci, să ne scuzați pentru o cronică mai subțire ca deobicei.

Trecuse o lună de la ultima deplasare a echipei, ceea ce, combinat cu câteva accidentări și terenul greoi cauzat de vremea ploioasă de dinaintea meciului, anunțau un meci greu pentru Poli. După un început bun al nostru, bihorenii sunt cei care deschid scorul în minutul 13, când apărarea a fost prinsă dezorganizat, iar Enciu a gafat lamentabil, doar ștergând mingea cu capul, lăsând-o atacantului advers care a și înscris. Din fericire, egalarea a venit repede 8 minute mai târziu. Petrovic a fost la capătul unei centrări din corner a lui Trandu, fundașul nostru înscriind cu capul al doilea gol al său din acest sezon.

După pauză, orădenii se află la cârma jocului, și au mai multe ocazii în primele 10 minute, punându-l la treabă pe Kirev în câteva rânduri. Portarul nostru, însă, a gafat în minutul 54, când n-a reușit să intercepteze o centrare, iar atacantul advers trimite cu capul în poartă, din spatele lui Sakir.

În mod ciudat, gazdele clachează în perioada următoare, permițându-ne să revenim în joc. Enciu este faultat în careu și obține penalty. În mod foarte surprinzător pentru mine, cel care execută este Trandu, iar acesta transformă printr-o scăriță marca Panenka. Tot noi rămânem la minge, apărarea adversă părând a fi în degringoladă, astfel că după o recuperare, Trandu avansează central, dar, în loc să-l deschidă pe unul din atacanții din față, acesta surprinde din nou, și înscrie cu un lob de la 20 de metri, văzându-l pe portar ceva ieșit.

Mai erau 25 de minute de joc, dar nimic remarcabil nu s-a mai întâmplat, astfel că Poli își consolidează locul promovabil pentru o iarnă liniștită, la 6 puncte de locul 3, încheind turul neînvinsă, cu 7 victorii și 5 egaluri. Bravo!

Deși nu mă prea pot exprima asupra calității jocului deoarece am văzut meciul pe sărite, e clar că vedeta a fost Trandu cu o dublă și o pasă de gol, ceea ce reprezintă și o încununare a intuiției și răbdării lui Velcea care l-a tot titularizat, în ciuda unor prestanțe mai puțin reușite. Am remarcat din nou voința lui Goge, dar pare că de multe ori nu este pe aceeași lungime de undă cu restul echipei. Imaturitatea se vede adesea în deciziile sale, dar experiența poate numai să îl cizeleze. Astfel, cu o creștere constantă, cred că e un jucător de viitor. Din păcate hibele noastre rămân desincronizarea apărării și ezitările lui Kirev. În privința primei, se poate ca iarna să fie un remediu bun. Și ce am mai observat e că lucrurile merg bine atunci când avem mingea și combinăm. Din păcate, există momente când nu putem ține de minge și de mai multe ori pasele nu se concretizează, deoarece unii jucători se plictisesc și aruncă mingea în față, ceea ce nu-mi explic.

Având în vedere că promovarea pare asigurată, probabil că ținta pentru iarnă ar fi aducerea unor jucători în mod special pentru competiția din prima ligă și integrarea lor în echipă. Dar iarna se anunță foarte lungă.

ACS Poli: Kirev - Redjepi, Petrovic, Seroni, Marovic - Goge, Poparadu, Trandu, Nanu - Boldea, Enciu

Schimbări:

Boștină pentru Nanu (min 63)
Bălace pentru Enciu (min 75)
Dobricean pentru Goge (min 83)

ACS Poli - FC Maramureș 1:0 (1:0)

Cumva, atunci când vremea e antipatică și rece, totul pare antipatic și rece. Alb-negrii au avut nițel de furcă astăzi, la revenirea în competiție după trei săptămâni ingrate de pauză, dar în ciuda unei prestații mai puțin convingătoare, au obținut ceea ce era important și s-au menținut în plasa liderului. Acesta din urmă, anume Corona Brașov, va sta în ultima etapă, astfel că Poli va avea posibilitatea să strângă la un punct în spatele brașovenilor, pentru a pune punct unui tur de campionat care s-a prezentat deja peste așteptările tuturor.

Probabil meciul de azi ar fi fost mult mai simplu dacă oportunitățile din primul sfert de oră ar fi fost finalizate cu mai multă șansă/inspirație. Chiar la prima fază, Nanu și cu Enciu au recuperat un balon pe stânga, cel dintâi a înaintat până înspre careu și a șutat frumos, pe lângă portar, însă mingea a lovit bara și a optat să nu intre în poartă. Goge s-a interpus câteva minute mai târziu unui șut periculos expediat de Trandu, ca apoi alb-negrii să scape cu bine la o fază în care Petrovic a primit doar galben, deși a faultat din poziție suspectă de ultim apărător. Oaspeții au amenințat buturile lui Kirev în minutul 7, când un șut de la distanță s-a scurs de puțin pe lângă, și au mai încercat o dată poarta noastră în minutul 12, mingea sfârșind doar în lovitură de la colț. Poli a reușit să deschidă scorul la pragul sfertului de oră, tot în urma unei faze fixe: Trandu a executat un corner, mingea a fost respinsă inițial din careu, Marovic a recentrat și Enciu s-a ridicat peste un adversar, a trimis spre poartă cu capul, iar portarul nu a reușit să rețină! Forcingul nostru a continuat și cu puțină șansă ne puteam desprinde pe tabelă în următoarele cinci minute, însă întâi lovitura de cap a lui Marovic a fost respinsă de pe linia porții și ulterior Enciu a trimis cu ferocitate spre poartă, mingea trecând însă pe lângă.

