Cu siguranţă că nici toată tevatura din jurul staff-ului tehnic nu a ajutat. Pentru cei care nu ştiu, antrenorii noştri, Bălace şi Ionilă, au fost suspendaţi un an de zile pentru o încăierare în afara gazonului, petrecută la meciul de Liga a V-a dintre Galaxy Electrometal şi Progresul Gătaia. Au fost nişte scene neplăcute, aşa cum le-am văzut şi pe filmările de la eveniment, dar din imagini nu se vede niciunde că Bălace ar fi părăsit terenul, iar acest lucru mi-a fost confirmat de cei prezenţi la faţa locului. Astfel, a-i acorda o suspendare de un an, asemeni celor care au participat activ la încăierare, pare neînregulă, cu atât mai mult cu cât jucătorii de la Gătaia care s-au implicat la acţiune au fost iertaţi cu totul, clubul primind doar un meci fără spectatori pe teren propriu. Nu-mi pare că vorbim de aceeaşi unitate de măsură.
Cert este că imaginea lui Bălace a ieşit cea mai şifonată, el fiind şi un paratrăsnet prim prisma vizibilităţii sale. Acum trebuie să evalueze cele întâmplate, să facă diferenţa între responsabilitatea care îi aparţine şi ce îi impută alţii şi să se protejeze pe viitor, fiindcă trebuie să fie un exemplu pentru copiii pe care îi antrenează, prin toată conduita sa. Pentru noi ar fi important ca la recurs să se revină asupra deciziei şi ca orice suspendare primită să nu-l reţină mult de pe banca tehnică.
Referitor la joc, partea tristă este că am evoluat ca şi cu Hunedoara în multe momente, oferind oaspeţilor o sumedenie de ocazii mari spre foarte mari. Chiar şi aşa, golurile le-am luat pe neatenţii, o reacţie hazardată în defensivă la primul gol, şi o intervenţie temătoare la al doilea, dublată de o lipsă gravă de marcaj asupra marcatorului. La fel de grav este că am contat foarte puţin ofensiv, Velcotă fiind izolat şi destul de neinspirat, asemeni colegilor săi de linie. N-am reuşit să depăşim adversarii unu la unu când ni s-a ivit ocazia, iar de multe ori am gândit prost sau am executat lent construcţia fazelor. Lipsa traseelor de joc este evidentă, cauzată în principal de inabilitatea de a alinia acelaşi unsprezece meci de meci.
Dar! Şi o scriu fiindcă este o temă recurentă. Oaspeţii ar fi trebuit să joace în zece de pe finalul primei reprize, când tocmai cel care avea să marcheze al doilea gol a avut o intrare întârziată, cu talpa pe glezna lui Buga, care se poate considera extrem de norocos că nu a suferit o accidentare gravă. Arbitrul nu a dat nici galben.
Aş mai comenta şi deciziile luate de antrenori cu privire la alcătuirea primului unsprezece. În absenţa lui Dincă, aceştia l-au retras pe Sporin fundaş dreapta, au ales să joace cu Podină titular în stânga şi Dobrincu la închidere. De înţeles dorinţa de a închide flancurile, unde am avut probleme în ultimele meciuri, dar de regulă centrul este mai important. Astfel, ambele goluri au venit din erori pe zona centrală. În plus, Sporin s-a arătat foarte util mai sus pe teren, atât când a scos penalty cu Hunedoara, cât şi prin golul marcat de această dată. Probabil că aş fi vrut să ne văd jucând cu o formulă în care axul central era Oprea-Podină - Sporin-Dorobanţu - Chiriac - Velcotă.
Şi dacă este să vorbim despre jucătorii pe care îi avem la dispoziţie, din ce am văzut în acest sezon şi notele acordate, cel mai bun prim unsprezece ar arăta aşa:
Mosoarcă - Dincă, Oprea, Podină, Popa - Sporin, Chiriac - Ochea, Velcotă, Iseini - Daminescu
Cu menţiunea că şi aici sunt câţiva jucători care mai au de dovedit că îşi merită locul.
Urmează alte două meciuri foarte importante, cu Sebiş şi Deva. Pentru şansele noastre de surpavieţuire, este vital să obţinem puncte în ambele.