Din păcate meciul a cam murit după aceste prime douăzeci de minute și ocaziile au dispărut cu totul până când ne-am apropiat de ultimul sfert de oră. E drept că Poli a mai avut câte o tresărire prin Boldea/Goge până atunci, dar fazele promițătoare nu au fost încununate cu servicii de succes, ceea ce aproape că ne-a costat pe final. Primul eveniment curios a fost hențul comis de Kirev la o degajare (nu știu în ce măsură a și fost), care a fost urmat de multă tensiune, un galben pentru Nanu, și executarea de două ori a acelei libere. Din fericire, doar atât, chiar dacă oaspeții au cerut și un henț în careu. În minutul 89 Marovic a fost și el avertizat, deși impresia mea a fost că tot Nanu comisese faultul în cauză, iar apoi am scăpat cu bine la un luft în careu a lui Miculescu. Singurul șut pe poartă al reprizei a sosit în al treilea minute de prelungire, când Szekely a întors un fundaș în careu, a rămas singur cu portarul într-un oarecare unghi, dar șutul său în forță nu a găsit breșa căutată. Fluierul de final a consemnat victoria noastră, fie ea și destul de chinuită, și nu am putut să nu remarc că doar o mână de oameni a așteptat să salute efortul jucătorilor.

Totuși, rezultatul este cel dorit, chiar și cu un prim unsprezece destul de improvizat (Miculescu, Enciu și Nanu nu sunt chiar titulari de drept), deci nu cred că e cazul să fim prea nemulțumiți. E adevărat că nu pot să remarc în mod deosebit pe nimeni, însă exista și un grad avansat de dificultate în a fi conectat la joc după așa o pauză prelungă. Mă îngrijorează puțin neatențiile lui Kirev (azi a mai și degajat o minge direct spre un adversar în prima repriză), dar e bine că apărarea se descurcă chiar și văduvită fiind de două piese importante (Șeroni și Nohai). De la mijloc în sus s-a încercat când un joc de posesie, când un joc de construcție, dar în general n-a fost prea convingător și tot eforturile personale au fost decisive. Aștept încă ceva mai mult de la Goge, în mod anume. În altă ordine de idei, este de bun augur că Enciu a reușit să marcheze, dat fiind că era și singurul vârf, dar m-a mirat puțin să-l văd preferat lui Boștină. O alegere, până la urmă, bună.

Așadar, mai un hop și intrăm la contemplări. Bravo Poli!

Poli: Kirev (5,5) - Sakir (6), Petrovic (6), Miculescu (6), Marovic (6) - Goge (5), Bălace (5,5), Trandu (5,5), Nanu (5,5) - Enciu (6,5), Boldea (5,5)

Schimbări:

Szekely (5,5) pentru Enciu (min 56)
Poparadu (5,5) pentru Bălace (min 58)
Artean pentru Goge (min 75)

Suporteri vs jucători

Cine sunt mai importanți, suporterii sau jucătorii unei echipe de fotbal? Pare genul de întrebare ca și: Ce a fost mai întâi, oul sau găina? Numai în cazul de față e clar că întâi a fost sportivul.

Orice club sportiv trebuie să aibă în atenție mai întâi activitatea sportivă și de-abia apoi satisfacția suporterilor. Poate pare ciudat și probabil că ideea că suporterul de fotbal ar trebui să fie în centrul atenției a fost generată de situația actuală în care acesta e neglijat, iar fotbalul se joacă doar pentru îmbogățirea altora, nu de plăcere sau pentru performanța sportivă.

Spectaculoasa coregrafie a suporterilor poliști a reprezentat o mare lovitură de marketing, imaginile ce au făcut înconjurul globului, atrăgând atenția asupra existenței acestui mic club și a devotamentului și a creativității suporterilor lui.

E extraordinar ce s-a întâmplat, dar în continuare ar fi bine ca lumina nocturnei să se reîndrepte asupra terenului de fotbal. Pentru că un meci nu se rezumă la acele 10 minute de pirotehnie, ci are de 9 ori mai multe.

La noi se pare că încă nu s-au schimbat unele lucruri. Mai mulți jucători veniți din țări mai civilizate au rămas surprinși să vadă că în România presa fotbalistică în proporție covârșitoare este acoperită de subiecte extra-sportive, iar în loc ca prim-planul să-l aibă jucătorii și antrenorii, la emisiuni răsună din plin vocile patronilor megalomani.

Situația este la fel și acum. Nu despre Robu, USL sau Druckeria/Peluza Sud ar trebui să se vorbească, ci despre Boldea sau Marchiș, Bălace sau Rotariu, Velcea sau Foale. Numai dacă punem lumina asupra actorilor principali putem spera ca fotbalul timișorean să crească. Discuțiile despre origini, palmares, continuitate, demnitate și moralitate sunt adiacente și ar fi doar de formă, dacă fondul lor n-ar avea ca scop formarea unui club sportiv solid și stabil.

Ar fi păcat ca această lovitură de imagine să treacă nefructificată. Dacă rămânem la stadiul de fălire atunci n-am rezolvat nimic. Puterea acestui moment e în ceea ce se poate realiza în continuare. Acum că s-au făcut auziți, poate cineva va și sta să-i asculte, dacă vor să ceară ceva și dacă își doresc cu adevărat să realizeze ceva mai frumos și mai durabil ca un castel de nisip.

Dacă ASU are suporteri minunați, mi se pare că cei de la ACS au reușit să realizeze o echipă foarte frumoasă, cu jucători de-ai locului, foarte uniți și mândri că joacă la Poli, care au întrecut așteptările multora.

Iar o echipă frumoasă atrage public, indiferent de conjunctura din jur, pentru că un club e doar forma, pe când echipa e fondul.

ASU Poli - Nădrag 4:1 (2:1)

Până acum mi-au plăcut mai multe meciuri pe Știința (atât la ASU, cât și la vechea Poli II), dar cel de aseară le-a întrecut pe toate. Sub lumina nocturnei, meciul a început în forță, părând că jucătorii ambelor echipe sunt ambiționați de atmosfera din jur, mai mult decât ar cere miza jocului.

Deși Poli a fost cea care a dominat jocul și a avut mai multe ocazii, cei din Nădrag au vrut să facă impresie, s-au luptat pentru fiecare minge și au stat destul de organizat și solid în apărare. Au avut câteva ocazii pe contraatac, prin care puteau provoca o surpriză, dar valoarea jucătorilor și-a spus cuvântul la finalizare. Așa s-a întâmplat când un atacant a scăpat pe dreapta singur cu portarul, dar n-a mai știut ce să facă, permițându-i lui Mario Foale să pareze ușor.

Aceleași slăbiciuni le-au fost fatale oaspeților și în apărare. Portarul, cel mai slab de pe teren, a scăpat în mai multe rânduri cu fața curată, deși a gafat de câteva ori. Și totuși, un fundaș a fost de vină la primul gol, când la o minge lungă acesta n-a reușit să o ia înaintea lui Marchiș, atacantul nostru șutând apoi pe lângă portar, din centrul careului.

Nădrăgenii nu s-au lăsat și au reușit până la urmă surpriza. După o fază bună de atac a acestora, mingea este respinsă pe la 25 de metri, până la un mijlocaș, care trimite un șut imparabil, sub transversală.

Jocul s-a domolit un pic și părea că pauza va găsi cele două echipe la egalitate, dar Poli înscrie din nou, cu puțin timp înainte de fluierul arbitrului. Apărarea oaspeților a greșit colectiv la o centrare la care a fost depășită complet, mingea ajungând până la Hușanu pe partea stângă, care a marcat din apropiere.

A fost o primă repriză foarte plăcută și antrenantă, jucată în viteză, în care adversarii s-au ambiționat să ne arate mai mult decât pot, oferindu-ne și un gol superb. În repriza a doua spectacolul s-a mutat din teren pe marginea acestuia, unde galeria a realizat o coregrafie de excepție, luminând un șirag de torțe roșiatice de-alungul gardului ce înconjoară terenul. Terenul s-a inundat cu lumină și fum, momente bune în care am uitat de fotbal. E greu de imaginat cum e să fii în ghetele unui jucător în astfel de momente.

Totuși, nădrăgenii au încercat de mai multe ori să ne aducă aminte că jocul încă nu se gătase și că puteau egala la orice greșeală. Așa se putea întâmpla când un atacant advers a fost lansat printre fundași cu o pasă lungă la firul ierbii, dar portarul Șerban (intrat la pauză) a ieșit perfect la intercepție.

Desprinderea a fost reușită până la urmă în minutul 81 de Rotariu, sau mai degrabă de portarul celor din Nădrag, care trebuia să o comită fatal până la urmă. Veteranul polist a trimis o lovitură liberă plasată, prin zid, dar portarul n-a mai sărit, crezând că mingea va trece în afara porții, ceea ce nu s-a întâmplat. Ocaziile au reînceput să apară, iar Marchiș a înscris din nou, cel mai lucrat gol al serii, după o serie de pase ce a destabilizat apărarea oaspeților.

Astfel s-a încheiat o seară minunată. Felicitări galeriei, echipei și adversarilor pentru ceea ce au realizat! Bravo Poli!

Click aici pentru o galerie foto de la meci.

ASU Poli: M. Foale – Radovancovici, Obrejan, Hușanu, Maranescu – Popoviciu, Lazăr, Rotariu, Nicolaie – Băcilă, Marchiș

Au mai intrat: Șerban, Ardel, Cioroagă, Panc